14,243 matches
-
trebui să fac ceva! Ce? Care activitate este potrivită cu o zi de sărbătoare? N-am avut până acum nicio problemă în a face aceleași lucruri precum în cursul săptămânii; adică de a lucra. Poate este tot o atitudine de credincios, însă una interpretată din perspectiva lui Șestov: a fi creator (opusă lui a fi recreator, formulă promovată dintr-o perspectivă atee). Ești mai credincios când îi înalți un imn lui Dumnezeu (ori asiști la unul cântat de preot) sau atunci când
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
un rău mai mare poate ajunge în situația de a-și asuma o vină ce riscă să coincidă cu propria-i existență (ceea ce ar însemna o neantizare a propriei existențe); sau o persoană "eliberată" de presiunea normelor morale; ori un credincios, în acest caz fiind vorba de o mărturisire ce se face îndeobște în fața lui Dumnezeu prin medierea preotului. În concluzie, gestul pe care-l solicită domnul Liiceanu cere atmosfera (poate și taina) credinței, el putându-se cu greu desfășura în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
stimabile, nu d-voastră veți avea mai multă încredere față cu înaltele locuri decât onorabilul (toți ascultă, Tipătescu se plimbă agitat în fund) d. Tipătescu, prefectul cel mai onest!... Trahanache: Da! Cațavencu: Cel mai integru!... Trahanache: Da! Cațavencu: Cel mai credincios!... Zoe: Firește! Cațavencu: Dați-mi voie să vă spun că toate zbuciumările dvoastră sunt numai și numai chestii personale, și când vin niște asemenea persoane... ca d-voastră... Cetățeanul: Nanana! Farfuridi: Care va să zică și insulte! Brânzovenescu: Bravos! Cațavencu: Chestie de tarabă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Mircea Dem. Rădulescu, „Noapte de vară”, în Viața Romînească, 2, vol.24, nr.2, febr.1912, p. 202. 8. Punct de vedere auzit, cu ani în urmă, la profesorul Ion Rotaru. 9. O mărturie în acest sens e poemul „Un credincios barbar”, de Mihail Săulescu: „Un credincios barbar s-a sinucis în mine!/ Desperat de golul credinții-ntîrziate,/ în nu știu care templu de piatră în ruine,/ Un credincios barbar s-a sinucis în mine;/ Și mi-a murit un frate”. (Versuri, Teatru, Articole
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în Viața Romînească, 2, vol.24, nr.2, febr.1912, p. 202. 8. Punct de vedere auzit, cu ani în urmă, la profesorul Ion Rotaru. 9. O mărturie în acest sens e poemul „Un credincios barbar”, de Mihail Săulescu: „Un credincios barbar s-a sinucis în mine!/ Desperat de golul credinții-ntîrziate,/ în nu știu care templu de piatră în ruine,/ Un credincios barbar s-a sinucis în mine;/ Și mi-a murit un frate”. (Versuri, Teatru, Articole, Ediție îngrijită de Elena Gronov-Marinescu, Ed.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în urmă, la profesorul Ion Rotaru. 9. O mărturie în acest sens e poemul „Un credincios barbar”, de Mihail Săulescu: „Un credincios barbar s-a sinucis în mine!/ Desperat de golul credinții-ntîrziate,/ în nu știu care templu de piatră în ruine,/ Un credincios barbar s-a sinucis în mine;/ Și mi-a murit un frate”. (Versuri, Teatru, Articole, Ediție îngrijită de Elena Gronov-Marinescu, Ed. Minerva, 1974, p. 7) Abatorul 1. Gr. Tabacaru, ,,Bacovia”, în ,,Ateneul literar”, 1, nr. 6, august 1925, p. 3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
atunci o aventură interminabilă care, odată cu fiecare bătălie, îi va conduce ostile spre acele pustiuri din centrul lumii ("Iată că am găsit locul"). Totuși, acolo Cap de Aur va cunoaște și înfrîngerea și moartea, chinurile agoniei, crucificat în mijlocul cîtorva dintre credincioșii săi. Acestora le-a dat măcar posibilitatea să trăiască aventura, să se depășească pe ei înșiși, să acceadă la tragic: "Ca să fiți cu mine, v-am făcut să vă treziți din lenea voastră. V-am scos și adunat din întunericul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
viitorului, așa cum, în același fel, puține sînt viziunile asupra viitorului care să nu se sprijine pe anumite referințe din trecut. S-ar putea evoca în acest sens însăși tradiția religioasă a mîntuirii (cel puțin așa cum a fost împărtășită de majoritatea credincioșilor), pentru care destinul omului se situează între două vîrste binecuvîntate, cea de dinaintea căderii și cea de după mîntuire, aceea a paradisului pierdut și a Ierusalimului regăsit, condiții în care sfîrșîtul lumii este perceput ca o întoarcere la începutul lumii. Pe planul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la "un drept mixt și indisociabil, care n-are nume": ținînd de două legislații, practic de două patrii diferite, membrii unei aceleiași comunități politice sînt supuși unor obligații contradictorii, sînt în imposibilitatea de a fi în același timp "cetățeni și credincioși..." întrucît "toate instituțiile care pun omul în contradicție cu el însuși" trebuie condamnate, se impune, susține același Rousseau, a restabili "legătura necesară între cultul sacru și corpul statal", "între cultul divin și respectul față de lege." Trebuie, cum dorea Hobbes, "din
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mulți n-au văzut în ele decît niște transgresiuni haotice, niște manifestări anarhice și confuze ale mulțimilor scăpate de sub control. Alții, dimpotrivă, au insistat pe disciplină, pe ceea ce era neschimbat, oficial, deci artificial. "Eden al burghezilor fericiți, distrîndu-se pe căprarii, credincioși prin decrete", le numea Renan. Frumoasa carte pe care Mona Ozouf a consacrat-o acestui subiect 72 vine totuși, de cîțiva ani, să pună la îndoială aceste date ce păreau incontestabile. E o carte care dovedește și evidențiază că e
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
puțin paradoxală decît pare a fi: nu trebuie să ne mire faptul că după Revoluție și Imperiu atacurile cele mai violente la adresa Statului au venit din tabăra politică și ideologică din care face parte cel care va scrie Cuvintele unui credincios, el vorbind nu despre un stat laic, ci despre unul pe cale de a se laiciza, un stat tolerant față de numeroasele confesiuni, ce lasă fiecăruia libertatea de a-și alege religia. Stat "ateu", tună Lamennais acuzînd Concordatul și prevederile Cartei din
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în faptul că bărbații sînt cu un pas înainte pe calea progresului: rămase sub cupola bisericii, fetele sînt învățate să urască ceea ce orice francez iubește, tot în ceea ce crede el". (Bineînțeles, "orice francez" trebuie văzut așa cum îl vede Michelet, adică credincios și militînd pentru credința democratică.) Dar, fără îndoială, trebuie să căutăm o altă cauză, cea mai importantă, a ceea ce este pentru mulți disfuncția instituției căsătoriei, mai precis inadaptarea instituției, așa cum este ea, la evoluția conștiințelor și a sensibilității. "Aș spune
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
biserică în fiecare seară de luni până joi pentru a asculta predici și a cunoaște mai bine faptele Mântuitorului, prezentate de preot care citește Sfânta Evanghelie. Roșul ouălelor este asemănat cu sângele Mântuitorului. Coaja ouălelor reprezintă Mormântul Mântuitorului. Seara toți credincioșii merg la Biserică, dar înainte de asta, pun într-un castron apă, un ou vopsit și câteva monede. Cel care se spală ultimul în dimineața de după înviere se va alege cu monedele și cu oul încondeiat. Femeile iau în traistele lor
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
sacrificat asemenea unui miel nevinovat. În noaptea de Înviere, atunci când preotul împreună cu creștinii înconjoară Biserica, aceștia cântă: „Hristos a înviat din morți / Cu moartea pre moarte călcând / Și celor din morminte viață dăruindule”. De asemenea preotul exclamă: „Hristos a Înviat”, credincioșii răspunzând prin „Adevărat a Înviat”. După ce preotul și lumea adunată înconjoară Biserica de 3 ori slăvindu-l pe Hristos, preotul se oprește în fața ușii Bisericii și bate. Cineva dinăuntru îl întreabă: „ Cine este?” preotul răspunzând: „ Împăratul împăraților”. În cele din
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
direcțiile și orientările menționate. 11.2.1. Pedagogia filosofică 11.2.1.1. Școala formativ-organicistă Într-o perioadă de contestare a școlii tradiționale și a vechii pedagogii, de puternică manifestare a tendinței spre inovare, G. G. ANTONESCU (1882-1955) a rămas credincios ideilor marilor reprezentanți ai pedagogiei "moderne" de la Comenius la Spencer -, adoptînd tezele fundamentale ale pedagogiei clasice ca principal criteriu în aprecierea ideilor noi, apărute la începutul acestui secol (14). După opinia sa, numai teoriile care au apărut ca o continuare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
hidra identitară", atît de amenințătoare în viața noastră de toate zilele. Gîndirea lui Lupasco se revelează ca apropiată de alchimie și de presocratici, dar și de gîndirea religioasă a lui Jakob Boehme 9. Filosofia lui Lupasco a atras și atenția credincioșilor, mai ales protestanți și catolici. Unii ortodocși s-au cantonat într-un refuz net, logica terțului inclus fiind pur și simplu declarată eretică 10. Analiza cea mai profundă a pertinenței logicii terțului inclus și a noțiunii de niveluri de realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
își creează propria religie, unde, ca și în creștinism, o Trinitate leagă în mod consubstanțial de sursă Neamul Omenesc, Individul, Umanitatea (care se vor separa în ideologiile provenite din Umanism). Însă acest Mit și această religie vor rămîne ascunse vederii credincioșilor lor, fiind camuflate de lustrul laic al ideilor pe care le-au transfigurat în chip tainic. Devenit Religie a Omului, Umanismul se separă de Creștinism, care, ca Religie pentru om, nu se poate întemeia pe om. În același timp, se
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
propășirii totale a omului în Istorie și ideea creștină a Mîntuirii. Prin toate aceste aspecte, marxismul reprezintă vatra nu doar a unui al doilea Umanism, ci mai cu seamă a unei a doua religii, și aceasta pe de-a-ntregul invizibilă credincioșilor săi, fiind camuflată în "știință", și care va fi, după modelul Creștinismului, o adevărată Religie a Mîntuirii, însă, spre deosebire de Creștinism, a unei Mîntuiri terestre, care dispune de un Mesia (Proletariatul) și care anunță cu convingere venirea apropiată a unei Lumi
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care l-a hrănit și care a hrănit cultura europeană. Este adevărat că Dumnezeul lui Abraham era Dumnezeu al Universului și este adevărat că mesajul creștin s-a adresat tuturor ființelor omenești; însă vreme de secole de-a rîndul, doar credincioșii au beneficiat de milostivirea lui Hristos. Este adevărat că democrația greacă a recunoscut demnitatea omului-cetățean; însă ea îi exclusese de aici pe sclav și pe barbar. Este adevărat că germanii și francii erau oameni liberi; însă nu au conceput niciodată
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
poate extrage din sine experiența complexă a dialogicii între Iluminism și Romantism, Idee și Existență; ea este cea care deține posibilitatea autocritică și auto-corectivă pe care pretindea să o monopolizeze Ortodoxul Aparat. Descoperim acum că nu putem deveni cu adevărat credincioși Universului decît abandonînd falsul Universal al Soarelui roșu în favoarea unei Europe înzestrate cu o conștiință planetară. Mesajul din Răsărit Între timp, la intelectualii din Vest dispare surditatea urechii stîngi, și aceștia pot auzi mesajul dizidenților din Est: prima parte a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Creangă; Cântec , de G. Coșbuc; Cei trei purceluși etc. c)ursul - mare mâncăcios, bun de păcălit,este prezent în lecturi ca: Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă; Doi prieteni, de Cezar Petrescă; Moș Martin, de M.D. Pașca; d)câinele - credincios, paznic bun, regăsit în lecturi ca: Zdreanță,de T. Arghezi, Inimă de câine, de T. Arghezi, Fata babei și fata moșneagului, de Ion Creangă și lista poate continua, pentru fiecare găsindu-se „sosia” în creația literară. Este de remarcat faptul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
sistemului totalitar a transformat Biserica într-o instituție marginalizată, tolerată de conducerea atee, activitatea ei limitându-se la cadrul parohial și la lăcașul de cult al fiecărei parohii. Acest an a coincis și cu declanșarea unui control permanent, exercitat asupra credincioșilor prin așa-numiții „inspectori de culte”, din cadrul Ministerului Cultelor, iar mai târziu al Departamentului Cultelor, care supravegheau cu foarte mare atenție instituțiile bisericești (protopopiate, mănăstiri, școli teologice, culte eparhiale, Patriarhia). Alegerea Patriarhului, a majorității membrilor Sfântului Sinod și a Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
organizarea, structura, administrarea, ierarhia cultului. El trebuia să își infiltreze oameni în structura de conducere a cultului sau să-i folosească în mod adecvat pe cei existenți, trebuia să speculeze orice tensiune existentă între deservenți, între aceștia și ierarhie, între credincioși și deservenți. Atribuțiile sale erau cele ale unui intermediar între stat și instituțiile religioase. Împuternicitul știe cine colaborează, unde trebuia făcută presiune pentru a forța o colaborare; el intervenea în anturajul ierarhilor pentru a cunoaște intențiile acestora, făcea uz de
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
comunist este imensă, ceea ce reprezintă o dovadă în sine a nivelului real al represiunii pe criterii religioase. Regimul comunist a acționat violent împotriva militanților religioși, între anii 1940 și 1960 recurgându-se la arestări, încarcerări, „pedepse administrative” etc. Unii dintre credincioșii protestanți sau neoprotestanți activi au avut parte de același tratament din partea autorităților. În covârșitoare majoritate neoprotestanții din sistemul peniteciar românesc ajunseseră acolo din cauza motivelor religioase. La 18 decembrie 1959, Departamentul Cultelor din subordinea Consiliului de Miniștri, depunea la Secretariatul CC
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de stat. Șeful Departamentului Cultelor, D. Dogaru, aprecia în textul pe care îl semna: „Creșterea numerică a cultelor neoprotestante trebuie să ne îngrijoreze, deoarece, în timp ce cultele istorice, în general, nu reușesc decât în mică măsură, deși diferită, să capteze preocupările credincioșilor lor pentru problemele religioase, cultele neoprotestante captează aproape total preocupările credincioșilor lor pe linia problemelor religioase în dauna preocupărilor cetățenești, economice, sociale, culturale și politice”. Printre altele, măsurile luate de autorități împotriva confesiunilor neoprotestante au inclus: controlarea resurselor financiare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]