13,903 matches
-
primește teritoriul situat la sudul Dobrogei până la o linie avându-și punctul de plecare la est de Silistra și sfârșindu-se la Marea Neagră la sud de Mangalia. Traseul fruntariei va fi fixat la fața locului de comisiunea europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei. ..................................................................................................................................................... Art. 64. Prezentul tratat va fi ratificat și ratificările se vor schimba la Berlin într-un termen de trei săptămâni sau mai curând dacă se poate. Drept care plenipotențiarii respectivi l-au semnat și au pus pe el siglele armelor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Valeriu Matei), Chișinău, 1991, p. 5-6 Protocolul adițional secret. 23 august 1939 Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul german și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, plenipotențiarii semnatari din partea celor două părți au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor lor respective de interes în Europa Răsăriteană. Aceste convorbiri au dus la următorul rezultat: 1. În cazul unei transformări teritoriale și politice a teritoriilor aparținând Statelor Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
al țărănimii, trezirea de noi trebuințe care vor motiva creșterea efortului productiv. Iar acestea se pot realiza doar prin „ridicarea culturală totală a vieții țărănești”. După cum se poate observa din aceste exemple, punctul de vedere pragmatic și cel teoretic în delimitarea relației cauzale trebuie distinse cu grijă. Punctul de vedere pragmatic ne ajută să determinăm acele lanțuri cauzale care își au originea într-o decizie socială. De aici trebuie începută analiza. Nu orice lanț cauzal este însă declanșat de o decizie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
autonomie. Presupoziția autonomiei funcționale nu este deci nerealistă. Ea face posibilă descrierea logicii interne a sistemului care există ca potențialitate. Totodată însă, trebuie să fim conștienți că analiza funcțională a dinamicii unui sistem trebuie completată cu analiza relațiilor dintre sisteme. Delimitarea sistemelor. Analiza funcțională are mereu ca obiect un sistem. Dar sistemele sociale nu sunt totdeauna date distinct în experiența comună. Apare de aceea problema delimitării lor. Există sisteme date cu claritate în experiența comună ca entități ale căror granițe sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
conștienți că analiza funcțională a dinamicii unui sistem trebuie completată cu analiza relațiilor dintre sisteme. Delimitarea sistemelor. Analiza funcțională are mereu ca obiect un sistem. Dar sistemele sociale nu sunt totdeauna date distinct în experiența comună. Apare de aceea problema delimitării lor. Există sisteme date cu claritate în experiența comună ca entități ale căror granițe sunt evidente înainte și independent de orice analiză: o întreprindere, o familie, un ritual. În acest caz, analiza funcțională caută să identifice atât funcțiile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
componentele lor. Analiza sociologică nu se poate mulțumi însă numai cu acest tip de sisteme. Există și alte sisteme difuze în masa vieții sociale, ale căror contururi nu sunt vizibile cu ochiul liber. Pentru determinarea lor există un procedeu eficient: delimitarea funcțională. Sistemele pot fi identificate pornind de la funcția generală pe care o au de îndeplinit. Pe această bază sunt identificate și elementele care contribuie larealizarea acestei funcții și deci constituie respectivul sistem. Producerea de cunoștințe reprezintă o cerință funcțională importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
activități și împletite cu acestea. Doar evidențierea logicii producerii de cunoștințe poate să pună în evidență existența unui sistem coerent, pe care nimeni nu-l poate „vedea”. Este, de asemenea, cazul sistemului de „control social”, al sistemului „educativ” etc. Procedura delimitării funcționale a sistemelor este așadar următoarea: se pornește de la o cerință funcțională/funcție și se determină totalitatea elementelor care contribuie la realizarea acesteia. Problema apartenenței multiple. Schema funcțională postulează faptul că orice fenomen social reprezintă un element al unui sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
considerare. Ca alternativă a sociologiei obiective, etnometodologia pare însă un eșec ce se conturează cu tot mai mare claritate. Ca investigare complementară, ea ar putea aduce o contribuție la îmbogățirea explicației sociologice. Deja în interiorul etnometodologiei se prefigurează un proces de delimitare a ambițiilor și obiectivelor, dintr-o abordare sociologică cu pretenție de globalitate, ea tinzând să se transforme, mai degrabă, într-o ramură a sociologiei. În acest sens este semnificativ că unul dintre întemeietorii etonometodologiei, Aaron Ciccourel (1974) afirmă că aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de la început excluse pe baza cunoștințelor existente. Presupoziția comportamentului până la urmă optimal al sistemelor sociale nu poate fi acceptată. Mai multe argumente pot fi invocate împotriva valabilității sale. • Caracterul conservator al mecanismelor spontane. Verificarea practică a soluțiilor este eficace în delimitarea soluțiilor inadecvate de cele adecvate, satisfăcătoare. Ea nu cuprinde însă nici un mecanism de formulare neîntâmplătoare a soluțiilor optime și nici criterii de diferențiere a optimalității de suboptimalitate. Mecanismele verificării spontane nu au capacitatea de a determina dacă o soluție satisfăcătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
apărea tentația de a ieși la plimbare. Ceea ce în sociologie se numește mecanism spontan reprezintă cel mai adesea un mecanism de tip cibernetic. Desigur, în cazul comportamentului uman, în cele mai frecvente situații, cum este și cea enunțată mai înainte, delimitarea dintre mecanismul spontan-cibernetic și cel decizional-cognitiv este dificil de realizat. În fapt, cele două mecanisme sunt adesea complementare, activitatea umană fiind caracterizată printr-o oscilație între modul cibernetic și cel decizional de rezolvare a problemelor. Să luăm acum în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cel mai adesea costul contraprestației directe oferite de stat este inferior cu mult sumei plătite ca taxă. Totodată, se impune observației și faptul că, În literatura economică și În vorbirea curentă, cele două noțiuni (impozite și taxe) sunt frecvent substituite, delimitarea bazată pe existența sau nu a unei contraprestații directe pierzându-și semnificația. Astfel, o analiză a sistemului de impozite și taxe evidențiază ca elemente structurale unele impozite directe sau indirecte cu denumirea de taxe (de exemplu, taxa asupra terenurilor, taxa
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
diferite niveluri de organizare administrativ-teritorială, și, mai ales, Între autoritățile centrale și cele locale. O influență deosebit de importantă asupra conținutului și proporțiilor la care se realizează distribuirea (repartizarea) impozitelor Între cele două subsisteme o exercită opțiunile de politică generală, privind delimitarea acțiunilor de finanțat la nivel central și local, pe de o parte, și a posibilităților de mobilizare a resurselor acoperitoare, pe de altă parte. Astfel, În mod normal, transferul unor acțiuni de finanțat din bugetul central În sarcina autorităților locale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În aplicare realizarea impozitului ca venit la bugetul public, având un rol major În funcționarea sistemului fiscal. Corespunzător caracterului de sistem al impozitelor, Între toate componentele unui sistem fiscal, În mod obiectiv, există o multitudine de legături interne, pornind de la delimitarea și metodele de evaluare a materiei impozabile, și continuând cu procedeele de determinare a cuantumului impozitelor și cele speciale de modificare sau stingere a debitelor din impozite și taxe, etc. Prin urmare, complexitatea proceselor generate de prezența impozitelor, cu diversele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu capital străin, Înființate până la data intrării În vigoare a acestei legi. S-a considerat atunci că noua reglementare asigură participarea echitabilă a tuturor agenților economici la formarea resurselor bugetului de stat În raport cu mărimea venitului obținut, realizându-se și o delimitare mai clară a subiecților impozabili și a bazei impozabile, precum și conturarea unor facilități fiscale mai stimulative. Este interesant de semnalat faptul că, pe fundalul aplicării Legii nr. 12/1991, ponderea impozitului pe profit În produsul intern brut a scăzut de la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
economico-financiare a Întreprinderilor sunt cunoscute și sub denumirea anglo-saxonă „cash-flow”, iar de-a lungul timpului acest concept a fost utilizat În accepțiuni mai nuanțate și exprimat În mai multe variante diferite. În acest sens se impune a avea În vedere delimitarea Între termenii cash și cash-flow. Astfel, cash-ul desemnează ansamblul de disponibilități și este asimilat cu trezoreria netă, fiind cunoscut sub două 330 forme 225: cash efectiv, care se referă la disponibilitățile bănești În conturi bancare curente și În casă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
calculate Beneficii nedistribuite Autofinanțare netă În raport cu problematica fluxurilor de trezorerie, rezultă că o abordare complexă a conceptului de cash-flow nu se poate realiza În afara elementelor de natură fiscală, cu atât mai mult cu cât se pune În discuție și problema delimitării profitului net (după impozitare) față de cash-flow. Sub cel din urmă aspect, există două curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: francez și anglo-saxon. În accepțiunea franceză, cash-flow-ul se explică prin variația fondului de rulment și variația necesarului de fond de rulment
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
al Întreprinderii. Spre deosebire, În accepțiunea anglo-saxonă, cash-flow-ul este suma cash-flow-urilor rezultate din operațiuni de gestiune, de investiții și de finanțare (după cum s-a arătat anterior), ceea ce se poate reda sub forma: CF = CFgest + CFinv + CFfin (4.60) 338 O delimitare Între profit net și cash-flow se bazează pe mai multe argumente 227. În primul rând, profitul net exprimă un potențial de obținere a unor Încasări prezente și viitoare, În timp ce cash-flow-ul exprimă, din punct de vedere monetar, rezultatul echilibrului dintre Încasări
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
devine o preocupare imperioasă găsirea unor soluții de optimizare a nivelului fiscalității, luând În considerare criterii de maximizare/minimizare a efectelor utile, respectiv a eforturilor implicate. Din această perspectivă, este de real interes abordarea, În literatura de specialitate 228, a delimitărilor privind oferta de utilități (bunuri și servicii) private și publice În cadrul colectivităților de tip statal, prin prisma asigurării maximului de utilități totale pentru membrii acestora, 228 A se vedea: Filip Gh., Finanțe publice, Ed. Junimea, Iași, 2002; Musgrave R., Musgrave
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
consecință, fără a se ignora observațiile bazate pe curba Laffer, a devenit o preocupare pentru analiza ofertei de utilități publice 236 Corduneanu C., Sistemul fiscal În știința finanțelor publice, Ed. Codecs, București, 1998, p. 451 380 prin prisma identificării și delimitării acelor servicii (publice) care pot să fie produse și oferite În condiții concurențiale de către sectorul privat, ca suport pentru reducerea certă și de durată a cheltuielilor publice. Prin urmare, În abordarea unui nivel optim al fiscalității se impune și preocuparea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
literaturizat. Influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare, intensitate a impactului etc. Maria Larionescu: Spectrul marxismului s-a resimțit Îndeosebi prin ,,critica de delimitare și respingere” (C. Zamfir) a teoriilor sociologice burgheze. A existat și un efect pervers al acestei critici, constând Într-o inițiere - e drept, limitată, trunchiată - a publicului român În teoriile sociologice nemarxiste. Este semnificativ faptul că, În plină epocă antisociologică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetare desfășurate sub egida Centrului European pentru Științe Sociale de la Viena, al cărui secretar științific a fost, În perioada 1974-1979, sociologul român Ioan Mihăilescu. Noutatea acestui proces de penetrare a teoriilor vestice constă În trecerea de la ,,critica de respingere și delimitare” la ,,critica de deschidere”, bazată pe valorificarea În interiorul marxismului a ideilor sociologice nemarxiste (C. Zamfir). Impactul acestei deschideri s-a resimțit imediat, dar și pe termen mai lung. Un efect imediat a fost polemica desfășurată În România și În alte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bazată pe valorificarea În interiorul marxismului a ideilor sociologice nemarxiste (C. Zamfir). Impactul acestei deschideri s-a resimțit imediat, dar și pe termen mai lung. Un efect imediat a fost polemica desfășurată În România și În alte țări din zonă privind delimitarea sociologie - materialism istoric, ceea ce a Însemnat Începutul unui proces de pozitivare a sociologiei. Pe termen lung se poate consemna efectul de ,,sociologie reformistă”, care a Început să anime sociologii interesați de aplicarea ideilor și teoriilor vestice În scopul perfecționării sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
denaturare. Aș vrea să semnalez și slabul ecou avut În media românești a cărții de sociologie. Grupaj realizat de Maria Larionescu Primit la redacție: STUDII ȘI CERCETĂRI Studiul Sud-Estului european. Câteva probleme de sociologie Paul H. Stahl Academia Română Articolul studiază delimitarea ariei culturale a Sud-Estului european sau a zonei balcanice, pornind de la datele de istorie comună, de vecinătate și de viață socială Împărtășită. Autorul semnalează câteva probleme care pot sta În atenția sociologiei În Încercarea de a Înțelege specificul acestei zone
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
probabil, din pseudoconversiunile impuse cu forța ca urmare a cuceririlor militare sau politice. Studiul Europei poate fi organizat ca o cercetare de ansamblu a continentului, dar poate fi făcut și prin detașarea din acest spațiu a unor zone. Definirea și delimitarea zonelor constituie o operație dificilă care folosește punctul de vedere complex al sociologiei, dar care Întrunește rar aprobarea tuturor oamenilor de știință. Au fost astfel delimitate teritorii a căror definiție apare uneori ca relativ ușoară, cum ar fi punerea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
contextul promovării acestor strategii? Pentru a răspunde la atare Întrebări, am realizat o investigație sociologică, utilizând metode calitative și cantitative deopotrivă, În satul Corna, care, conform proiectului urmează să dispară, acoperit În timp de deșeuri miniere. Utilizând o serie de delimitări teoretice asupra strategiilor de viață, delimitări propuse de către Dumitru Sandu În lucrarea sa Sociabitatea În spațiul dezvoltării (Editura Polirom, 2003) și utilizând pentru măsurarea capitalului relațional metodologia matricei comunitare propusă de noi În anii anteriori (vezi și Matricea comunitară. Cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]