15,241 matches
-
adevăr imnul lui Mureșanu și în stabilimentul din Str. Plantelor. Este vorba de textul lui Ilie Ighel, redactor la Fântâna Blandusiei (revistă scoasă de prietenii poetului), care l-a vizitat în sanatoriu. Redăm mai întâi fragmentul care interesează, dar vom insista întrucâtva pentru că este un moment foarte important privind modul cum se face, la noi, istorie literară, bibliografie, imagine: „Internat în ospiciul din strada Plantelor, la început era blând, bun, avea momente lucide; scria cu ce apuca și unde putea. Păreții
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
contul său. Eminescu refuză, tot public, aceste chete ( în scrisoarea sa, tipărită în „Lupta” lui G. Panu, găsim acest joc de cuvinte pe sensul „demenței”: „Un mic dementi în organul dumitale de publicitate poate că n-ar strica”). C. Mille insistă și va fi ajutat, prin lungi texte publicate tot în „Lupta”, chiar de către Al. Vlahuță, care ia asupra sa campania pentru chete. M. Eminescu îi scrie personal și lui Vlahuță: „Te rog dar să desistezi cu desăvârșire de la planul tău
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
al Fântânei Blandusiei și, pentru ca lucrurile să capete semnificație mai adâncă, numesc noua lor publicație tot... Fântâna Blandusiei. Așa se face că avem două publicații cu același titlu, iar după un timp revista celor tineri poartă indicație „serie nouă”. Nu insistăm, dar câteva fragmente din textul lui Radu Popea, din 8 octombrie 1889, sunt necesare pentru a înțelege fenomenul: „în numărul trecut al acestui ziar s-a înregistrat zvonul despre apariția unei noi Fântâna Blandusiei. Zvonul s-a adeverit. Duminica trecută
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Mihai aproape de bunul doctor Isac, apoi iarăși mă unesc, deși am speranță că nu va avea trebuință poate de el.”. Este dilema Hanrietei mai veche: lângă doctorii din Iași sau lângă doctorul din Botoșani. Trebuie spus aici, ca să nu mai insistăm la fiecare scrisoare în parte, că este vorba de o casă în Botoșani, chiar pe lângă doctorul Isac, aflată în custodia Mănăstirii Agafton a cărei stareță era chiar Maica Olimpiada, mătușa lor (sora Ralucăi Eminovici) și se vor duce tratativele pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
asta acum sunt convinsă că este răutăcioasă și presupunerea doctorului este cu totul bazată pe adevăr, un presupus pe care nu am curaj a vi-l scrie.” Presupunerea este că Veronica Micle i-a dat lui Eminescu sifilisul. Hanrieta va insista când îi va veni spre îngrijire Miron Pompiliu, bolnav cu adevărat de sifilis: pentru că Veronica Micle îl vizitează și pe acesta, Hanrieta crede nici mai mult nici mai puțin decât că și el i-a fost amant și că i-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
editarea operelor tatălui său. Acceptând seriozitatea acestor tineri, nu ne rămâne, însă, decât să dăm vina pe destin dacă manuscrisele lui Creangă s-au pierdut, totuși, în afară de cunoscuta ediție a lui Grig. Alexandrescu ne mai găsindu-se ceva nou. Tradiția insistă că aceste manuscrise ar fi fost reținute de Gruber și, după moartea sa, ar fi fost vândute ca hârtie netrebuitoare de către soția lui, Virginia Gruber. Greu de crezut, greu de infirmat. Rămâne cert faptul că Eduard Gruber a avut în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
oțios să faci istorie literară după un text poetic. Faptul, însă, că sonetul este databil 1879 - deci trimite în zona vieții cronometrice; apoi faptul că Veronica oferă mărturia de mai sus, întărind impresia timpului real - iată ce ne face să insistăm. Până în august 1879, la moartea lui Ștefan Micle, este din principiu extrem de puțin probabil ca Eminescu și Veronica să se fi întâlnit în intimitate la ea acasă. Uneori - deși foarte rar - ea este cea care vine în odaia lui, ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
jumătate din volumul emisferelor indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice, în defavoarea celor sensoriale, motore și vegetative.” Propoziția din urmă este preluată în întregime. Aici se vor regăsi toate informațiile din rapoartele de până acum și nu mai insistăm. Aici se va găsi, însă, o concluzie nouă, care i-a deranjat mult pe biografi în frunte cu G.Călinescu. Să recitim, însă, contextul: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa școala
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
precoce și intensă a facultăților sale intelectuale.” Fără îndoială ne aflăm în fața unei descrieri din partea unui om prezent la autopsia poetului, medicul curant din ultimele luni ale vieții sale, cu totul științifice, de la care ne-au rămas date clinice, care insistă asupra sincopelor cardiace de unde se crede că e vorba de dr. Tomescu, dar și autoptice cât și anatomotopografice pe harta creerului; toate acestea ne permit să ne gândim la un colaborator al lui Șuțu care, fiindcă nu-i împărtășea ideile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
era necesară sau tatăl, venind la chemarea poliției, împlinea suficient legea. E posibil ca locotenentul să fi venit doar ca să fie și el de față, poate chiar împotriva voinței bătrânului care considera că poate rezolva însuși chestiunea. Mai departe, nu insistăm. Nu știm dacă au venit la Maiorescu în aceeași zi ori „curând după aceea” din jurnalul criticului se referă la un spațiu temporar mai larg. Știm că Matei ia ceasul fratelui său Mihai, dar mai știm că acest ceas fusese
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
săi, D. Chibici-Râvneanu. Atunci fu condus și instalat în ospiciul Caritatea din București, unde stătu mai bine de două luni într-un delir liniștit...” Intenția lui D. Teleor de a-i da o replică lui Nicolae Pătrașcu este evidentă de vreme ce insistă că poetul n-a rănit pe nimeni, doar se amuza trăgând focuri de pistol în aer; dar la D.Teleor amintirile se încurcă, se suprapun, se confundă. Crede că poetul locuia la Chibici, că pe acesta l-a chemat poliția
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Astfel îmi povestea Mihai Ștefan despre neuitatele seri petrecute în casa domnului Ionescu, despre ineditele discuții despre Victor Ion Popa și îmi arăta cu drag, după 4 decenii, însemnări dintr-un jurnal din acea perioada: un jurnal din care a insistat să îmi arate ce spunea învățătorul Ionescu din relatarea Mariei Mohor. Cu câteva zile înainte de a se sfârși, pe un pat de spital, Victor Ion Popa îi destăinuia ei (Maria Mohor), că, dacă scapă și de data aceasta, mai are
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93474]
-
clișeu standard, cum ar fi: "îmi pare rău că nu merge" sau "Bine, mi-a făcut plăcere să vă cunosc", sau îi vom lăsa numărul de telefon, sugerând să ne sune când va găsi momentul potrivit. Dar putem și să insistăm. Un avocat din Washington a citit odată un interviu cu Alan Garner în ziarul San Francisco Chronicle și l-a sunat, spunându-i că i-ar face o mare bucurie dacă Alan 1 ar vizita, pentru a mai discuta câte ceva
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
bucurie dacă Alan 1 ar vizita, pentru a mai discuta câte ceva. Alan nu era disponibil nici atunci și nici în următoarele trei ocazii când a venit la Washington și, de altfel, nici nu l-a prea încurajat. Dar avocatul a insistat, i-a telefonat în continuare, așa încât până la urmă s-au întâlnit, după șase luni, la San Diego. Și, de atunci, au devenit buni prieteni. Cu atât mai mult, deci, ori de câte ori invitației noastre se va răspunde cu un "da", să ne
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
al doilea rând, de. îndată ce totul e clar, să acceptăm adevărul și dreptul la opinie al celui care critică, în al treilea rând, să mărturisim faptul că nu vrem să facem ceea ce ni se cere. După aceea, dacă cealaltă persoană insistă, să trecem la folosirea tehnicii "discului stricat", continuând să fim de acord cu tot ce spune celălalt, dar repetând mereu, cu aceleași cuvinte, faptul că nu vrem să facem ceea ce ni se cere. Nimeni nu se poate certa cu un
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
un „creativ”. Principiul de bază după care s-a condus autorul a fost realizarea unei lucrări accesibiile, dar păstrând un nivel suficient de ridicat de abordare, prin care să realizeze o tratare unitară și coerentă a acestui domeniu. S-a insistat asupra exemplelor, căci un exemplu bun este mai folositor decât o regulă sterilă. Principalii destinatari ai cărții sunt studenții, masteranzii sau doctoranzii care au în planul de învățământ discipline legate de creativitate. De fapt, această carte este utilă și necesară
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
primește o „listă de control” de la prima echipă, încercând să găsească soluții noi, sau măcar să le îmbunătățească pe cele existente. Lista de control reprezintă un chestionar alcătuit dintr-o succesiune de întrebări care să lămurească conținutul problemei propuse spre rezolvare, insistând asupra elementelor ei vulnerabile. Lista de control trebuie să respecte o serie de condiții: * să conțină întrebări simple, fără echivoc, formulate clar, fără a lăsa loc interpretărilor ; * întrebările să nu aibă un caracter ambiguu, dar nici imperativ; * să solicite un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este dirijorul orchestrei și cere ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre definește problema și conduce întrebările, re-concentrează informațiile pe parcursul activității și formulează ideile principale și concluziile la final. Monitorizează desfășurarea metodei și are în vedere respectarea regulilor. Rezolvă conflictele și insistă pe construirea demersului gândirii. Intervine din timp în timp și obligatoriu la sfârșit. Poate să atragă atenția celorlalte pălării, dar prin simple interjecții. Cum se folosește această metodă în cazul rezolvării unei probleme Se distribuie (real sau fictiv) grupului creativ
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fără a te simți stânjenit. Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greșelile. Participanții la discuții entuziasmați, pot fi rugați la un moment dat să-și pună pălăria neagră (sau să privească din acest punct de vedere). Atenție: Dacă se insistă pe perspectiva negativă, e foarte ușor de „ucis în fașă” ideile creative. Pălăria neagră trebuie folosită mai bine după ce s-a folosit pălăria verde și apoi cea pălăria galbenă. Într-o discuție obișnuită, de obicei, subiectul A are o părere
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
subgrupuri de câte șase. În cazul în care unul sau mai multe subgrupuri va rezulta diferit de șase, de exemplu de cinci sau șapte, metoda devine „5-3-4”, respectiv „7-3-6”. Avantajul metodei este că valorifică experiențe și puncte de vedere diferite, insistând pe perfecționarea unui număr finit de idei. Dezavantajul metodei este că nu respectă ritmul celor lenți. Dacă nu se condiționează un timp pentru fiecare deplasare (de exemplu 5 minute) foile vor staționa, exasperant de mult pentru ceilalți, la persoanele lente
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Mileva, care l-au ajutat în dezvoltarea ideilor sale cele mai originale. În scrisorile adresate soției, el vorbea frecvent de „teoria noastră”. În artă Picasso și Braques au lansat un curent: cubismul. Picasso avea talentul descrierii lumii naturale și umane, insistând pe reprezentarea obiectelor și a caracteristicilor acestora, pe când Braques împingea totul spre abstract. Prin combinarea experiențelor și stilurilor celor doi artiști a apărut acest curent care la vremea respectivă a luat rapid amploare. Leonardo da Vinci l-a întâlnit pe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Mulți dintre noi păstrăm amintirea unui eșec în care am neglijat aspecte esențiale ale unei probleme, orbiți de un detaliu sau de o soluție care ni se părea logică. Tot așa, se întâmplă des în medicină ca un medic să insiste să pună același diagnostic orbit de un simptom sau de o valoare a unei analize medicale, pe când alt medic să aibă o percepție nouă asupra problemei medicale și să pună un alt diagnostic, care să vindece pacientul. În creativitate trebuie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
se vor negocia, admițând că logica copilului poate fi acceptabilă pentru amândoi. Părinții vor selecta și vor citi cărți adecvate vârstelor copiilor. Se poate începe cu răsfoirea revistelor, denumind obiectele din imagini chiar înainte ca ei să poată vorbi. Nu insistați să citiți când copilul nu mai vrea (nu faceți din lecturi adevărate lecții). Jucăriile utile pentru creativitate sunt: cele modulare (de tip „Lego”) care permit foarte multe posibilități de construcție, plastilina, resturile textile, foile de hârtie colorată, etc. din care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
va fi „nucul din ogradă”. Și Fuga statuilor (1979) conține stihuri compuse „sub semnul dragostei de țară” (Noaptea în câmp, Au plecat olteni la coasă, Teascuri de struguri, Poveste cu dealuri, Somnul secerătorilor). Ț. îmbracă teme bucolice în haine moderniste, insistând, cu o nestăpânită propensiune metaforică, asupra lucrurilor care trebuie păstrate: „Pe-o frunză de nuc să dansăm, lunecând spre rădăcini” (Invitație la dans). „Personajele” cărții, statuile, apar deseori în ipostaza lor clasică, solemnă, ca martori ai singurătății oamenilor, dar și
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
unde un muritor de foame ar vrea să se refugieze într-un adăpost pentru câini, dar răspunsul directorului îi taie orice speranță: „Domnule, aici este societatea pentru protecția animalelor. D-ta ești om, ca atare nu poți fi primit. Dacă insiști, ești de rea credință”. După război T. devine un precursor, apoi un exponent al realismului socialist, glorificând în versuri convenționale binefacerile noului regim și înfierând capitalismul și burghezia: Cântece de suferință și biruință (1946), Tălmăciri din cartea vremii (1947), Mai
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]