13,710 matches
-
Oszkár Jászi. Acesta a încercat să oprească naționalitățile să părăsească teritoriul cuprins între granițele Ungariei istorice, făcîndu-le promisiuni democratice, dar nu a reușit, cu toate că recomandările referitoare la persoana sa erau impecabile. Ungaria era cea care avea probleme cu credibilitatea față de naționalitățile ei și mai ales față de naționalitatea română. Românii preferau unirea cu conaționalii lor. La mijlocul lui martie 1919, colonelul Vyx i-a înmînat o notă lui Károlyi, prin care îl anunța că liniile de demarcație care trasau înaintarea trupelor cehe, române
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
oprească naționalitățile să părăsească teritoriul cuprins între granițele Ungariei istorice, făcîndu-le promisiuni democratice, dar nu a reușit, cu toate că recomandările referitoare la persoana sa erau impecabile. Ungaria era cea care avea probleme cu credibilitatea față de naționalitățile ei și mai ales față de naționalitatea română. Românii preferau unirea cu conaționalii lor. La mijlocul lui martie 1919, colonelul Vyx i-a înmînat o notă lui Károlyi, prin care îl anunța că liniile de demarcație care trasau înaintarea trupelor cehe, române și iugoslave (trasate în multe cazuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru a fi evitate eventualele conflicte; voia tot Banatul sau nimic; nu accepta împărțirea acestuia 23. Iorga era un prieten al sîrbilor; cu toate acestea a proclamat adesea principiul "fiecare națiune între granițele ei sfinte". Dar care erau granițele diferitelor naționalități într-o regiune atît de amestecată ca Banatul? Clémenceau s-a înfuriat mai ales pe români, iar Puterile i-au prezentat un ultimatum României. Indignarea lui Clémenceau era artificială. El ar fi trebuit să știe că naționalismul integral era o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Comunist Român a trecut în ilegalitate, avînd circa o mie de membri și nu a constituit niciodată un partid important în perioada interbelică. Printre membrii lui se aflau puțini etnici români, dar, în schimb, un mare număr aparținînd așa-numitelor naționalități "ostile": unguri, ucraineni și mulți evrei. Începînd din anul 1920, Iorga nu a mai avut nici o oscilație. Mult înainte ca Stalin să fi transformat Cominternul într-o secție a Comisariatului Sovietic al Poporului pentru Afaceri Externe, Iorga considera Uniunea Sovietică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la Versailles", iar Iorga înțelegea că 1918 nu era 1878. Orice tratat de la Versailles revendica ceva foarte diferit față de Congresul de la Berlin. De exemplu, articolul 60 al Tratatului de Pace cu România, care cerea nu numai drepturi egale pentru orice naționalitate, dar și pentru naționalități, dacă erau supuse discriminării, prevedea că acestea pot apela la organizațiile internaționale și la Puterile semnatare (inclusiv la Liga Națiunilor) ca să primească reparații. Iar pentru evrei, exista puternica Alianță Israelită din Franța, gata oricînd să intervină
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înțelegea că 1918 nu era 1878. Orice tratat de la Versailles revendica ceva foarte diferit față de Congresul de la Berlin. De exemplu, articolul 60 al Tratatului de Pace cu România, care cerea nu numai drepturi egale pentru orice naționalitate, dar și pentru naționalități, dacă erau supuse discriminării, prevedea că acestea pot apela la organizațiile internaționale și la Puterile semnatare (inclusiv la Liga Națiunilor) ca să primească reparații. Iar pentru evrei, exista puternica Alianță Israelită din Franța, gata oricînd să intervină. Iorga înțelegea și nevoia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreilor să-și părăsească ghetourile, să renunțe la izolarea și la limba lor (idiș) etc.89 Comentînd asupra "tulburărilor antisemite", Iorga susținea că "în România Mare, cu toate că elementul românesc trebuie să fie predominant, trebuie să fie loc și pentru alte naționalități. Evreii nu trebuie să fie rău tratați". El le amintea oamenilor că, deși era un naționalist convins, învățase că românizarea nu poate fi făcută cu forța. Le cerea evreilor să nu fluture steagul sionist sau să cînte imnul Sionismului (după ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Credința Facultatea de Drept Facultatea de Filosofie Ortodocși (români, lipoveni, alți ortodocși) 237 174 Catolici 98 n/a Luterani 26 n/a Alte credințe 31 n/a Evrei 506 574 În Basarabia, în școlile elementare, proporția dintre români sau alte naționalități și evrei pare mult mai echilibrată. În orașe, evreii sînt reprezentați în număr foarte mare. O situație total diferită se înregistrează în licee și școli profesionale. Basarabia, Numărul de studenți Credința Licee Alte școli Creștini ortodocși (români, lipoveni, ruși, alți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a murit, Iorga i-a dedicat o evocare emoționantă, amintindu-și cum acesta își mărturisise sub loviturile de bici (groaznicele nagaici ale poliției rusești) credința în nația sa164. Nu există nici urmă de ură în corespondența lui Gore față de celelalte naționalități din Basarabia, nici măcar față de ruși. După ce Basarabia s-a întors la "Patria mumă", un Gore pocăit i-a scris lui Iorga, în calitatea sa de director al Arhivelor de la Chișinău, rugîndu-l să-l ajute să împiedice pierderea unor importante documente
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acceptă administrația majorității române. Să aruncăm o privire asupra formidabilei minorități maghiare, cea mai mare și mai de neîmpăcat din România Mare. Înainte de Primul Război Mondial, ungurii din Ungaria Mare se considerau drept "națiune de stat" (államnemzet). Deși ungurii permiteau naționalităților folosirea limbii materne în casele lor, la școală, la tribunal și în administrație și armată, sau chiar și în rețeaua de căi ferate era de la sine înțeles ca toată lumea să vorbească limba maghiară. Iorga îi considera pe români drept "națiune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sau chiar și în rețeaua de căi ferate era de la sine înțeles ca toată lumea să vorbească limba maghiară. Iorga îi considera pe români drept "națiune dominantă", cu toate că era (vag) de acord și cu faptul că "este loc și pentru alte naționalități". În România Mare, românii alcătuiau 70% din populație. Din momentul în care atît ungurii cît și românii, după ce-și stabiliseră statul-națiune, considerau că dețin o poziție dominantă, interpretarea drepturilor lor care derivau din aceasta diferea mai curînd în privința cumulului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care atît ungurii cît și românii, după ce-și stabiliseră statul-națiune, considerau că dețin o poziție dominantă, interpretarea drepturilor lor care derivau din aceasta diferea mai curînd în privința cumulului decît al categoriei acestora. În anii '20, stînga românească a lăsat naționalităților foarte mult spațiu de mișcare. Cu trecerea timpului, doi factori au dus la înăsprirea atitudinii românilor (față de evrei și de unguri mai ales): refuzul ungurilor de a accepta statu-quo-ul și speranțele acestora în revizionismul încurajat cu atîta zel de către Ungaria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împotriva ungurilor decît a evreilor, deși diferența aceasta nu părea prea mare în Transilvania. Goga a fost o vreme pornit mai curînd împotriva evreilor decît a ungurilor. (După cum spunea Iorga, "Goga vrea ca minoritățile să dispară", pentru că, după părerea lui, naționalitățile "nu au vitalitate". Iorga se opunea politicii lui Goga)190. Această înăsprire a atitudinii față de unguri nu se datora lui Maniu, pe care ungurii îl urau atît de mult, și nici stîngii românești. Campania aceasta era în primul rînd inițiată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
italiană între "posesorii unguri de moșii întinse și poporul român". În privința pronunțatului caracter maghiar al orașelor Oradea, Arad sau Timișoara, Iorga considera că aceiași presupuși unguri erau în cea mai mare parte evrei, evreul învățînd cu sîrguință orice limbă a naționalității dominante. (Să ne amintim că Iorga îi cunoștea mai bine pe evreii la care ne referim). În ceea ce privește poziția lui Kornis față de drepturile istorice, Iorga întreba dacă nu cumva ar trebui să fie reinstituit Sfîntul Imperiu Roman cu capitala la Roma
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că dezbaterea aceasta nu era adecvată recunoașterii acestui fapt, politicianul istoric austriac H. Friedjung sublinia că "trebuie să considerăm în rîndul celor mai bune calități ale ungurilor faptul că știu să-i atragă pe fiii cei mai buni ai altor naționalități și să-i trateze după aceea cu toată căldura și temperamentul lor ca pe niște frați"207. Argumentele istorice ale românilor, mai ales cele ale lui Iorga, aveau sens. Problema constă în lipsa probelor documentare care să dovedească prezența românilor în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ardeleni nu erau nici ele prea măgulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiară în termenii de "cultura sub-germană maghiară" sau, uneori, "odioasa cultură sub-germană -maghiară". Atunci cînd mișcarea radicală fascistă maghiară, Crucea-Săgeată, a promis să recunoască autonomia culturală a naționalităților maghiare (în cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia, întrebînd: În aceasta constă tot ce poate gîndi și realiza o nouă generație de unguri?" "Și care sînt garanțiile, continua el, că vor trata aceste naționalități (în această
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
culturală a naționalităților maghiare (în cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia, întrebînd: În aceasta constă tot ce poate gîndi și realiza o nouă generație de unguri?" "Și care sînt garanțiile, continua el, că vor trata aceste naționalități (în această Pax Hungarica) în mod decent?"213 Aceste argumente au provocat o mare amărăciune de ambele părți. Iorga a sesizat acest lucru și a publicat pamfletul Împotriva urii dintre națiuni. Iar prin 1940 l-a extins, l-a tradus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în "Neamul românesc" un serial reluat de alte mari cotidiene intitulat Originile statelor mici. A inițiat și o serie de conferințe la radio, despre "Viitorul statelor mici". Esența acestora consta în faptul că practic patru state conduc Europa, dar principiul naționalității trebuie apărat. Cu toate acestea, statele mici nu trebuie să aibă încredere în nici un tratat, ci doar în ele însele 96. Iorga aștepta mereu cu nerăbdare sosirea momentului în care națiunile mici se vor putea alinia împotriva puterii statelor mari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
creată cu ajutorul a cîtorva discursuri". Supt trei regi, București, 1932, p. 242 22 R. W. Seton-Watson (admirator al lui Kossuth și prieten al ungurilor) a venit în Ungaria la începutul secolului ca să respingă acuzațiile aduse Ungariei de asuprire a celorlalte naționalități. Cînd a văzut situația din Transilvania și din alte părți și-a schimbat radical poziția și a permis Marii Britanii și întregii lumi să afle realitatea. R. W. Seton-Watson, A History of the Romanians, Cambridge, England, 1934, pp. 394, 395, 401
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de comedie", spunea Iorga. Iorga nu admitea o comparație între evreii din Moldova și românii din Transilvania. Românii aflați acolo de două milenii aveau drepturi organice, în timp ce recent veniții evrei nu aveau nici un drept. Dar dacă se vrea asimilarea unei naționalități, trebuie ca această asimilare să fie atrăgătoare 19 "Neamul românesc", 20 aprilie 1914 20 În privința afirmației doctorului Gaster, vezi numărul din 2 aprilie 1907 al publicației "London's Morning Post". Opiniile lui Iorga sînt expuse în "Neamul românesc" din 24
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pp. 146 și 154 135 Legăturile Principatelor cu Ardealul, București, 1902 și Sate și preoți din Ardeal, București, 1902. În volumul din urmă, Iorga scotea în evidență felul în care țăranii, conduși de preoții lor, au luptat să-și păstreze naționalitatea română. Argumentul său era surprinzător de asemănător cu discursul nefericit al lui De Gaulle, "Vive Québec Libre!" ("Trăiască Québec-ul liber!"), ținut în Canada franceză. De Gaulle descria supraviețuirea francezilor canadieni, conduși de preoții din satele lor, care i-au ajutat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iași, 1978, p. 244 200 Les dernières élections en Hongrie et les Roumains, Vălenii de Munte, 1910. Violențele din timpul alegerilor din 1910 din Ungaria au provocat reacții negative în Occident. Clémenceau a condamnat "națiunea liberă maghiară" pentru că-și reprima naționalitățile și însuși fiul lui Garibaldi (în ciuda admirației tatălui său față de Ungaria) i-a blamat pe unguri pentru asuprirea "românilor latini" 201 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 172-175 202 Op. cit., vol. II, p. 144. Vezi și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sau Odessa - erau veritabile societăți multiculturale avant le mot, unde catolicii, ortodocșii, musulmanii, evreii și ceilalți trăiau Într-o vecinătate familiară. Această veche Europă nu trebuie idealizată. Ceea ce scriitorul polonez Tadeusz Borowski numea „talmeș-balmeșul incredibil, aproape comic, de popoare și naționalități care mocnea periculos În inima Europei” era răvășit periodic de revolte, masacre și pogromuri - dar el era real și a rămas În amintirea oamenilor. Între 1914 și 1945 Însă, acea Europă a fost făcută una cu pământul. Cea care a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sau mai târziu, din cauza războiului. Rata mortalității din primul război mondial, deși extrem de ridicată, pălește pe lângă numărul stupefiant de morți din cea de-a doua mare conflagrație (iar cifrele de mai sus nu includ victimele americane, japoneze sau de altă naționalitate noneuropeană). Nici un alt conflict din istorie nu a ucis atât de mulți oameni Într-un timp atât de scurt. Cel mai frapant este numărul de civili necombatanți uciși: cel puțin 19 milioane, adică mai mult de jumătate dintre morți. Victimele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
foste membre ale Axei), Întreținuți sau repatriați de UNRRA și de alte agenții aliate, a fost Înregistrat În septembrie 1945: 6.795.000. Alți 7 milioane erau sub autoritate sovietică, iar lor li se adăugau milioanele de refugiați germani. Pe naționalități, cel mai numeros grup provenea din Uniunea Sovietică - foștii prizonieri din lagăre și tabere de muncă silnică. Urmau 2 milioane de francezi (prizonieri de război, muncitori și deportați), 1,6 milioane de polonezi, 700.000 de italieni, 350.000 de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]