14,562 matches
-
puterea, Hrușciov a permis puțină libertate a artelor. Romanul ' de Vladimir Dudințev, despre un inginer idealist în luptă cu birocrații rigizi, a fost permis și publicat în 1956, deși Hrușciov l-a denumit „fals la bază”. În 1958, Hrușciov a ordonat în schimb un atac dur asupra lui Boris Pasternak după ce romanul său ' a fost publicat în străinătate (nu i s-a permis publicarea lui în Uniunea Sovietică). "Pravda" a descris romanul ca fiind „o pastișă reacționară de proastă calitate”, iar
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
proastă calitate”, iar autorul a fost exclus din Uniunea Scriitorilor. Mai rău decât atât (din punctul de vedere al lui Hrușciov), Pasternak a primit Premiul Nobel pentru Literatură, pe care, după mari presiuni, l-a refuzat. După aceasta, Hrușciov a ordonat oprirea atacurilor la adresa lui Pasternak. În memoriile lui, Hrușciov spune că a ezitat mult în ce privește romanul, că a fost aproape să-i permită publicarea, și că ulterior a regretat că nu l-a permis. După căderea de la putere, Hrușciov a obținut
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
nu era superiorul celuilalt. Întrucât fiecare regiune avea un număr limitat de locuri în Comitetul Central, această împărțire a deschis posibilitatea unor rivalități între facțiuni și, conform lui Medvedev, aveau potențialul de a crea un sistem bipartid incipient. Hrușciov a ordonat și ca o treime din membrii fiecărui comitet, de la consiliile inferioare până la Comitetul Central, să fie înlocuiți la fiecare alegere. Acest decret a produs tensiuni între Hrușciov și Comitetul Central și i-a deranjat pe liderii de partid care îl
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
partid care îl susținuseră pe Hrușciov în ascensiunea lui spre putere. Începând cu anii 1940, Hrușciov susținuse cultivarea porumbului în Uniunea Sovietică, ceea ce îi adusese porecla de "kukuruznik" („porumbistul”). În Ucraina el a înființat un institut al porumbului și a ordonat cultivarea a mii de hectare de porumb în „Pământurile Nedesțelenite”. În februarie 1955, Hrușciov a ținut un discurs prin care a susținut crearea în URSS a unei centuri a porumbului similară cu cea din Iowa, și o delegație sovietică a
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
s-a prăbușit, iar colhozurile nu mai aveau nici bani, nici achizitori calificați pentru echipamente noi. Unul din consilierii lui Hrușciov a fost , care promisese mari creșteri ale producției cu investiții minime. Asemenea scheme erau atractive pentru Hrușciov, care a ordonat implementarea lor. Lîsenko a reușit să-și păstreze influența asupra lui Hrușciov în ciuda eșecurilor repetate; cum eșua un plan de-al lui, susținea altul. Influența lui Lîsenko a întârziat mult dezvoltarea geneticii în Uniunea Sovietică. În 1959, Hrușciov a anunțat
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
protestaseră din cauza lor și în trecut, dar Washingtonul îi ignorase. Mulțumit de ceea ce el considera o puternică relație personală cu Eisenhower, Hrușciov a fost uimit și s-a enervat după reluarea zborurilor, și a concluzionat că ele ar fi fost ordonate de șeful CIA fără știrea președintelui american. La 1 mai, un avion U-2 ; pilotul, a fost prins în viață. Crezând că Powers a fost ucis, SUA au anunțat că a pierdut un avion meteorologic lângă frontiera turco-sovietică. Hrușciov risca stricarea
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
militariste care-și au fortăreața la Pentagon”, și sugerând că avionul fusese trimis fără știrea lui Eisenhower. Eisenhower nu putea să lase să se creadă că există elemente de la Pentagon care acționează fără știrea sa, și a recunoscut că el ordonase zborurile, spunând că sunt «o necesitate dezagreabilă”. Aceasta l-a uimit pe Hrușciov, și a transformat afacerea U-2 dintr-un posibil triumf într-un dezastru perntru el, și a cerut chiar ajutorul ambasadorului american . Hrușciov nu era hotărât ce să
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
dezvăluind prezența rachetelor și anunțând o blocadă a Cubei. Informat în avans de acest discurs (dar numai cu o oră înainte), Hrușciov și consilierii săi s-au temut de o invazie a Cubei. Chiar înainte de discursul lui Kennedy, ei au ordonat comandanților sovietici din Cuba să folosească împotriva unui atac toate armele pe care le aveau la dispoziție — cu excepția celor atomice. Pe măsură ce criza înainta, tensiunile în SUA escaladau; nu însă și în Uniunea Sovietică, unde Hrușciov a avut câteva apariții publice
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
Cartea verde”), și având la dispoziție mari resurse financiare ca urmare a exportului de petrol, colonelul Gaddafi a sponsorizat în trecut acțiuni de gherilă și atentate împotriva țărilor occidentale și SUA. În urma unor asemenea acte, președintele SUA, Ronald Reagan, a ordonat în anul 1986 bombardarea unor obiective militare în capitala Tripoli și în orașul Benghazi. În aceste bombardamente au pierit și un număr de civili, între care și Jana, o fiică adoptivă a conducătorului libian. La sfârșitul anilor ’80 ai secolului
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
mulți păgâni și să facă din comunitatea creștină de acolo un exemplu și pentru alții. În plus, Lucian știa prea bine că, dacă voia să se mențină în grațiile împăratului, trebuia să se remarce și prin prigonirea creștinilor. El a ordonat arestarea episcopului Haralambie și i-a poruncit acestuia să se închine idolilor păgâni (statuile zeilor așezate în temple). La refuzul categoric al lui Haralambie, Lucian a dat ordin ca acesta, în ciuda vârstei sale foarte înaintate (avea 113 ani), să fie
Sfântul Haralambie () [Corola-website/Science/298162_a_299491]
-
diplomați ai UE. În noiembrie 2008, Macedonia a deschis un proces în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ) împotriva Greciei, acuzând încălcarea de Acordului Interimar din 1995, încălcări care i-au blocat aderarea la NATO. CIJ i s-a solicitat să ordone Greciei să-și respecte obligațiile asumate în cadrul Acordului, obligatoriu pentru ambele țări. În 2011, Curtea Internațională de Justiție a ONU a decis că Grecia a încălcat Articolul 11 din Acordul Interimar din 1995 prin respingerea aderării Macedoniei la NATO la
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
din care să atace Țara Sfântă. Richard a continuat drumul spre Acra, unde a preluat conducerea unui asediu de proporții, forțând predarea asediaților. Apoi, a impus prevederi, printre care plata unei răscumpărări, ce a întârziat să apară. Furios, Richard a ordonat masacrarea locuitorilor orașului: 2000 de musulmani, femei, bărbați și copii. După Asediul Acrei (1189-1191), Richard și-a condus trupele spre sud, cu flota însoțindu-l de-a lungul coastei. A fost atacat de Saladin, dar a repurtat o victorie în
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
mai mult decât oricare cruciadă de până atunci. Și-a îndeplinit pelerinajul personal la Ierusalim, unde s-a încoronat, în 18 februarie 1229, ca rege. Însă, fiind încă excomunicat, erai evitat de clerici și de ceilalți regi. Papa chiar a ordonat o cruciadă împotriva împăratului, confiscându-i domeniile din sudul Italiei. Frederic a plecat din Țara Sfântă și a ajuns în Italia, în mai 1229, unde a înfrânt trupele papale și și-a recuperat teritoriile. În trei luni, apoi, a făcut
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
malul opus. Cruciații au încercat să construiască un drum din pietriș, dar au fost bombardați cu foc grecesc. Cavaleria a trecut printr-un vad și a pătruns în orașul Mansurah, unde a fost nimicită în labirintul de străduțe. Ludovic a ordonat retragerea și, apoi, a fost luat prizonier. Sarazinii au cerut o răscumpărare colosală, fiind plătită imediat. Damietta a fost restituită imediat egiptenilor, iar cruciații au plecat înfrânți. Ludovic a mers în Țara Sfântă, unde a petrecut patru ani, organizând apărarea
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
Lenin. Documente declasificate după căderea Uniunii Sovietice, alături de memoriile medicilor lui Lenin, sugerează că liderul bolșevic a fost tratat de sifilis încă din 1895. Documentele sugerează, de asemenea, că anatomo-patologului Alexi Abrikosov, care era însărcinat cu autopsia, i s-a ordonat să demonstreze că Lenin nu a murit de sifilis. Abrikosov nu a menționat această boală în raportul de autopsie, dar distrugerile vaselor de sânge, paralizia și alte incapacități pe care le-a citat sunt tipice pentru această boală. La un
Vladimir Ilici Lenin () [Corola-website/Science/298197_a_299526]
-
de rusificare forțată prin schimbarea compoziției etnice a regiunii și de aceea ar trebui să reîntoarcă în țările de origine. Cei mai mulți ruși care au sosit în țările baltice au sosit aici din motive strict economice sau chiar li s-a ordonat să facă această mutare. Oamenilor care au sosit în Letonia și Estonia în perioada sovietică, cei mai mulți dintre ei fiind ruși, li s-a oferit opțiunea să ceară naturalizarea și cetățenia țărilor de domiciliu, ceea ce presupune trecerea unui test de limbă
Ruși () [Corola-website/Science/297424_a_298753]
-
a reușit să oprească intrarea țăranilor răsculați în Galați, fără a trage un foc de armă. Pentru aceasta a fost felicitat de inspectorul general al cavaleriei, prințul moștenitor Ferdinand. În data de 12 martie 1907, tânărul sublocotenent Ion Antonescu a ordonat la Galați deschiderea focului împotriva unui grup de 200 de țărani aflați în drum spre negocieri la oraș, ceea ce s-a soldat cu moartea a 12 oameni din grupul de țărani. A fost avansat locotenent în 1908. A absolvit Școala
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
un succes total (Hitler spunea că „în toată Europa cunosc doi șefi de stat cu care îmi place să lucrez: cu Mussolini și cu generalul Antonescu”) și și-au promis colaborarea și sprijinul reciproc (vezi mai jos cap. "„Ostași! Vă ordon: treceți Prutul!” - Războiul împotriva URSS", această promisiune va costa viața a zeci de mii de soldați și ofițeri români pe care Antonescu, conștient că războiul este pierdut, a refuzat să-i salveze de la pieire la Stalingrad și-n luptele ulterioare
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
României în al Doilea Război Mondial de partea puterilor Axei, pe baza promisiunilor lui Adolf Hitler că teritoriile românești pierdute în 1940 ca urmare a Dictatului de la Viena și Pactului Ribbentrop-Molotov vor fi retrocedate României sub presiunile Germaniei. "„Ostași! Vă ordon: treceți Prutul!”" Cu acest ordin s-a pornit "„războiul sfânt, anticomunist, drept și național”". La 22 iunie 1941, armata română a trecut Prutul, atacând Uniunea Sovietică, alături de Germania și aliații săi. "„Acest ordin era doar o acțiune de imagine”" deoarece
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
război) și Constantin Tobescu, în special administrația civilă a armatei, pretoratul. Armata a primit „ordine speciale” prin generalul Șteflea, executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei, generalul Ioan Topor. Șeful Marelui Stat Major al Armatei, generalul Iosif Iacobici, a ordonat comandantului Biroului 2, locotenent-colonelului Alexandru Ionescu, să pună în aplicare un plan "„pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea și acționarea de echipe, care să devanseze trupele române”". Planul a fost pus în aplicare începând cu 9 iulie
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
Șorban), ei au fost ignorați de statul român. 55 dintre ei au fost distinși de Israel cu „Cetățenia de onoare” și cu titlul, diploma și medalia „Drept între popoare”. Situația romilor nu a fost mai blândă. În 1942, Antonescu a ordonat deportarea în Transnistria a 24.617 de cetățeni români de etnie romă, dintre care peste 11 000 au fost dați "dispăruți" și numai jumătate au supraviețuit și au reușit să se reîntoarcă în România. Pentru deportarea romilor în Transnistria nu
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
statut de sat-comună (fostele sovete sătești, în tabel incluse la categoria comune) și 660 sunt sate subordonate acestor comune. Situația localităților este prezentată la data modificării Legii nr. 764 din 24.02.2008 Această listă include raionale și unitățile autonome ordonate după numărul populației (fără Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului), la 1 ianuarie 2015: Istoria unei țări poate fi citită și după dezvoltarea administrativ-teritorială a ei.
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
Pratchett ar fi avut o experiență despre care a spus că „Odată ce ai trecut dincolo de toți zeii pe care i-am creat cu bărbi mari și trăsături omenești, acolo, de cealaltă parte a fizicii, se poate să fie o structură ordonată din care curge totul” și „Nu cred că mi-ar fi băgat cineva asta în cap”. El a detaliat problema pentru programul radiofonic "Front Row", în cadrul căruia a fost întrebat dacă aceasta a fost o revelație pentru credința lui: „O
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
de timp, nu își găsește susținerea în realitate nici la nivelul artiștilor și cu atât mai puțin la cel al consumatorului de artă. Natura statică sau natura moartă este reprezentarea în artele vizuale a unor obiecte neînsuflețite, din natură sau ordonate în mod voluntar. Prin definiție, natura moartă este un gen de reprezentare grafică sau picturală a unui grup de obiecte inanimate naturale, constând în glastră cu flori, fructe sau legume așezate pe o fructieră, vânat, o vază, sticlă, amforă, o
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
doar de Constantinopol. Dominația turcă a introdus și arhitectura otomană în Belgrad, fiind construite multe moschei care amplificau atmosferă orientala a orașului. În 1594, o mare revoltă sârbă a fost înăbușita de turci. În plus, Marele vizir Sinan Pasă a ordonat că relicvele Sfanțului Sava să fie arse în public pe platoul Vračar; mai recent, Templul Sfanțului Sava a fost construit pentru a comemora acest eveniment. Ocupat de trei ori (1688-1690, 1717-1739, 1789-1791) de austriecii conduși de Sfanțul Împărat Român Maximilian
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]