13,759 matches
-
să obțină tensiuni de sute de mii de volți și scântei de câțiva centimetri și cu care se pot efectua experimente și demonstrații spectaculoase privind efectele curentului electric. Generatorul Van de Graaff este de asemenea util pentru alimentarea acceleratoarelor de particule. În 1902, fizicianul olandez Hendrik Lorentz (1853 - 1928), împreună cu asistentul său, Pieter Zeeman (1865 - 1943) descoperă ceea ce ulterior va fi denumit efectul Zeeman și care va sta la baza tomografiei prin rezonanță magnetică nucleară. Efectul fotoelectric, descris încă din 1887
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
cuantelor. În 1909, fizicianul american Robert Andrews Millikan (1868 - 1953), prin celebrul său experiment determină sarcina electronului. În 1911, fizicianul olandez Heike Kamerlingh Onnes (1853 - 1926) descoperă supraconductibilitatea. Astfel se pot crea câmpuri magnetice intense, utile la înzestrarea acceleratoarelor de particule, a tehnologiilor bazate pe rezonanță magnetică nucleară, în domeniul nanotehnologiei și la obținerea de materiale deosebite. Apariția diodei, inventată în 1904 de către fizicianul englez John Ambrose Fleming (1849 - 1945), poate fi considerată începutul electronicii. În 1906, americanul Greenleaf Whittier Pickard
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
exterior pentru o secundă în interior. Un obiect aflat în stază este invulnerabil la acțiune evenimentelor dinafara câmpului, fiind păstrat pentru o perioadă nedefinită. Câmpul de stază poate fi recunoscut după suprafața sa perfect reflectorizantă, care reflectă 100% radiațiile și particulele, inclusiv neutrinii. Produs General, firmă a Păpușarilor, produce carcase invulnerabile de nave spațiale, impenetrabile la orice tip de materie sau energie, cu excepția [antimaterie]]i (care distruge carcasa), gravitației și luminii vizibile (care străbate carcasa). Deși ele sunt invulnerabile, acest atribut
Spațiul Cunoscut () [Corola-website/Science/321528_a_322857]
-
devine instabilă pe masura ce un număr tot mai mare de observstori - trilioane de organisme unicelulalre inteligente - urca tot mai sus. "Anvil of Stars" (continuarea românului "The Forge of God") și "Moving Marș" postulează o fizică bazată pe schimbul de informații dintre particule, capabil să fie modificat la nivel de bit (Bear a pus această idee pe seama tratatului lui Frederick Kantor "Information Mechanics" (1967)). În "Moving Marș", aceaste cunoștințe sunt folosite pentru a muta planetă Marte din sistemul solar pe o orbită din jurul
Greg Bear () [Corola-website/Science/321567_a_322896]
-
strălucire, cauzat de existența orbitelor instabile în apropiere de orizontul evenimentelor (efect discutat anterior și ulterior de asemenea de Sir Charles Darwin, Cecille deWitt- Morette, Bahram Mashhoon și alții. A efectuat primele calcule cuantice ale orbitelor legate (orbitelor Bohr) ale particulelor cu masă de repaos în câmpul gravitațional al găurilor negre, inclusiv a duratei de viață a particulelor pe aceste nivele (1971), preluate ulterior și de alți cercetători. A dezvoltat primele calcule cuantice ale împrăștierii fotonilor și particulelor cu masă de
John Archibald Wheeler () [Corola-website/Science/321596_a_322925]
-
asemenea de Sir Charles Darwin, Cecille deWitt- Morette, Bahram Mashhoon și alții. A efectuat primele calcule cuantice ale orbitelor legate (orbitelor Bohr) ale particulelor cu masă de repaos în câmpul gravitațional al găurilor negre, inclusiv a duratei de viață a particulelor pe aceste nivele (1971), preluate ulterior și de alți cercetători. A dezvoltat primele calcule cuantice ale împrăștierii fotonilor și particulelor cu masă de repaos (mezoni scalari, electroni) de către găurile negre. A aplicat calculatorul la aceste calcule. Astfel, Wheeler poate fi
John Archibald Wheeler () [Corola-website/Science/321596_a_322925]
-
orbitelor Bohr) ale particulelor cu masă de repaos în câmpul gravitațional al găurilor negre, inclusiv a duratei de viață a particulelor pe aceste nivele (1971), preluate ulterior și de alți cercetători. A dezvoltat primele calcule cuantice ale împrăștierii fotonilor și particulelor cu masă de repaos (mezoni scalari, electroni) de către găurile negre. A aplicat calculatorul la aceste calcule. Astfel, Wheeler poate fi considerat inițiatorul cercetărilor de mecanică cuantică în câmpuri gravitaționale intense. Axeste cercetări au fost dezvoltate ulterior de Remo Ruffini, Thibault
John Archibald Wheeler () [Corola-website/Science/321596_a_322925]
-
indiferent dacă e capabilă sau nu de a exista ea înseși ca un corp omogen. Potențialul chimic mai este numit și energie liberă molară Gibbs (a se vedea și mărimi molare parțiale). Potențialul chimic este măsurat în unități de energie/particulă sau, echivalent, energie/mol. Potențialul chimic este folosit în termodinamică, fizică și chimie. În fizica statistică modernă potențialul chimic, împărțit la temperatură, este multiplicatorul Lagrange pentru restricționarea particulelor în sensul maximizării entropiei. Aceasta este definiția științifică precisă și abstractă, exact
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
și mărimi molare parțiale). Potențialul chimic este măsurat în unități de energie/particulă sau, echivalent, energie/mol. Potențialul chimic este folosit în termodinamică, fizică și chimie. În fizica statistică modernă potențialul chimic, împărțit la temperatură, este multiplicatorul Lagrange pentru restricționarea particulelor în sensul maximizării entropiei. Aceasta este definiția științifică precisă și abstractă, exact cum temperatura este definită în termeni ai multiplicatorului Lagrange pentru restricționarea energiei. În unele domenii (electrochimia în particular), termenul „potențial chimic” este folosit pentru a descrie un concept
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
particular), termenul „potențial chimic” este folosit pentru a descrie un concept fundamental diferit (dar înrudit), și anume „potențialul chimic intern”; a se vedea mai jos pentru detalii. Potențialul chimic al unui sistem de electroni este de asemenea numit nivel Fermi. Particulele au tendința de a se muta din zone cu potențial chimic mai ridicat spre cele cu potențial chimic mai scăzut. În acest fel, potențialul chimic este o generalizare a, de exemplu, potențialului gravitațional. Într-un mod similar, o particulă s-
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
Fermi. Particulele au tendința de a se muta din zone cu potențial chimic mai ridicat spre cele cu potențial chimic mai scăzut. În acest fel, potențialul chimic este o generalizare a, de exemplu, potențialului gravitațional. Într-un mod similar, o particulă s-ar muta dintr-o zonă cu potențial gravitațional ridicat (sau elevație înaltă) către una cu potențial gravitațional scăzut (sau elevație joasă), cu alte cuvinte particulele sunt trase în jos de către gravitație, precum o minge care se rostogolește în josul unui
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
chimic este o generalizare a, de exemplu, potențialului gravitațional. Într-un mod similar, o particulă s-ar muta dintr-o zonă cu potențial gravitațional ridicat (sau elevație înaltă) către una cu potențial gravitațional scăzut (sau elevație joasă), cu alte cuvinte particulele sunt trase în jos de către gravitație, precum o minge care se rostogolește în josul unui deal. Gravitația chiar contribuie la potențialul chimic total, dar de obicei este doar o contribuție minoră, deoarece moleculele au mase foarte de mici. O contribuție mai
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
minge care se rostogolește în josul unui deal. Gravitația chiar contribuie la potențialul chimic total, dar de obicei este doar o contribuție minoră, deoarece moleculele au mase foarte de mici. O contribuție mai importantă provine de la fenomenul difuziei. În mod similar, particulele se vor muta din zone cu concentrație înaltă spre cele cu concentrație joasă. Acest caz este oarecum diferit față de gravitație: nu există nicio forță fizică ce „trage” moleculele înspre zonele cu concentrație joasă. În schimb, rezultă în mod statistic din
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
Cu toate acestea, efectul este același, și încă poate fi descris matematic în termeni de „potențial”, pe picior de egalitate cu potențialul gravitațional. Zonele cu concentrație mai ridicată au „potențial chimic” mai ridicat decât zonele cu concentrație mai scăzută, și particulele curg dinspre potențialul ridicat spre potențialul scăzut. Mai mult decât atât, aceste diferite tipuri de potențiale pot fi adunate pentru a obține potențialul chimic total, și prin urmare debitul net de particule. De exemplu, în atmosferă, densitatea aerului se micșorează
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
ridicat decât zonele cu concentrație mai scăzută, și particulele curg dinspre potențialul ridicat spre potențialul scăzut. Mai mult decât atât, aceste diferite tipuri de potențiale pot fi adunate pentru a obține potențialul chimic total, și prin urmare debitul net de particule. De exemplu, în atmosferă, densitatea aerului se micșorează din ce în ce mai mult odată cu creșterea altitudinii. Aceasta balansează componenta gravitațională a potențialului chimic (care crește cu înălțimea) împotriva componentei derivate din difuzie a potențialului chimic (care crește cu densitatea). Potențialul chimic total este
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
crește cu înălțimea) împotriva componentei derivate din difuzie a potențialului chimic (care crește cu densitatea). Potențialul chimic total este constant cu înălțimea, când aerul este în echilibru. Un alt exemplu de contribuție la potențialul chimic sunt entalpia și entropia pentru particule în diferite faze. De exemplu, deasupra punctului de îngheț al apei, gheața se va topi spontan, cu alte cuvinte moleculele de HO vor ieși din faza solidă și vor intra în faza lichidă. Din nou, se poate descrie acest proces
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
cele două faze sunt egale, iar sub punctul de îngheț potențialul chimic pentru faza solidă este mai scăzut, așa că apa lichidă va îngheța spontan. O altă contribuție la potențialul chimic poate proveni de la un potențial electric care tinde să tragă particule încărcare pozitiv în direcția unui câmp electric, și particule încărcate negativ în direcția opusă. De fapt, aceasta poate fi o contribuție atât de importantă încât unele domenii o tratează separat față de toate celelalte contribuții la potențialul chimic. În particular, în
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
îngheț potențialul chimic pentru faza solidă este mai scăzut, așa că apa lichidă va îngheța spontan. O altă contribuție la potențialul chimic poate proveni de la un potențial electric care tinde să tragă particule încărcare pozitiv în direcția unui câmp electric, și particule încărcate negativ în direcția opusă. De fapt, aceasta poate fi o contribuție atât de importantă încât unele domenii o tratează separat față de toate celelalte contribuții la potențialul chimic. În particular, în electrochimie, termenul „potențial chimic” include totul "exceptând" contribuția potențialului
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
entropia corpului iar "ν" este volumul corpului. Înțelesul precis al termenului "potențial chimic" depinde de contextul în care este folosit. Potențialul chimic al unui sistem termodinamic este cantitatea cu care energia sistemului s-ar schimba dacă ar fi introdusă o particulă adițională, menținând fixe entropia și volumul. Dacă un sistem conține mai mult decât o specie de particule, există un potențial chimic separat asociat cu fiecare specie, definit ca schimbul în energie atunci când numărul de particule "ale acelei specii" crește cu
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
care este folosit. Potențialul chimic al unui sistem termodinamic este cantitatea cu care energia sistemului s-ar schimba dacă ar fi introdusă o particulă adițională, menținând fixe entropia și volumul. Dacă un sistem conține mai mult decât o specie de particule, există un potențial chimic separat asociat cu fiecare specie, definit ca schimbul în energie atunci când numărul de particule "ale acelei specii" crește cu unu. Potențialul chimic este un parametru fundamental în termodinamică și este conjugat cu numărul de particule. Potențialul
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
dacă ar fi introdusă o particulă adițională, menținând fixe entropia și volumul. Dacă un sistem conține mai mult decât o specie de particule, există un potențial chimic separat asociat cu fiecare specie, definit ca schimbul în energie atunci când numărul de particule "ale acelei specii" crește cu unu. Potențialul chimic este un parametru fundamental în termodinamică și este conjugat cu numărul de particule. Potențialul chimic este important în mod particular la studierea sistemelor de particule reactive. Să se considere cel mai simplu
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
de particule, există un potențial chimic separat asociat cu fiecare specie, definit ca schimbul în energie atunci când numărul de particule "ale acelei specii" crește cu unu. Potențialul chimic este un parametru fundamental în termodinamică și este conjugat cu numărul de particule. Potențialul chimic este important în mod particular la studierea sistemelor de particule reactive. Să se considere cel mai simplu caz a două specii, unde o particulă din specia 1 se poate transforma într-o particulă din specia 2 și vice
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
ca schimbul în energie atunci când numărul de particule "ale acelei specii" crește cu unu. Potențialul chimic este un parametru fundamental în termodinamică și este conjugat cu numărul de particule. Potențialul chimic este important în mod particular la studierea sistemelor de particule reactive. Să se considere cel mai simplu caz a două specii, unde o particulă din specia 1 se poate transforma într-o particulă din specia 2 și vice versa. Un exemplu de un asemenea sistem este o mixtură saturată de
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
Potențialul chimic este un parametru fundamental în termodinamică și este conjugat cu numărul de particule. Potențialul chimic este important în mod particular la studierea sistemelor de particule reactive. Să se considere cel mai simplu caz a două specii, unde o particulă din specia 1 se poate transforma într-o particulă din specia 2 și vice versa. Un exemplu de un asemenea sistem este o mixtură saturată de apă lichidă (specia 1) și vapori de apă (specia 2). Dacă sistemul se află
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
este conjugat cu numărul de particule. Potențialul chimic este important în mod particular la studierea sistemelor de particule reactive. Să se considere cel mai simplu caz a două specii, unde o particulă din specia 1 se poate transforma într-o particulă din specia 2 și vice versa. Un exemplu de un asemenea sistem este o mixtură saturată de apă lichidă (specia 1) și vapori de apă (specia 2). Dacă sistemul se află în echilibru, potențialele chimice ale celor două specii trebuie
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]