13,581 matches
-
conversiune și tulburările de tip fobie simplă. Conform ultimelor date, din tulburările anxioase numai anxietatea generalizată ar avea un substrat genetic neimportant, pe când forma panică și agrofobia conțin în patogenia sa un factor ereditar important. Ca consecință sau expresie a patologiei dizreglatorii a SNC, inclusiv a nevrozelor, poate fi menționată ieșirea de sub control a structurilor nervoase, hiperactivarea neuronilor, formarea “generatorilor excitației patologice mărite” și a sistemelor patologice. Astfel, în cadrul nevrozelor se formează sisteme patologice, în care în calitate de verigă definitivă evoluează un
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
cei din jur prin compătimire și atenție exagerată. Persoanele cu isterie percep boala cu o “plăcere condiționată”, și nu doresc să se trateze. Pe fundalul creșterii labilității emotive și vegetative sunt posibile diverse tulburări funcționale, ce pot imita forme de patologie organică. Bazându-se pe cunoștințele dobândite și pe comportările altor bolnavi, istericii reproduc cu succes tabloul clinic al diverselor boli cu procese distructive în sistemul nervos și în alte organe și țesuturi (“marea simulantă”). Manifestările isteriei survin atât în urma consolidării
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
servesc drept cauză a nesiguranței sale în deciziile luate, privind acțiunile proprii. La acești bolnavi pot apărea diferite fobii: algofobia (teama de durere), claustrofobia (teama de spații închise), agorafobia (teama de spații deschise), hematofobia (teama de sânge), cardiofobia (teama de patologie cardiacă), cancerofobie (teama de cancer) etc. Mai rare, dar tipice pentru nevroza obsesivă sunt gândurile, amintirile, mișcările obsesive, care în afară de caracterul lor obsesiv, se mai caracterizează prin conștientizarea efectului patogen și au o atitudine critică față de acestea. O manifestare frecventă
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
convențională (folosește raze x). Cel mai simplu exemplu: controlul periodic necesar la angajare se realizează prin radioscopie.<br> - Ecografia (sonografia): folosește un emițător-receptor de ultrasunete. Nu iradiază (avantaj față de radiologia convențională) însă are limite<br> - Radiologia Osteo-articulară<br> - Radiologie Pediatrică (patologia copilului)<br> - Radiologia Sistemului Nervos<br> - Senologia<br> Radiologia Intervențională<br> - Angiografie (vase de sange)<br> - Histerosalpingografie (aparat reproducător feminin) Imagistica medicală (Medical imaging) → este o ramură a ingineriei biomedicale; → are ca sursă de informații date obținute sub formă de
Imagistică medicală () [Corola-website/Science/299712_a_301041]
-
impresarul ei, Tommy Mottola. Thalía Ariadna Sodi y Miranda s-a nascut pe data de 26 august într-o familie cu origini mexicane și spaniole, fiind al cincilea și ultimul copil al familiei sale. Tatăl acesteia era cercetător, doctor în patologie, criminalist și scriitor, iar mama sa pictorița. Printre surorile sale se numără și o actriță de succes și anume Lăură Zapata. Thalía a început să apară în mass-media încă de la o vârstă fragedă, ea fiind selectata pentru un rol într-
Thalía () [Corola-website/Science/298906_a_300235]
-
galben soarele și luna simboluri ale națiunii secuiești actrița are rude germane și irlandeze după descoperirea sa din cauza masei sale mari nu a fost niciodată mutat de unde a căzut pentru aceasta seadaugă din nou acid sulfuric și permanganat de potasiu patologia de calculator este un termen care desemnează reacțiile organismului omenesc la privitul îndelungat și concentrat la ecranul de calculator călătoriile croazierele și ascensiunile zilnice cu ghizi locali sunt printre cele mai solicitate activități turistice ale locului un fronton de regulă
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
ce le determină să apară așa. Nu mai avem de-a face cu acel corp estetizat și ficționalizat, cu nuditatea teatralizată din filmele lui Pasolini, Fellini, Jodorovsky, nici cu corpul politic din performance art. Este, mai degrabă, melanjul ciudat dintre patologie și erotism, dintre violență și rafinament, dintre medical și criminal”<sup>3</sup></a></sup>.</p> Provocarea pe care Gómez-Peňa o lansează vizează tocmai necesitatea de a rearticula corporalitatea din perspectiva protestului împotriva invaziei mediatice. De la ecranele televizoarelor din ce în ce mai expandate
Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor () [Corola-website/Science/296118_a_297447]
-
Medicina operează cu concepte mai noi sau mai vechi din majoritatea științelor, de la anatomia umană fundamentală, până la modele matematice complexe și chiar noțiuni împrumutate din câmpul filosofiei și al artei. Medicina studiază cauzele ("Etiologia"), manifestările clinice și efectele asupra organelor ("Patologia clinică"), recunoașterea ("Diagnosticul"), tratamentul ("Terapia") și prevenirea ("Profilaxia") bolilor care afectează corpul omenesc. Medicina modernă se bazează pe "Științele Naturii": ("Fizică", "Chimie", "Biologie", "Biostatistică"), "Anatomie", "Fiziologie", "Microbiologie", "Farmacologie", "Radiologie". Ea posedă din secolul al XIX-lea o metodă experimentală îmbunătățită
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
malariei, recunoaște deosebirea dintre scarlatină și pojar și face observații epidemiologice. În anul 1632 a fost introdusă Chinina în tratamentul malariei, prima substanță cu adevărat eficace în tratarea bolilor. În Italia, către sfârșitul secolului al XVIII-lea, apar studiile de patologie ale lui Giovanni Battista Morgagni (1682 - 1771) iar Lazzaro Spallanzani (1729 - 1799) infirmă teoria generației spontane. În 1796 medicul englez Edward Jenner (1749 - 1823]] introduce metoda vaccinării antivariolice. Numeroase descoperiri au condus la progrese importante în diagnosticul și tratamentul bolilor
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
astăzi cel mai utilizat instrument în examinarea medicală. Lucrările lui Marie Bichat (1771 - 1804), în Franța, asupra țesuturilor pun bazele histologiei, în timp ce germanul Rudolf Virchow (1821 - 1902), în Berlin (Germania)studiază substraturile anatomo-patologice ale bolilor și emite cunoscuta teorie a patologiei celulare. Descoperirile fundamentale în lumea microorganismelor ale lui Louis Pasteur (1822 - 1895) și ale lui Robert Koch (1843 - 1910) contribuie la dezvoltarea Microbiologiei, ale lui Emil von Behring (1854 - 1917) și Ilia Mecinicov (1845 - 1926) pun bazele Imunologiei. Pornind de la
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
sexologie (din seria ""Convorbiri confidențiale"" care a cuprins 15 articole în 1972-73) apăreau în acea vreme extrem de îndrăznețe (simpla abordare a temei fiind atunci strict rezevată corpului medical într-o perspectivă terapeutică). Conform chenarelor epocii și regimului, partea fiziologică (funcționarea, patologiile) ocupa esențialul articolelor, în timp ce partea psihică (pulsiunile, comportările, reprezentările culturale, fantasmele, miturile, farmecul) era abordată mai în treacăt și dintr-un punct de vedere strict tradițional și patriarhal, socotind normale numai funcțiile reproductive și matrimoniale ale sexualității. Cu toate acestea
Sorin Stănescu () [Corola-website/Science/307045_a_308374]
-
medalie "N.C. Paulescu" conferită pentru contribuția adusă diabetologiei române (1995). Începând cu anul 2005, a publicat o serie de articole dedicate cunoașterii cauzei primare a diabetului zaharat, dintr-o perspectivă originală. În 2007 a inițiat "Programul Național de Prevenție a Patologiei Metabolice și Cardiovasculare". A inițiat un amplu proiect de fenotipare a diabetului zaharat, început în 2007 și care va culmina cu "Cohorta de Diabet 2010". Interviuri
Constantin Ionescu-Târgoviște () [Corola-website/Science/307093_a_308422]
-
care îl dirijează în toate, fiindu-i cel mai bun sfătuitor"". Theodor și Valentina Evghenia nu au avut copii, singurul Burghele cu urmași a fost Constantin. Aceștia trăiau la București și Frankfurt. De asemenea, a fost redactor al Tratatului de patologie chirurgicală (Ed. Medicală, 1975).
Theodor Burghele () [Corola-website/Science/307127_a_308456]
-
secție de recuperare funcțional. Este fondatorul "Revistei de ortopedie și chirurgie infantilă" în 1927 și al Societății Române de Ortopedie în 1931. Contribuții însemnate la afirmarea ortopediei ca specialitate independentă în medicina românească prin lucrările "Mica chirurgie și elemente de patologie chirurgicală" (1934), "Tratat de ortopedie chirurgicală" (1939). E preocupat de grefele și transplantele osoase, de tratamentul luxațiilor și fracturilor, de chirurgia sechelelor și poliomielită, inaugurând o serie de procedee operatorii originale descrise în lucrări ca: "Greffes et transplants osseux chez
Alexandru D. Rădulescu () [Corola-website/Science/307150_a_308479]
-
în 1902. Urmează studiile medicale la Facultatea de Medicină din București, între anii 1904-1911 fiind extern și intern al spitalelor Eforiei București. După obținerea titlului de doctor în medicină, în anul 1912, pleacă la Berlin pentru a se specializa în patologie (1913-1915) lucrând cu profesorii și la Institutul de anatomie patologică și, după 1918, se dirijează spre studiul cardiologiei lucrând la Viena cu profesorul . După întoarcerea în România Ion Enescu a ocupat, între anii 1918-1920, postul de medic secundar al spitalelor
Ion Enescu (medic) () [Corola-website/Science/307171_a_308500]
-
noi variante cromozomiale recunoscute ca atare și incluse în toate cataloagele internaționale consacrate tulburărilor genetice, a studiat frecvența malformațiilor congenitale printre copiii muncitorilor iradiați profesional, a urmărit frecvența tulburărilor genetice la populațiile izolate din Carpați, reliefând importanța endogamiei în geneza patologiei ereditare, punând bazele unui nou domeniu în genetica noastră - genetica populațiilor. Constantin Maximilian a înființat primul centru de sfaturi genetice din România. Mai mult decât de performanțele științei în sine, Constantin Maximilian a fost interesat de impactul ei moral, social
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
cât Ion Cantacuzino a fost ministru, și director al Serviciului Sanitar. În 1920 pune bazele cursului de Boli infectioase și organizează Spitalul de boli contagioase „Izolarea” într-o anexă a Epitropiei „Sf. Spiridon”. A suplinit pe perioade variabile, disciplinele de Patologie Generală și Clinică Medicală. Alexandru Slătineanu a fost medic militar în rezervă, serviciul militar efectuîndu-l în 1902 la Spitalul Militar din București. A participat la al Doilea Război Balcanic participând la combaterea epidemiei de holeră și la Primul Război Mondial
Alexandru Slătineanu () [Corola-website/Science/308713_a_310042]
-
Fitopatologia, sau patologia vegetală, este o ramură a biologiei care studiază factorii primari, atât biotici cât și abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor și al metodele de prevenire și combatere a acestora. Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
bolilor, caracterele biologice, sistematica, specializarea și variabilitatea agenților patogeni, elaborarea tehnologiilor de prevenire și combatere integrată a bolilor plantelor. "Fitopatologia specială" are ca preocupare studiul bolilor culturilor agricole, plantelor lemnoase din culturile forestiere, plantelor decorative, medicinale etc. Apariția și dezvoltarea patologiei vegetale ca știință se datorește, în primul rând, cauzelor de ordin economic. Impactul bolilor se evaluează prin pierderile de recoltă pe care acestea le provoacă. Factorul economic, adică efectul păgubitor al bolilor plantelor, a fost acela care a trezit interesul
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
trebuie să includă: măsuri legislative și de carantină fitosanitară; ameliorarea și cultivarea soiurilor rezistente; măsuri de igienă culturală; metode și mijloace fizico-mecanice; măsuri și metode culturale (agrofitotehnice); măsuri biologice de combatere a bolilor; combaterea chimică; măsuri de prognoză și avertizare. Patologia vegetală a devenit știință de sine stătătoare abia în a doua jumătate a secolului XIX, cu toate că unele boli ale plantelor au fost semnalate cu câteva mii de ani în urmă. Convențional istoria dezvoltării patologiei vegetale poate fi împărțită în cinci
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
chimică; măsuri de prognoză și avertizare. Patologia vegetală a devenit știință de sine stătătoare abia în a doua jumătate a secolului XIX, cu toate că unele boli ale plantelor au fost semnalate cu câteva mii de ani în urmă. Convențional istoria dezvoltării patologiei vegetale poate fi împărțită în cinci ere. Era I - era antică, de la apariția culturii plantelor până la căderea Imperiului Roman (476 d. Hr.). Era II - era medievală 476 - 1600. Era III - era premodernă 1600 - 1850. Era IV - era modernă 1850 - 1905
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
cel Bătrân", în lucrarea "Historia naturalis" a descris bolile grâului, a recomandat ca măsuri de protecție dezmiriștirea și rotația culturilor, a descris unele boli neinfecțioase cauzate de temperaturi anormale ale aerului. Pe parcursul erei medievale, ca și în alte științe, în patologia vegetală se observă un regres evident. Bolile și calamitățile cauzate de ele se explicau prin dogme creaționiste, iar înlăturarea lor încercau să o facă prin descântece și vrăji. Totuși, pot fi menționate lucrările savantului arab "Ibn al Avam Ibn" "Sina
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
de circa 500 de ani, a predominat dogma creaționistă și concepția "autogenitistă" despre originea bolilor plantelor. Conform acestei concepții, microorganismele de pe plantele bolnave erau considerate ca o urmare a bolii, ci nu drept cauza lor. În perioada renașterii (1600 - 1700) patologia vegetală încearcă să se elibereze de dogmele medievale. În manualele de agricultură încep a fi descrise și bolile plantelor de cultură. "Leonardo da" "Vinci," renumit pictor, sculptor, arhitect, matematician, a studiat dinamica uscării caisului și a încercat să combată boala
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
neinfecțioase. În lucrările lui "Fontana "(1767), "Fabricius" (1774) se menționează prezența în țesuturile atacate a unor microorganisme autonome, capabile să producă îmbolnăvirea plantelor, cu toate că noțiunea de parazit a fost introdusă în biologie mai târziu. În această perioadă, în patologia vegetală continuă să predomine concepția autogenitistă despre originea bolilor. Ca importantă poate fi menționată lucrarea învățatului austriac" Unger “Exantemele plantelor” "(1833)." " Esența concepției autogenitiste elaborată de" Unger" consta în aceea că bolile apar datorită alterării sevei plantelor, iar microorganismele din
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
Sclerotinia sclerotiorum, Pythium de""Baryanum".""'I. Kuhn" în publicat tratatul clasic de fitopatologie, în care acordă o mare atenție măsurilor de combatere a bolilor, inclusiv prin metoda chimică. În Anglia, "Berkeley" a publicat o serie de lucrări fundamentale în domeniul patologiei vegetale, fiind considerat drept fondatorul fitopatologiei engleze. În Rusia, "Mihail Voronin" a studiat ciclurile biologice ale ciupercilor "Plasmodiophora brassicae" și ", a menționat pentru prima dată că bacteriile pot provoca boli" la plante. Către sfârșitul secolului XIX mana, făinarea și filoxera
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]