136,390 matches
-
prețioase sau cu decorațiuni în email. Când îmbracă crucea pectorală, purtătorul acesteia își face mai întâi semnul crucii și o sărută în semn de respect. Crucea pectorală este în primul rând atributul episcopului în întreaga Biserică Ortodoxă universală. Astfel, în Biserica Ortodoxă Română, au dreptul să poarte cruce pectorală Patriarhul (care o poartă împreună cu două engolpioane) și toți arhiepiscopii și episcopii, episcopii-vicari și arhiereii-vicari. În diferitele tradiții ale Bisericii Ortodoxe (greacă, slavă și românească) există obiceiuri diferite cu privire la purtarea crucii pectorale
Cruce pectorală () [Corola-website/Science/335064_a_336393]
-
în primul rând atributul episcopului în întreaga Biserică Ortodoxă universală. Astfel, în Biserica Ortodoxă Română, au dreptul să poarte cruce pectorală Patriarhul (care o poartă împreună cu două engolpioane) și toți arhiepiscopii și episcopii, episcopii-vicari și arhiereii-vicari. În diferitele tradiții ale Bisericii Ortodoxe (greacă, slavă și românească) există obiceiuri diferite cu privire la purtarea crucii pectorale de către preoți. Astfel, în Ortodoxia de tradiție slavă, în general, crucea pectorală este însemnul distinctiv al preotului. Majoritatea preoților (în special din tradiția rusească) poartă o cruce simplă
Cruce pectorală () [Corola-website/Science/335064_a_336393]
-
Astfel, în Ortodoxia de tradiție slavă, în general, crucea pectorală este însemnul distinctiv al preotului. Majoritatea preoților (în special din tradiția rusească) poartă o cruce simplă, de culoare argintie (cel mai adesea dintr-un aliaj de cupru și cositor). În Biserica Ortodoxă Rusă îndeosebi, care are un ceremonial mai elaborat decât altele, se face distincția între diferitele tipuri și materii din care este făcută crucea pectorală pe care o va purta preotul. Astfel, crucea de argint este acordată la hirotonie tuturor
Cruce pectorală () [Corola-website/Science/335064_a_336393]
-
și consilieriii eparhiali (patriarhali) cu funcții de conducere. Crucea pectorală purtată de preot este mai puțin elaborată și mai puțin împodobită decât cea a episcopului, dar nu se face distincția între diferitele tipuri de cruci purtate de preoții înșiși. În Biserica Ortodoxă Română, în mod excepțional, pentru activitate îndelungată și deosebită, dreptul de a purta cruce pectorală se poate acorda și diaconilor din clerul de mir, odată cu ridicarea la rangul de arhidiacon. În practica românească, mai pot primi dreptul de a
Cruce pectorală () [Corola-website/Science/335064_a_336393]
-
clerul de mir, odată cu ridicarea la rangul de arhidiacon. În practica românească, mai pot primi dreptul de a purta cruce pectorală și starețele de la mănăstiri, ca distincție specială. În tradiția rusă, starețele poartă de drept crucea simplă de aur. În Biserica rusă, se mai poate acorda ca distincție onorifică dreptul de a purta crucea pectorală și unor monahii care nu sunt starețe (dar nu și monahilor care nu sunt clerici).
Cruce pectorală () [Corola-website/Science/335064_a_336393]
-
că este "cu tot sufletul alături de familiile îndurerate de pierderea celor dragi, în recentul incendiu tragic din Capitala. Familia mea și cu mine ne rugăm pentru ei toți, ca și pentru cei îndoliați, care astăzi au ochii în lacrimi". Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), Daniel, a adresat sâmbată, 31 octombrie 2015, un mesaj de compasiune pentru familiile, rudele, prietenii și cunoscuții celor decedați sau aflați în spitale și a făcut apel la solidaritate, îndemnând la unirea rugaciunii cu fapta milostivă pentru
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]
-
din București cărora le aparțin tinerii decedați sau cei afectați de arsuri "sa ajute spiritual și material familiile îndoliate și familiile celor aflați în spitale" și a făcut un apel pentru donare de sânge spre salvarea vieții celor din spitale". Biserica Ortodoxă Română a fost criticată că a ignorat victimele și că nu a oficiat nicio o slujbă specială în primele zile după tragedie în memoria celor decedați. Mai mulți artiști și formații au anulat sau amânat concertele programate în perioada
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]
-
de Simion Ghimpu”, care include 40 din cele mai cunoscute melodii al căror textier este el. Simion Ghimpu a murit pe 27 iulie 2010. Sicriul cu trupul său a fost expus la Uniunea Scriitorilor, iar apoi a fost dus la biserica Sfânta Teodora de la Sihla. Înmormântarea sa a avut loc la Cimitirul Central din Chișinău, la funeralii participând poeți și scriitori ca Ion Hadârcă, Mihai Cimpoi și Ion Ciocanu. Traian Băsescu și Miheil Saakașvili și-au exprimat condolenanțele fratelui lui Simion
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
guvernamentale (la nord-vest), Rasko și Rehavia (la est), la o altitudine de 750 metri deasupra nivelului mării. Ea a fost ridicată în secolul al XI-lea pe fundația unei clădiri bizantine mai vechi din secolul al VI-lea. Mănăstirea și biserica ei sunt una din puținele construcții care s-au conservat în mod integral din Ierusalimul medieval. La origine lăcașul se afla într-un loc izolat, la circa 3.5 km de Orașul vechi al Ierusalimului. Numele mănăstirii este legat de
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
circa 3.5 km de Orașul vechi al Ierusalimului. Numele mănăstirii este legat de o tradiție creștină, după care în acest loc a crescut copacul miraculos din care au făurit romanii crucea pe care a fost răstignit Iisus. Mănăstirea aparține Bisericii greco-ortodoxe a Ierusalimului și este locuită de patru călugări - doi bărbați și două femei. Împrejurările înființării mănăstirii se pierd în ceața timpurilor.După câte se știe, în secolul al VI-lea a existat în acest loc Biserica bizantină a Sfintei
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
Iisus. Mănăstirea aparține Bisericii greco-ortodoxe a Ierusalimului și este locuită de patru călugări - doi bărbați și două femei. Împrejurările înființării mănăstirii se pierd în ceața timpurilor.După câte se știe, în secolul al VI-lea a existat în acest loc Biserica bizantină a Sfintei Cruci. După tradiții medievale reflectate în frescele ei murale, mănăstirea ar fi fost mai veche, ctitorul ei fiind cel dintâi rege creștin (din 327) al georgienilor, regele Iberiei, Mirian al III-lea (?-361). Acesta ar fi făcut
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
III-lea (?-361). Acesta ar fi făcut pelerinaj la Ierusalim și ar fi primit în dar Valea Crucii de la împăratul Constantin cel MareTradiții ulterioare atribuie ridicarea mănăstirii altui rege al Iberiei,Vahtang Gorgasali 446?-502 Alte surse creștine atribuie ridicarea bisericii lui Flavia Julia Helena, cunoscută ca Sfânta Elena, mama lui Constantin cel Mare. Ea vizitase Ierusalimul în căutarea adevăratei Cruci și a construit mai multe biserici în zonă. Biserica din Valea Crucii a fost renovată și mărită în vremea împăratului
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
mănăstirii altui rege al Iberiei,Vahtang Gorgasali 446?-502 Alte surse creștine atribuie ridicarea bisericii lui Flavia Julia Helena, cunoscută ca Sfânta Elena, mama lui Constantin cel Mare. Ea vizitase Ierusalimul în căutarea adevăratei Cruci și a construit mai multe biserici în zonă. Biserica din Valea Crucii a fost renovată și mărită în vremea împăratului Iustinian I Legenda povestește că generalul Belisarie, care condusese campania pentru cucerirea Italiei, ar fi pus stăpânire la Roma pe tezaurul Templului din Ierusalim ce fusese
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
al Iberiei,Vahtang Gorgasali 446?-502 Alte surse creștine atribuie ridicarea bisericii lui Flavia Julia Helena, cunoscută ca Sfânta Elena, mama lui Constantin cel Mare. Ea vizitase Ierusalimul în căutarea adevăratei Cruci și a construit mai multe biserici în zonă. Biserica din Valea Crucii a fost renovată și mărită în vremea împăratului Iustinian I Legenda povestește că generalul Belisarie, care condusese campania pentru cucerirea Italiei, ar fi pus stăpânire la Roma pe tezaurul Templului din Ierusalim ce fusese adus acolo după
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
pentru cucerirea Italiei, ar fi pus stăpânire la Roma pe tezaurul Templului din Ierusalim ce fusese adus acolo după reprimarea Revoltei iudeilor. Comorile cu obiectele de cult din templu ar fi fost readuse de el la Ierusalim și depozitate în Biserica Sfânta Maria cea Nouă.Aceasta fusese construită de Iustinian în partea cea mai sudică a Ierusalimului de atunci, pe culmea Muntelui Sion. Istoricul bizantin Procopius din Cezareea susține că Iustinian a construit un edificiu imens și impunător care să găzduiască
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
oștiri străine aceste comori ar fi fost transferate la Mănăstirea Sfintei Cruci, unde ar fi fost îngropate într-o tainiță, al cărei loc a devenit cu vremea necunoscut și unde s-ar afla până în ziua de astăzi. În anul 614 biserica a fost distrusă de către perșii Sasanizi, care au ocupat temporar Palestina, fiind în cele din urmă, alungați de către bizantini. Oastea bizantină a fost și ea, în cele din urmă, nevoită să se retragă din oraș și Ierusalimul a căzut în
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
pe toți călugării, inclusiv pe aceia care știau secretul locului unde fusesera îngropat Tezaurul Templului. Acest eveniment traumatic a rămas în amintirea populației vreme de mulți ani și până în ziua de astăzi se mai văd urme ale sângelui pe podeaua bisericii în sala unde se refugiaseră călugării. Actualul ansamblu monahal a fost zidit în anul 1038 cu ajutorul unor călugări de pe Muntele Atos, de către Sfântul Prokhori (Prochorus) Georgianul (985 sau 990 - 1066) din familia Shavteli din Șavșeti (azi Șavșat în Turcia).Zidirea
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
ajunși la un număr de câteva sute, fiind implicați în mod deosebit în copierea de manuscrise. 160 de manuscrise din mănăstire sunt păstrate de Patriarhia ortodoxă a Ierusalimului, în timp ce multe altele au fost difuzate prin lume prin mijlocirea călugărilor georgieni. Biserica mănăstirii nu cuprinde numai manuscrise copiate aici, ci și cărți aduse aici de pelerini, mai ales din Antiohia și Muntele Atos. O parte din manuscrisele ajunse la Mănăstirea Sfintei Cruci au fost traduse în limba georgiană. În epoca cruciaților, mănăstirea
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
În anul 1305 la insistențele Imperiului Bizantin și la cererea unei delegații georgiene care s-a prezentat în fața sultanului mameluc cu daruri și cu o epistolă oficială din partea regelui David al VIII-lea, mănăstirea a fost restituită ultimului său proprietar, Biserica ortodoxă georgiană. Aceasta din urmă a consimțit să recunoască la Ierusalim patronajul sultanului mameluc. Un pelerin catolic din Irlanda venit in Palestina în 1323 scria: Am sosit la o mănăstire locuită de călugări asceți denumiți cumani... În loc de altar crește în
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
ortodoxă georgiană. Aceasta din urmă a consimțit să recunoască la Ierusalim patronajul sultanului mameluc. Un pelerin catolic din Irlanda venit in Palestina în 1323 scria: Am sosit la o mănăstire locuită de călugări asceți denumiți cumani... În loc de altar crește în biserica lor pomul cel mai scump din care a fost făcută Crucea. Functionarul mameluc Ibn Fadallah al-'Amri care locuia la Ierusalim în anul 1347 descrie mănăstirea ca fiind înconjurată de măslini și podgorii, in interiorul ei găsindu-se o icoană
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
că tradiția care leagă mănăstirea de Sfânta Cruce și de Copacul Sfânt este îndoielnică. "I-am întrebat: De unde știți aceasta? Oare vânzătorul de lemne știa de unde provenea acea scândură? Cine a încercat să cerceteze aceasta?”. El a descris picturile din biserică și a apreciat că nu erau vechi, ci fuseseră pictate nu mult înainte de vizita sa. Oaspetele a găsit că mănăstirea se afla într-o stare deplorabilă, vistieria ei era goală, și era înglodată în datorii. Donațiile primite fuseseră risipite de
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
asasinat de câtre unul din călugări, care l-a urmărit până la casa patriarhului greco-ortodox din Alep. Din acea vreme numărul georgienilor din mănăstire a început să scadă, într-atât că în anul 1685 georgienii au fost nevoiți să o vândă Bisericii greco-ortodoxe a Ierusalimului. Un călugăr franciscan a cărui scrisoare se afla în arhivele Bibliotecii Vaticanului a scris la începutul secolului al XVIII-lea că în mănăstire locuiesc câțiva călugări georgieni, de asemenea câțiva călugări greci" Exploratorul german Constantin von Tischendorf
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
a fost restaurată de specialiști. În anul 2005 o stradă care trece prin apropierea mănăstirii a fost numită Șota Rustaveli. Mănăstirea are ziduri înalte și groase, întărite cu contraforți. Prin poarta unică se intră într-o curte, unde se află biserica mănăstirii. Biserica are un narthex, o navă, și aripi laterale. Domul cel mare al bisericii centrale, sprijinit pe patru coloane ,este simplu și elegant. Frescele din biserică datează din secolul al XIII-lea și au fost reparate în secolul al
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
restaurată de specialiști. În anul 2005 o stradă care trece prin apropierea mănăstirii a fost numită Șota Rustaveli. Mănăstirea are ziduri înalte și groase, întărite cu contraforți. Prin poarta unică se intră într-o curte, unde se află biserica mănăstirii. Biserica are un narthex, o navă, și aripi laterale. Domul cel mare al bisericii centrale, sprijinit pe patru coloane ,este simplu și elegant. Frescele din biserică datează din secolul al XIII-lea și au fost reparate în secolul al XVII-lea
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
a fost numită Șota Rustaveli. Mănăstirea are ziduri înalte și groase, întărite cu contraforți. Prin poarta unică se intră într-o curte, unde se află biserica mănăstirii. Biserica are un narthex, o navă, și aripi laterale. Domul cel mare al bisericii centrale, sprijinit pe patru coloane ,este simplu și elegant. Frescele din biserică datează din secolul al XIII-lea și au fost reparate în secolul al XVII-lea. Pe podea se află un mozaic din epoca bizantină. În cursul secolului al
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]