13,995 matches
-
fie dezonorate: „Mai abitir o soață se cuvine/ Să moară, decât trupul să-și întine.”826 În Evul Mediu cuvântul dat avea o importanță deosebit de mare, de aceea Arveragus, aflând despre dificila situație în care se afla soția sa, o îndeamnă, cu noblețea specifică unui cavaler și cu blândețea unui om deosebit, să-și îndeplinească promisiunea făcută: „Îți spun că mai degrabă moarte vreu,/ Din dragoste ce ți port nemăsurată,/ Decât să-ți calci, iubito, vorba dată./ Căci cinstea-i lucrul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
viața de apoi/ Că nu-i atât huzur în căsnicie/ Pe cât socoți...”887 Ironia naratorului se dezvăluie chiar și în spatele sfaturilor încurajatoare ale lui Placebo, este omniprezentă, devenind o emblemă a stilului chaucerian: „E semn de vrednicie ntr-adevăr/ Când se îndeamnă omul sur la păr/ Să-și ia nevastă jună... Zău c-așa-i!/ Împodobită inimă mai ai!/ Însoară-te așa precum îți place/ și eu socot că-i bine cum vei face.”888 Aleasa are însușiri deosebite, deși este clar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mult asupra mizeriilor vieții poetului „este ca și cum ai scormoni în excrementele unui sfânt”. Poate că acest text n-ar trebui reprodus în întregime, dar faptul că nu s-a republicat nicăieri până acum, decât citate luându-se din el, ne îndeamnă să ne călcăm pe inimă și să-l încredințăm publicului mai larg, cu speranța declarată că-l vor rediscuta și medicii specialiști. în privința nepotrivirilor de ordin general, reieșind din sofistica argumentării, ne propunem să spunem, și noi, câteva cuvinte. Nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Mihai să beie o litră de vin vechi la masă, pe atât este de otrăvitor în timpul curei peste zi. (...) Doctorul este cunoscut și de copiii de pe uliță că este bețiv, de ce, dacă știe că e rău pentru alții, el nu îndeamnă pe nimeni să-l imiteze, ci din contră face morală fiecăruia zicând că băutura este foarte nesănătoasă /?/”. în scrisoarea de ieri, 3 februarie, Hanrieta spune doar că: „Acum nu știu ce-ți va scrie el mâine, după întâlnirea cu primarul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
viitoare scot în vânzare volumul ce am editat.” Nici până acum însă nu știu pozitiv daca această ediție s-a făcut în adevăr sau nu. Multe îndatoriri ce mi le-a făcut d-l Morțun în timpul boalei mele m-au îndemnat să ezitez a da un răspuns afirmativ. Dacă însă d-l Morțun ar fi renunțat la ideea de a scoate edițiunea a treia, atunci vă rog a da urmare binevoitoarelor d-voastră intențiuni și a încheia cu d-l Socec
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se hotărăște să publice este pentru că tot acum își ține și conferința și are, probabil, un program bine articulat. Din păcate, acest program nu prinde contur în scris, el îl va absorbi către construcții largi de laborator și-l va îndemna să-și desăvârșească studiile în psihologie expermientală. Documente de ultim moment atestă că în 1888 Eduard Gruber era mai apropiat decât s-ar fi crezut de poet. Dl. Marcel-Dumitru Ciucă, director la Arhivele Statului din București, a publicat în 2002
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dedesubt iar deasupra rămâne doar o oglindire. Edițiile „Vieții lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu, repetate la nesfârșit, plutesc pe deasupra fluviului (fluxului) de informații și, încă: desprinse de raționamente ca cele de mai sus ale lui Alexandru Grama care ne îndeamnă să căutăm, nu să ne privim în oglindă. O compilație denumită „raport” Revenind la George Potra, el nu este, desigur, un pseudonim al lui Octav Minar iar acesta nu are decât vina de a-l fi ocolit pe G. Călinescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ies de sub cascada de imprecații și noroi slobozită de autor asupra istoricilor literari lăsându-l să băligărească mai departe un sol îndemn de sămânță pentru simplul motiv că e nisip și numai nisip spulberat de vânt. Nici scrisul nu se îndeamnă să rodească în deșert. 2. „DOSARUL MAIORESCU“ Foarte puțin convingător este Călin L. Cernăianu atunci când vrea să demonstreze izolarea lui Mihai Eminescu de familia sa în vara lui 1883, de către Titu Maiorescu. Repet: și mie mi-ar plăcea să fie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dicționarele noastre? Cine se angajează în polemică, poate să-i spună lui N.C. Georgescu, contemporanul nostru, după ce i-a citit cărțile despre... Prin migala depusă de a găsi acul în carul cu fân (citește limba română !), eminescologul Nicolae Georgescu ne îndeamnă să reînvățăm zborul spre noi înșine, spre cultura noastră de fond. Gestul editorial prin cartea de acum - Scrisul, ca o taină (titlu vizibil arghezian) - îl situează pe autor în linia specialiștilor de marcă, prea bine cunoscuți de unii dintre noi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lipsite de norocire, ipostaziată metonimic urât, boală, străin, pământ, toiag și definită tautologic, tocmai pentru a pune în evidență datum ul vieții: "Foaie verde și-o lalea, / Maică, măiculița mea, / De ți-a fost dragă lumea, / La urât nu mă-ndemna! / Decât cu urâtu-n casă, / Mia bine cu boală-n oasă; / De boală te lecuiești, / Cu urâtul nu trăiești, / Nici aici, nici în alt loc, / Viață fără de noroc! / Că străinu-i tot străin / De i-ai face apa vin, / Negru-i, negru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și zic ba / Pentru maica ta, / Că-i bănuitoare / Și fermecătoare / Ea mi-a bănui / De te-oi prea iubi / Și m-a fermeca / De te-oi dezmierda. CUCUL: Dragă turturică, / Pasăre dălbică, / Nu-mi fi dușmănică, / Vara că ne-ndeamnă, / Și frunza ne cheamă / Să ne drăgostim / Și să ne iubim. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta. Dă-mi tu bună pace, / Că zău, m-oi preface / Azimioară-n vatră / Cu lacrimi udată, / Și de foc uscată, / De
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
va dicta, în aprilie 1914, lui George Moore, care a venit la el într-o scurtă vizită. Ele conțin idei centrale ale Tractatus ului, lucrare pe care o va încheia patru ani mai târziu.27 Lui Russell, pe care îl îndeamnă într-o scrisoare să citească aceste note, refuză să-i ofere însă argumente și explicații pentru afirmații lapidare și criptice pe care le conțin ele. Ceea ce îi va refuza, de fapt, și cititorului în versiunea finală a Tractatus ului. Din
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în ceea ce face. Ele nu pot constitui însă obiectul unei discuții cu argumente. Există lucruri care pot fi înțelese, dar nu și explicate celui căruia îi sunt străine. De altfel, ceea ce Russell a numit „conștiința artistică“ a lui Wittgenstein îl îndemna pe acesta să recurgă cât mai puțin la argumente, chiar și acolo unde credea că ar fi loc pentru ele. Lui Russell, i-a spus odată că argumentele pot distruge frumusețea unui gând. Este ca și cum ai apuca o floare cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cineva îmi arată cum este folosit un cuvânt și diferitele lui semnificații, acesta este tocmai genul de răspuns pe care îl doresc.“80 Wittgenstein obișnuia să-și caracterizeze propriul demers filozofic ca fiind opus celui al lui Socrate, care își îndeamnă insistent interlocutorii să caute generalul, principiile. Tot ce a scris și a spus Wittgenstein de acum înainte constituie o sforțare necontenită de a se desprinde pe sine și pe cei capabili să-l urmeze de iluzia puternică și persistentă că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și înclinații spontane ale gândirii sale. Însușirea remarcabilă a acestor descrieri este că ele sunt în măsură să arate că asemenea impulsuri și înclinații nu sunt câtuși de puțin necesități ale gândirii și nici cel puțin mișcări privilegiate ale acesteia. Îndemnându ne să luăm în considerare și să imaginăm noi posibilități, ele ne ajută să ne reconsiderăm stilul gândirii. Referindu-se nu la ceea ce se face, ci la ceea ce va trebui să fie făcut, Wittgenstein nota în 1931: „Cine predă astăzi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
vanității care sunt în mod obișnuit legate de activitățile unui autor și profesor cu faimă și ale vizitatorului prețuit al saloanelor intelectuale. Ceea ce îi despărțea a ieșit la iveală deja atunci când Russell, care scria acum repede și mult, l-a îndemnat să publice ideile pe care le formula în discuțiile lor. Prietenul său a respins cu vehemență aceste sugestii. Wittgenstein credea că ești îndreptățit să publici numai dacă ai reușit să soluționezi toate problemele care te preocupă și să găsești formulări
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mingiile, dezvoltă mai mult capacitatea de acțiune și mai puțin aptitudinile sociale. De obicei, părinții consideră că fetele au nevoie de mai multă protecție și de aceea le țin mai mult în casă și mai aproape de adulți, în timp ce băieții sunt îndemnați să iasă din casă pentru a fi mai încrezători și puternici 42. Practic, diferența de gen în ceea ce privește limbajul gestual este transmisă și întărită de instruirea realizată de părinți în legătură cu activitățile copiilor și cu rolurile ce li se atribuie de timpuriu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
denotate în raport cu valoarea de satisfacere a acestora; d) formative: se manifestă ca ,,determinatori" (,,de aceea", ,,este"), ,,conectori" (,,dacă... atunci"), ,,modori" (,,imposibil", ,,absurd"). 2) după criteriul de utilizare, menționăm semne: a) informative: informează despre proprietățile obiectului sau situației denotate; b) incitative: îndeamnă la perfecționarea proprietăților de prelucrare a obiectului; c) evaluative: apreciază proprietățile de satisfacere ale obiectului; d) sistemice: organizarea semnelor în vederea producerii acțiunii. Discursul didactic ca microsemn este alcătuit din unități mici de discurs, care nu depășesc nivelul propoziției. Analiza acestuia
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tăceri-proteste, tăceri-aprobări, tăceri-laborioase, tăceri-provocatoare, tăceri-indiferente, tăceri-obositoare, tăceri-stimulative, tăceri-condamnări etc., exprimate atât de copii, cât și de profesor"99. Uneori, evaluarea semnificației tăcerii din perspectiva profesorului nu este în concordanță cu cea a elevilor. Chiar dacă de cele mai multe ori tăcerea profesorului îi îndeamnă la ascultare, interogație, sugestie, uimire, reflecție etc., elevii o percep în sens negativ, ca pe un moment supărător de disciplinare sau de așteptare, de anxietate (când trebuie să răspundă) sau de suspans dilematic (,,Oare ce urmeză: ne ascultă sau ne
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care este rău, abținerea, de moment, În a face rău altuia reprezintă o performanță, În schimb, amenințarea „răului” din ei constituie pentru ceilalți o continuă posibilitate. * „CÎnd un rege Înalță pe unul necinstit, parcă-l arată poporului spre a-l Îndemna să-i semene.” (Charles Montesquieu) De aceea se și spune că starea morală a unei națiuni depinde de caracterul conducătorilor ei: „Peștele de la cap se Împute” (proverb). * „Un om rău e nefericit chiar cînd e fericit.” (Menander) Pentru că omul rău
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fi exigent cu el Însuși. * „Cine se Învinuiește singur nu poate fi acuzat de către altul.” (P. Syrus) Ce mărturie mai clară poate fi, decît cea a propriei conștiințe? * „Orice faci să fie astfel, ca și cum cineva te-ar privi; singurătatea ne Îndeamnă spre toate relele.” (L.A. Seneca) „Singurătatea” nu va reprezenta un factor de insecuritate, dacă vom ști să realizăm o responsabilizare a conștiinței proprii. * „Un lucru serios e o adevărată bucurie.” (L.A. Seneca) Pentru că „lucrul serios” cuprinde În el o frumusețe
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
intime, În tendințele noastre primare, care n-au apucat Încă să fie supuse scrupulelor cenzurii conștiinței noastre. * „Ai dreptul să ierți vinovatul, dar nu să-i ierți și greșeala.” (N. Iorga) Pentru că, spune P. Syrus: „Cine trece cu vederea greșeala, Îndeamnă la fărădelege”. * „Prima pedeapsă a vinovatului este neputința de-a fi achitat de propria judecată.” (Juvenal) De aceea Platon avea dreptate atunci cînd spunea că „Pedeapsa se naște chiar În clipa În care se făptuiește păcatul”. La rîndul său, Michel
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
liniștea de seară a așternutului nostru. Conștiința ne arată drumul drept pe care să umblăm în viață și ne este bun îndreptător mai ales astăzi, când sunt atâtea păcate și fărădelegi chiar și în familiile creștine. Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă: „Să nu vă asemănați chipului acestui veac, ci să vă schimbați prin înnoirea minții, ca să fiți în stare să deosebiți care este voia lui Dumnezeu, ce este bun, plăcut și desăvârșit.”. Și tot apostolul neamurilor ne spune: „Trimis-a Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
trebuie să izvorască întotdeauna dintr-o credință vie, cum ne învață Mântuitorul în una din poruncile sale: „și toate câte veți cere, rugându-vă cu credință, veți primi”. Rugăciunea trebuie însoțită de smerenie și căință pentru iertarea păcatelor, precum ne îndeamnă proorocul David: „auzi rugăciunea mea, Doamne, și cererea mea ascult-o; lacrimile mele să nu le treci cu vederea.”. Rugăciunea este jertfă bineprimită înaintea lui Dumnezeu; ne întărește credința, ne luminează mintea, ne încălzește inima de iubire creștină și coboară
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ajută în multe și felurite chipuri, de la leagăn și până la mormânt, de la naștere și până în ultima clipă a vieții noastre. El este cu noi până la sfârșitul veacurilor . Și pentru împlinirea a toate cele bune, Sf. Ap. Pavel ne spune: „Vă îndemn, deci, înainte de toate, să faceți rugăciuni.” . „Rugați-vă neîncetat” și „să căutăm mai întâi împărăția lui Dumnezeu și toate celelalte se vor adăuga nouă”. Cum să ne rugăm ca rugăciunile noastre să fie primite și împlinite de Dumnezeu? Rugăciunea se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]