14,112 matches
-
plajei. Xiphosurile ajung la maturitate la vârsta de 3 ani. Xiphosurile trăiesc în mările tropicale și subtropicale. Ele se întâlnesc în Oceanul Atlantic, pe țărmurile Americii de Nord și centrale și în arhipelagul Malayez, lângă peninsula Indochina, insulele Filipine și Japoneze. Trăiesc la adâncimea de 3 - 10 m. Cel mai cunoscut reprezentant al xifosurelor este Limulus polyphemus - specie răspândita în regiunile de coastă ale Oceanului Atlantic și Mării Caraibelor ale Americii de Nord, care atinge până la 60 cm lungime. Crabii potcoavă sunt animle marine, bentonice, venind pe
Xiphosura () [Corola-website/Science/318109_a_319438]
-
al xifosurelor este Limulus polyphemus - specie răspândita în regiunile de coastă ale Oceanului Atlantic și Mării Caraibelor ale Americii de Nord, care atinge până la 60 cm lungime. Crabii potcoavă sunt animle marine, bentonice, venind pe țărm doar pentru a depune ouăle. Trăiesc la adâncimi cuprinse între 10 - 40 m. Se hrănesc cu diverese nevertebrate: moluște bivaleve, polichete, nemerteni.
Xiphosura () [Corola-website/Science/318109_a_319438]
-
al țărmului este de 180,613 km. Insula se învecinează la nord-vest cu insula Šolta separate prin strâmtoarea Brač-Split, la nord și nord-est insula Brač se învecinează cu țărmul continental, fiind separată de acesta prin canalul Split respectiv canalul Brač (adâncime maximă de 78 m) cu o lățime cuprinsă între 6 și 13 km. La sud, despărțită prin canalul Hvar (adâncime maximă de 91 m ) se învecinează cu insula Hvar, iar la mare distanță, în direcția sud-vest se află insula Vis
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
nord și nord-est insula Brač se învecinează cu țărmul continental, fiind separată de acesta prin canalul Split respectiv canalul Brač (adâncime maximă de 78 m) cu o lățime cuprinsă între 6 și 13 km. La sud, despărțită prin canalul Hvar (adâncime maximă de 91 m ) se învecinează cu insula Hvar, iar la mare distanță, în direcția sud-vest se află insula Vis. Țărmul insulei este în general uniform, fiind brăzdat pe alocuri de vărsarea în mare a unor pârâuri cu debite mici
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același peresip tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului permanent de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 101.4 km² cu o lungime de 18 km și o lățime maximă de 8 km. Adâncimea maximă este de 2.5 m. Este separat de Marea Neagră printr-un peresip de formă oblică, tăiat de o portiță. În partea de nord a limanului Alibei, se află limanul Hagider, care s-a format odată cu separarea gurii de vărsare
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se varsă râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3.2 km. Adâncimea maximă este de 1.5 m. Fiind o zonă de concentrare a sării (prin evaporarea intensă), limanul Burnas are o salinitate dublă față de Marea Neagră, și echivalentă cu aceea a mării Mediterane, anume 38 de grame de sare pe litru. Pe
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
vedere administrativ se află în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Este unul dintre cele mai mari limane din Ucraina, cu o suprafață de 67 km². Are o lungime de 21 km, iar lățimea variază între 1 și 11 km. Adâncimea maximă a lacului este de aproximativ 4 m. Catlabugul este un liman, nu un lac, deoarece din punct de vedere geografic, este în mod specific, ca formațiune naturală, o lagună situată la ieșirea unui curs de apă dulce spre Dunăre
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
depuse și se va îmbunătăți calitatea apei din lac. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Catlabuga dispune de o bogată vegetație acvatică. La suprafață este acoperit cu stuf, trestie, papură de baltă și nuferi, iar la adâncime sunt alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
Ucraina, aflat în Câmpia Dunării, la răsărit de orașul Reni. Limanul este legat prin canale cu Dunărea și cu Lacul Cartal. Lungimea lacului este de 18 km, lățimea maximă de 11 km, suprafața variază sezonier în intervalul 82-93,5 km², adâncimea medie de aproximativ 1.5-2 m și cea maximă de 7 m. Bazinul este de formă ovală. Partea de sud a lacului este mai largă (având o lățime de până la 11 km și o lungime de 18 km), în timp ce partea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În nord se varsă în liman râul Cahul. Temperatura apei atinge vara un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
teritoriul raionului Reni al regiunii Odesa, aflat în Câmpia Dunării. Lacul este legat prin canale cu Dunărea și cu limanurile Covurlui și Cahul. El are lungimea de 5 km, lățimea maximă de 3 km, o suprafață de aproximativ 15 km², adâncimea medie de aproximativ 1 m și cea maximă de 2,4 m. Bazinul este de formă ovală. Malurile sunt joase și mlăștinoase, fiind acoperite cu trestie. De-a lungul lacului s-a construit un baraj. Apele provin în principal din
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
lungul lacului s-a construit un baraj. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Temperatura apei atinge vara un maxim de 26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești, în special crapi comuni și crapi amur. Limanul Ialpug (în ; pe hărțile anterioare anului 1812 apare și ca „Răsuna”, Ialpug fiind numele tătăresc) este
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
în Câmpia Dunării. Cea mai mare localitate aflată pe malul limanului este orașul Bolgrad (aflat la extremitatea nordică). Limanul este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea limanului este de 39 km, lățimea maximă de 15 km, suprafața de 149 km², adâncimea medie de aproximativ 2 m și cea maximă de aproximativ 5,5 m. Este cel mai mare lac din Ucraina după suprafață. Bazinul limanului are o formă alungită. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile estice și vestice
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
iar în cea de vest râul Bărtița (care se varsă în dreptul localității Barta). Temperatura apei atinge vara un maxim de 24-25°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
a îmbunătățit în mod semnificativ. Limanul Cugurlui (sau Covurlui, în ) este un liman fluviatil dintre raioanele Ismail și Reni, aflat în Câmpia Dunării. Limanul este legat prin canale cu Dunărea și cu limanul Ialpug. Suprafața limanului este de 82 km², adâncimea medie de 0.8-1 m și cea maximă de aproximativ 2,5 m. Este cel mai mare lac din Ucraina după suprafață. Denumirea este comănească sau tătărească, forma „Covurlui” întâlnindu-se și în județul Galați. Bazinul limanului are o formă
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
străbate tot lacul Cugurlui până la Dunăre, stabilind astfel legătura între Ialpug și Dunăre. Temperatura apei atinge vara un maxim de 28-30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
raionul Ismail, aflat în Câmpia Dunării. Este legat printr-un canal strâmt cu limanul Catlabuga și prin canale amenajate cu Dunărea. Lungimea sa este de 6,5 km, lățimea maximă de 1 km, suprafața variază în intervalul 250-420 ha, iar adâncimea maximă de 3,5-4 m (cea medie fiind de 0,8-1 m). Bazinul său are o formă alungită. Malurile de nord și de vest sunt înalte, uneori abrupte, pe când cele de est și sud sunt joase și mlăștinoase. Temperatura apei
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
în limba noastră ; în "Catlabuh", în "Catalpug") este un liman fluviatil din Raionul Ismail, aflat în Câmpia Dunării. Este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea lacului este de 21 km, lățimea variază în intervalul 1-11 km, suprafața de 67 km², adâncimea maximă este de aproximativ 4 m. Bazinul limanului are o formă alungită. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
în cea de est râul Enica (care se varsă în dreptul localității Hasan Aspaga). Temperatura apei atinge vara un maxim de 24-26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
sub denumirea de „Chilia”) este un liman fluviatil aflat între raioanele Ismail și Chilia, aflat în Câmpia Dunării. Limanul este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea limanului este de 24 km, lățimea maximă de 11 km, suprafața de 60 km², adâncimea maximă este de aproximativ 2 m (în sud) și de 5 m (în nord). Bazinul limanului are o formă alungită, fiind format din două părți: partea de nord și partea de sud (cu o lățime de 3-3,5 km), care
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
se varsă în apropierea satului Traianul Vechi) și Aliaga. Temperatura apei atinge vara un maxim de 27°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special în partea de sud cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
și sub denumirea de „Sărata”) este un liman maritim separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip. Din punct de vedere administrativ se află pe teritoriul Raionului Tatarbunar al regiunii Odesa din Ucraina. Suprafața limanului este de 215 km², iar adâncimea maximă de 3.3 m. Lungimea lacului este de 35 km, în timp ce lățimea sa atinge un maxim de 11 km . Bazinul său are o formă triunghiulară alungită. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de sud-vest
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același grind tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari liman din Regiunea Odesa, având o suprafață de 101.4 km². Are o lungime de 18 km, iar lățimea maximă este de 8 km. Adâncimea maximă este de 2.5 m. Este separat de Marea Neagră printr-un grind nisip de formă oblică, tăiat de o portiță. În partea de nord a limanului Alibei, se află limanul Hagider, care s-a format odată cu separarea gurii de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]