13,806 matches
-
din Prusia. Kogălniceanu s-a remarcat printr-o înalt rafinată și întrucâtva emancipata atitudine față de femei, despre al căror gen avea să scrie în 1841: "femeia, în lexiconul meu, inseamna o ființă gingașa, slabă, drăgălașa, frumoasa, făcută din flori, din armonie și din razele curcubeului, capricioasa, ra [rea] câteodată, buna mai multe ori, o ființă făcută pentru amor, menită a pune în lanțuri pe eroii cei mai neînduplecați, care pentru un zâmbet te face de-ti vinzi viața din asta lume
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
erau flotele din nordul Africii ( din Tunis). Apare „Cercul Dreptății” - nu există autoritatea statală fără autoritate militar ( askeri). Nu poate exista armata fără bogăție. Bogăția este reprodusa de supuși ( Reaya ).Supușii pot prosperă doar printr-o guvernarea dreaptă.Justiția asigura armonia în societate.Justiția este ca o grădină ale cărei ziduri sunt statul.Sprijinul statului este legea religioasă ( Seri' at-ul).Fără autoritate statală ( mulk ve devlet) nu există sprijin pentru seriat sau Șer'iat-ul este sprijinit de autoritatea sultanului
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
pot fi util, dacă doriți! Dacă nu, așa cum nii se privatizează, alții se... primitivizează.” CAUT în lună și-n stele Să pot exista liniștit Să-mi trăiesc visele Să pot fi nițel ...fericit. CEDEZ singurătate și tristețe Contra surâs și armonie Chiar și puțină tandrețe Însoțite, firesc, de omenie. DORESC o cană cu lapte în zori La prânz, pâine cu sare și ceapă. Cina poate lipsi uneori Eventual, mai merge și...apă. CA FRUNZA astăzi, sunt În bătaia vântului. Până cade
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
dori ca dimineața La fereastră să privesc Cum se risipește ceața Și toate florile înfloresc. Nu am nicio obsesie Și nici n-am rămas...blocat Este o simplă impresie Când am sufletul....împăcat. Florile, ceața și zarea Mie îmi aduc armonie Aduc pacea și chemarea Spre Bine, spre Omenie. Risipa de Fina Am risipit un gând Și plâng de ciudă L-am rătăcit prin mine Într-o clipă în care încercam Alene, să-l strecor prin gene. M-am speriat de
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
să o avantajeze fără a suna generic”, acesta fiind unul dintre punctele slabe ale discului "My Winter Storm". Totuși, discul "What Lies Beneath" (2010) a fost descris drept „un material compact, în care impresionanta sa voce intră foarte ușor în armonie cu instrumentalele.” Mezzo-soprana olandeză Simone Simons a declarat în repetate rânduri că Tarja a fost cea care a inspirat-o să studieze muzica clasică și să aplice ceea ce a învățat într-o formație de muzică metal. Pe parcursul colaborării sale cu
Tarja Turunen () [Corola-website/Science/297560_a_298889]
-
romantică, ci cadrul natural privit cu obiectivitate descriptivă. Pastelurile devin în acest sens imnul plin de încredere adresat adevăratei țări, satului și adevăratelor valori ale acestuia: munca, rodnicia, robustețea și sănătatea morală. Melancolia romantică este înlocuită aici cu încredere în armonia naturală, cu o adevărată credință naturistă (vezi poeziile dedicate primăverii: "Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ / Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt". Căldura pătrunde în inimi și natura iese din amorțeală, sosesc cocorii din țările calde, țăranii muncesc
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
poeziile dedicate primăverii: "Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ / Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt". Căldura pătrunde în inimi și natura iese din amorțeală, sosesc cocorii din țările calde, țăranii muncesc câmpul. Universul generat va fi unul al armoniei și al ciclurilor firești ale naturii. În perioada 1878 - 1879, la conacul sau de la Mircești, scrie drama istorică romantică "Despot-Vodă". Premiera a avut loc în octombie 1879 pe scena Teatrului Național din București. Piesa fusese citită în cenaclul Junimii din
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Verdi, la Opera Națională din București, 12 octombrie 1992 "......Conducerea orchestrală a aparținut mult dotatului șef de orchestră din Timișoara- Ion Iancu. Ca să fiu laconic voi spune că orchestra Operei a sunat excelent, cu o mare bogăție de nuanțe, în armonie cu corul instituției......... Iată o colaborare de zile mari, pe care ar fi putut-o invidia multe teatre celebre din lume." Ziarul "Libertatea" - București, 14 octombrie 1992 "..........o plăcută surpriză a fost orchestra-suplă, când transparentă, când densă, mai atentă ca
Ion Iancu () [Corola-website/Science/297621_a_298950]
-
specifice lăutei. I se valorifică posibilitățile melodice, vioara fiind instrumental ce se apropie cel mai mult de posibilitățile de nuanțare a vocii umane. Multe fragmente din aceste suite sunt monodice, căci linia melodică, fiind atât de expresivă, se dispensează de armonie („Allemanda” din Partita a II-a), iar arpegiile și pasajele de virtuozitate în mișcare rapidă ne dau impresia de polifonie sau de succesiuni acordice (Preludiul din Partita a III-a). Aceleași probleme pun Suitele pentru violoncel solo (1720), în care
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
angajează întotdeauna cititorul într-un discurs flamboaiant, multietajat laborios, cu decolări labirintice din locurile neașteptate, cu filigrane sofisticate, toate parte dintr-un banchet al vieții din care ai impresia că nu lipsește nimeni și nimic. Misterul, numai el, amenință câteodată armonia detaliilor unei existente oricum prea-pline. Senzația de viață ce dă pe dinafara, dar și vidul zgomotos deopotrivă rămân principalele coordonate ale intrigii din proza lui George Bălăiță. El a inaugurat în proza noastră dezordinea modernă, poetica haosului cu ambiția chintesenței
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
mai important dramaturg român. În aceeași perioadă, Nicolae Grigorescu a fost unul dintre fondatorii picturii române moderne. Prima jumătate a secolului al XX-lea este un moment important pentru cultura română, aceasta atingând nivelul său maxim de afirmare internațională în armonie cu tendințele culturale europene. Cel mai de seamă artist plastic, care a ocupat un loc deosebit și în istoria artei mondiale, a fost sculptorul Constantin Brâncuși, o figură centrală a mișcării artistice de avangardă și un pionier al captărilor, inovator
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
sărbătorită pe data de 19 aprilie, Ziua eliberării orașului de către trupele Armatei Române în 1919. Pădurea Delani, valea Crișului Negru și Valea Nimăieștilor, ștrandul termal Casa de Cultură Municipală, Biblioteca „Constantin Pavel”, Corul orășenesc Lyra (fondat în 1905), Corurile confesionale „Armonii Liturgice” (ortodox) și „Ioan Bușiția” (greco-catolic), Ansamblul Folcloric „Mlădițe de Tezaur”, Clubul copiilor Spitalul Municipal Beiuș deservește o populație de peste 100 de mii de locuitori, cu 13 secții în două staționare (ATI, interne , cardiologie, chirurgie, ortopedie-traumatologie, neurologie, ORL, oftalmologie, pediatrie
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
Gorj este alcătuit din catrințe (cea din față numită fâstâc, iar cea din spate cătrințoi), apoi vâlnic, cămașă sau ciupag cu poale, cârpă de bumbac sau borangic, cojocul și șuba pe timp de iarnă. Ceea ce caracterizează costumul de Gorj este armonia cromatică, tonurile vii de albastru, roșu și alb, decorul variat al vâlnicelor format îndeosebi din motive geometrice ca: romburi, cruciulițe, spirale. Un moment important în evoluția costumului gorjenesc îl constituie apariția portului schilăresc în jurul anului 1900 care adaugă noi piese
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
În opera sa Irineu a amintit îndeosebi preeminența succesiunii episcopale a Bisericii din Roma, «mare, antică, universal cunoscută, întemeiată de cei doi glorioși apostoli: Petru și Paul», drept care - după convingerea lui - credincioșii din celelalte comunități trebuie să se pună în armonie cu acest centru creștin. De fapt, Biserica din Roma (capitala imperiului) avea o mare forță de iradiere, chiar către cea mai mare parte a Orientului, din moment ce și la Roma, obișnuit, se vorbea limba greacă. În plus, Roma se remarca prin
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
și pentru toleranță să. Astfel și-a exprimat odată punctul său contradictoriu față de un adversar: "" Părerea dumneavoastră mi se pare respingătoare, dar m-aș lasă omorât, pentru ca dumneavoastră să puteți să v-o exprimați."" Concepția sa politică se întemeiază pe armonia dintre monarhii care dețin puterea politică și filozofii care dețin înțelepciunea. De asemenea, Voiltaire reprezintă spiritul cel mai înalt al epocii sale, doctrina sa fiind unul din fundamentele Revoluției din 1789. Voltaire a fost împreună cu Jean-Jacques Rousseau un inițiator al
Voltaire () [Corola-website/Science/296879_a_298208]
-
deoarece fațada principală a trebuit să fie concepută respectând dimensiunile reduse ale Pieței Operei. Această fațadă relativ scundă este decorată în catul de jos cu grupuri sculpturale în al căror program iconografic se înscriu manifestări artistice în legătură cu drama muzicală: "Dansul", "Armonia", "Muzica" și "Opera". Cel mai celebru grup alegoric din acest program este "Dansul" postclasicistului Jean-Baptiste Carpeaux, care împodobește flancul stâng al portalului din dreapta și o înfățișează în figura centrală pe Helene Racoviță (1845-1891). Nivelul superior al fațadei este structurat prin
Opéra Garnier () [Corola-website/Science/296919_a_298248]
-
legat de această compoziție de aproape patru metri, cu caracterul unei picturi murale, considerată ca fiind testamentul său artistic și spiritual. Gauguin adună și concentrează aici mare parte a repertoriului său, cu mai multă vigoare decât în tablourile mai vechi. Armonia artistică și poetică a ideilor sale nu a fost niciodată atât de impresionantă. În septembrie 1899 se mută în arhipelagul insulelor Marchize, la Atuona, pe insula Hiva-Oa. Aici își construiește celebra " Casă a plăcerilor", unde se mută cu noua sa
Paul Gauguin () [Corola-website/Science/298258_a_299587]
-
cu corpuri mlădioase, îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, împrăștiind parfumuri, mai ales de liliac, levănțica, roze, cu îmbrățișări grațioase, într-o muzică misterioasă a lirelor, cu apariția bacantelor într-un „triplu delir“ etc. Parnasienii abordează problemă îmbogățirii rimelor „mării armonii“, (re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultiva foarte mult poezia cu forma fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glosa
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
orașul Doha. Cu această ocazie acordă un interviu postului de televiziune Al Jazeera, prezentat sub titlul 'A message of hope' (Mesaj de speranță): ""Ceea ce avem noi astăzi nevoie, mai mult decât orice, este să investim în frumos, pentru ca frumosul este armonia provenită din haos. În schimb, noi investim în haos, pentru că haosul este mult mai profitabil decât pacea... Frumusețea e un fel de seif pentru oameni. Și muzica la fel. Nu cred că muzica de azi e frumoasă, muzica acum este
Vangelis () [Corola-website/Science/298283_a_299612]
-
excelentă pianista, Inessa a devenit guvernanță. La vârsta de nouăsprezece ani s-a căsătorit cu Alexandr Evghenievici Armând, fiul unui negustor bogat. În următorii opt ani de zile a dus o viață conformă cu standardele înaltei socități moscovite, trăind în armonie cu soțul ei, (cu care a avut cinci copii), călătorind, citind foarte mult, (inclusiv literatura social-politică), ocupându-se cu actele caritabile, deschizând o școală pentru copii țărânilor și alăturându-se mișcării feministe căreia i-a rămas credincioasa toată viața. Brusc
Inessa Armand () [Corola-website/Science/298302_a_299631]
-
fost naționalizată și în perioada comunistă a fost numită “Colonia 1 Mai„ (corect Concordia). Acest nume - „Concordia” - a fost dat de primii muncitori care s-au stabilit acolo, după latinul concordia ("Stare de bună înțelegere între membrii unui grup; acord; armonie. Aici domnește ~a. [Art. concordia; G.-D. concordiei; Sil. -di-e] /<lat") fiindcă acolo s-au așezat Mogoșeni, Moldoveni, Munteni, Olteni, Austrieci, Germani, Unguri, minieri din Căpeni, Baraolt, Valea Jiului, Lupeni, Holbav (Holbach), practic din toate colțurile României și din Europa, care
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
G.-D. concordiei; Sil. -di-e] /<lat") fiindcă acolo s-au așezat Mogoșeni, Moldoveni, Munteni, Olteni, Austrieci, Germani, Unguri, minieri din Căpeni, Baraolt, Valea Jiului, Lupeni, Holbav (Holbach), practic din toate colțurile României și din Europa, care munceau și trăiau în bună armonie și înțelegere. În timpul celui de-al doilea război mondia, până în anul 1944 (23 august lucrau în subteran și prizonieri de război sovietici. După întoarcerea armelor, sub dictatura comunistă, au fost aduși și soldați în termen. Localitatea nu a avut "niciodată
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
vârsta de 6 ani intră la Conservatorul din Paris, unde studiază pianul cu Zimmermann. Primele sale concerte publice le dă la vârsta de 12 ani. În anul 1824 i se acordă premiul întâi pentru pian, în 1827 premiul întâi pentru armonie iar în 1834, tot premiul întâi pentru orgă. Între 1829 și 1836 devine repetitor pentru solfegii la Conservator. Întreaga sa familie este implicată în muzică. Sora sa, Céleste, intră la Conservator de la 7 ani și la 11 ani ia premiul
Charles-Valentin Alkan () [Corola-website/Science/298337_a_299666]
-
concertele sale pentru oboi. Muzică să instrumentala a atras atenția în mod deosebit lui Johann Sebastian Bach, care a scris cel puțin două dintre fugile sale pe teme de Albinoni și a folosit în mod constant basul la exercițiile de armonie pentru elevii săi. Mare parte a operei lui Albinoni s-a pierdut în cel de al ÎI lea război mondial, prin distrugerea Bibliotecii de stat din Dresda, astfel încât se cunoaște foarte putin din viața și opera de dupa mijlocul anilor 1720
Tomaso Albinoni () [Corola-website/Science/298336_a_299665]
-
transgresarea corporalității antropomorfe, a succesiunii patriliniare (Echidna, în care Jung încarnează „o masă de libido incestuos” , văzând-o ca prototip al Marii Prostituate Apocaliptice, se împerechează cu fiul ei, câinele Gerion, dând naștere Sfinxului), transgresarea idealului regularității (taxis) și al armoniei. „Femeia-Styx de multiplicitate”, cu o formulă a lui Gilbert Durand, e închisă de greci într-un simbolism nefast. Ulterior, moderniștii vor redimensiona această imagine: femeia baudelairiană este „harpia, uriașa, îmbinând candoarea și lubricitatea, tigrul adorat, frumoasa tenebroasă, mai mângâietoare ca
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]