13,774 matches
-
spoturile negative urmăresc discreditarea identității sau a propunerilor adversarului, utilizînd aluzia, comparația sau atacul direct. Etapa finală constă în revenirea la o viziune calmă, ba chiar euforică, asupra comunității naționale, al cărui destin se întîlnește cu destinul candidatului providențial. Regia audiovizuală este, în acest caz, elementul-cheie care asigură fuziunea simbolică a acestui feel good spot. Dacă publicitatea politică este o comunicare costisitoare, dat fiind faptul că este o comunicare controlată, putem afirma că este totodată și o comunicare eficientă? Limitîndu-ne la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
actanților politici preferați, iar cea mai bună evaluare a expunerii la spoturi rezidă în intensitatea consumului de televiziune. Apoi, formatul foarte scurt și conținutul redus induc ideea unei achiziții minimale de informație, la cel mai mic preț. În plus, forma audiovizuală a mesajului, în general foarte îngrijită, îi sporește acestuia capacitatea de atracție, transformîndu-l în sursa unei plăceri sau cel puțin a unei emoții. Referitor la intensitatea acestor rezultate, forma audiovizuală este corelată, în general, cu nivelul de interes și de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de informație, la cel mai mic preț. În plus, forma audiovizuală a mesajului, în general foarte îngrijită, îi sporește acestuia capacitatea de atracție, transformîndu-l în sursa unei plăceri sau cel puțin a unei emoții. Referitor la intensitatea acestor rezultate, forma audiovizuală este corelată, în general, cu nivelul de interes și de angajare a electorului, de asemenea manieră, încît ia naștere o relație inversă între eficiența publicității și implicația politică a individului. Intensitatea rezultatului mai depinde și de modalitățile de percepere a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sondajele și dezvoltarea publicității, datorită publicității poștale (mailing) și a marketingului telefonic (phoning) sau telematic. Reglementării generale a propagandei electorale tradiționale i se adaugă acum o reglementare specifică, elaborată în Franța de instanța pentru reglementarea audiovizualului. După Înalta Autoritate pentru Audiovizual și CNCL, Consiliul Superior al Audiovizualului organizează, reglementează și controlează campania radiotelevizată. Orice campanie se prezintă astăzi ca un efort pentru integrarea acestor resurse diverse de comunicare, disponibile în proporții variabile în funcție de candidați, de nivelele de consultare și de gradul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
emisiunilor publicitare cu caracter politic la radio și la televiziune. Interdicția oricărui afișaj referitor la alegeri, cu cel puțin trei luni înainte de consultare, este dublată de interzicerea oricărui procedeu de publicitate comercială prin presă sau a oricărui mijloc de comunicare audiovizuală. În sfîrșit, aceeași lege oprește pentru șase luni publicitatea instituțională privind realizările sau administrarea unei colectivități aflate pe teritoriul colectivităților vizate de scrutin. Ansamblul acestor dispoziții restrictive sau prohibitive atestă voința legiuitorului francez de a limita orizontul publicității politice, datorită
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
fapt va incita la demarări de campanii anticipate și la practici de campanie permanentă, în care gestionarea resurselor și a calendarului acțiunilor vor fi mai complexe și vor spori astfel importanța controlului strategic al "managerilor de campanie". În domeniul comunicării audiovizuale, legea nu pare să împiedice decît o asociere care transpune în practică o campanie publicitară axată pe interesul general. Această situație deschide calea unei publicități televizate de tip tematic, care ar putea influența orientarea agendei electorale și ar facilita utilizarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
fie răspîndind "mici fraze" care își vor face auzită vocea prin intermediul undelor. Vedem deci că, prin diversificarea tehnicilor și prin generalizarea utilizării lor, reglementarea campaniilor electorale s-a dezvoltat în numeroase direcții precum sondajele, publicitatea și, mai ales, întrebuințarea mijloacelor audiovizuale. Metodele folosite în campaniile electorale au fost raționalizate în cadrul pregătirii și al transpunerii practice a strategiilor. Profesionalizarea consilierii în comunicare, în marketing sau în publicitate politică, după preferințele experților, însoțește tehnicizarea și raționalizarea. Comunicarea politică devine, astfel, o piață care
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ne întrebăm dacă, într-adevăr, în acest tip de comunicare politică, esența constă tot mai mult într-o construire de identități strategice prin regizări mediatizate sub forma mesajelor publicitare (afișe, clipuri, spoturi etc.), dar și în forma informației, cu precădere audiovizuale, mai deschisă către spectaculozitate și dramatizare. Strategiile de comunicare și acoperirea mediatică a campaniei se combină pentru a surprinde realitatea politică, după cum și principiul plăcerii ar submina principiul realității. Aceasta este o eliminare fantasmagorică a constrîngerilor reale printr-o plăsmuire
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
comandată doar de accesul direct, ci și de acoperirea mediatică a acțiunii prezidențiale în cadrul programelor de informare, mai ales în jurnalele televizate. Astăzi, președinția americană este de departe instituția cu cea mai mare vizualizare în mediile de informare scrisă și audiovizuală. S-a stabilit că, în perioada 1969-1983, mai mult de jumătate din articolele sau subiectele de natură instituțională vizau președinția. Rezultă astfel că administrarea agendei prezidențiale permite orientarea acoperirii mediatice spre actualitate, sau lucru preferat -, înspre crearea actualității. În Franța
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
plasîndu-se, astfel, în centrul informării naționale. Dacă însă toate informațiile despre criză contribuie la dramatizarea situației, ele funcționează și ca un apel la preocuparea pe care trebuie să o manifeste autoritatea prezidențială. De altfel, constatăm că, în mediile de informare audiovizuală, timpul de intervenție al președintelui, în trimestrul al III-lea din 1990, se apropie de cel al guvernului, astfel încît raportul nu mai este decît de unu la doi, fără a mai număra și conferințele de presă. În concluzie, vizualizarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
considerate la fel de importante ca și cele naționale, iar presa cotidiană regională este prima sursă de informare locală pentru 53% dintre ei. Cu alte cuvinte, ne-am înșela dacă am subestima impactul politic al instituțiilor mass media, pe motiv că mijloacele audiovizuale au desăvîrșit naționalizarea informației. Este știut că mai ales canalele media locale sînt apreciate, în primul rînd, pentru funcția lor de liant social, adică pentru capacitatea lor de a permite supravegherea spațiului proxim. Ele constituie deci instrumente importante pentru construirea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cadrelor didactice din Învățământul preuniversitar care se pregătesc pentru obținerea unor grade didactice. De asemenea, lucrarea va fi utilă jurnaliștilor, editorilor, redactorilor de carte din edituri, organizatorilor de manifestări științifice etc. Fie că lucrează În presa scrisă sau În cea audiovizuală, jurnalistul nu face numai anchete, reportaje sau interviuri, ci „produce” și pagini sau emisiuni documentare despre diverse idei, evenimente sau obiective istorice. În asemenea situații, jurnalistul trebuie să adopte ipostaza omului de știință, adică să fie obiectiv, riguros și bine
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fiind totuși recunoscute prin statutul de neclasificate, notate cu N. La nivel guvernamental, orice informație neîncadrată într-una dintre categoriile speciale, aflată sub incidența legii accesului liber la informațiile publice, poate fi publicată de orice organ de presă scrisă sau audiovizuală, sub motivația că tot ceea ce nu este interzis este permis. La nivel privat, se înregistrează o reținere mai mare pe linia informațiilor publice și numai documentele cu mențiunea „pentru public” pot fi accesibile tuturor. De fapt, deviza în acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
contractul de închiriere a unei opere, autorul se angajează să permită folosința, pe timp determinat, cel puțin a unui exemplar al operei sale, în original sau în copie, în special programe pentru calculator ori opere fixate în înregistrări sonore sau audiovizuale. Autorul păstrează dreptul de autor asupra operei închiriate, cu excepția dreptului de difuzare, dacă nu s-a convenit altfel. Legea are un capitol distinct privind programele de calculator, unde sunt reglementate aspectele legate de protecția programelor, stabilind categoriile ce intră sub
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
SA, două proiecte: primul a constituit o premieră în țara noastră prin tema și metodologia de studiu având ca obiect „Evaluarea reprezentării violenței în programele de televiziune” (2004, iulie și noiembrie), iar al doilea, „Analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale ale elevilor” (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani, în iulie și noiembrie 2005). Cele două proiecte - diferite ca temă și ca metodologie - sunt complementare și integrate într-un program unitar de cercetare vizând evaluarea modului în care televiziunea restructurează
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vizând evaluarea modului în care televiziunea restructurează tripticul marilor agenți ai socializării: școala, familia și mass-media. Liantul ideatic al celor două proiecte - unul având ca obiect evaluarea conținuturilor violente ale programelor de televiziune, iar celălalt analiza audienței și receptării programelor audiovizuale și impactul acestora asupra modelelor culturale ale elevilor - îl constituie înțelesul unui fenomen istoric inedit: copiii și adolescenții devin și la noi prima generație care, fizic și simbolic, „crește cu televizorul”, care s-a instalat deja ca membru central al
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consum de televiziune ale copiilor și adolescenților (cât se expun aceștia la programele TV, ca frecvență și durată, cum se distribuie audiențele TV pe canale, pe tipuri de programe, pe genuri de emisiuni). 3. Cum receptează copiii și adolescenții programele audiovizuale, mai ales de televiziune, pornind de la premisa că, în mare, văd aceleași programe (80% dintre programele vizionate de minori sunt destinate adulților, după statisticile internaționale); dar, mai ales copiii văd „altfel” aceste conținuturi, receptând într-un mod al lor, specific
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rezultat confirmă și mai puternic constatarea că reprezentarea violenței în conținuturile programelor TV difuzate în România este simțitor mai mare decât cea din programele televiziunilor occidentale. Ce, cât și cum privesc elevii la televizor? Analiza „Comportamentelor de consum de programe audiovizuale ale elevilor” (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani) a format, cum s-a spus mai înainte, obiectul altui proiect major de cercetare pe care CNA l-a comandat institutului CURS SA și Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
evidență coincidența nedorită a două fenomene care se întrepătrund și se potențează reciproc: 1. Oferta masivă de programe cu conținuturi violente - de toate categoriile și de nivel cultural mediocru sau chiar submediocru, și 2. Consumul, de asemenea, masiv de programe audiovizuale de către elevi (copii sau adolescenți), inclusiv de emisiuni cu conținuturi violente. Analiza datelor arată prezența în toate cele trei grupe de vârstă a unor procente foarte ridicate de mari consumatori de televiziune. Dacă luăm cazul copiilor de 7-10 ani, observăm
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rezolve conflictele mai agresiv decât ceilalți; mai mult, cu cât copiii încep să privească la televizor de la o vârstă mai fragedă, cu atât sunt mai predispuși să comită acte de violență mai târziu. Reglementări privind violența televizată În Europa, sectorul audiovizual se confruntă cu un conflict de interese în ceea ce privește violența: pe de o parte, dreptul la libertatea de exprimare și de creație, esențial pentru o societate democratică, pe de altă parte, protejarea celorlalte drepturi ale omului, în special a drepturilor copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu weekendul. Consumul mediatizat este concentrat în intervalul prime time pentru tutun și alcool, respectiv în post prime time pentru droguri. Există de asemenea diferențe în funcție de tipul de violență asociată cu consumul. Alte perspective Deși a fost elaborată o legislație audiovizuală consistentă privind mediatizarea drogurilor, alcoolului și tutunului, există segmente de programe care nu pot fi interzise și care pot avea o influență importantă asupra consumului de stupefiante și a imaginii acestora pentru publicul larg. Deși publicitatea este reglementată de legea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
University of North Carolina, Chapell Hill, University of Texas, Austin, University of Wisconsin, Madison. www.christiananswers.net. Expunerea copiilor la programe radio și TV, cercetare Gallup și Metro Media Transilvania, 2004. Dezbaterea publică „De ce și cum limităm violența în programele audiovizuale”, 10.05.2004, CNA. ww.cna.ro. Decizia nr. 57, din 13.03.2003, privind protecția minorilor în cadrul serviciilor de programe, publicată în Monitorul Oficial, nr. 199, din 27.03.2003. Legea nr. 504 din 11.07.2002. Evaluarea reprezentării
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ASPECTE PRAGMASEMANTICE ÎN DINAMICA ACTUALĂ A CONECTIVITĂȚII: CONVERSII DISCURSIVE ADRIANA GORĂSCU 1. În paginile următoare ne vom opri asupra unor fenomene de natură discursivă privitoare la conectivitate, fenomene care caracterizează în principal limbajul mediatic (scris sau audiovizual), dar care, prin abundența manifestărilor, prin înaltul grad de difuziune în corpul social a acestui limbaj și prin creditul de care se bucură in societate utilizatorii săi, iradiază și tind să influențeze celelalte variante difazice si diastratice ale limbii. Am
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
conectorii respectivi (mai exact, de apartenența lor la "familii" logico-semantice înrudite, cu diferențieri subtile de tip pragmasemantic și cu specializări la fel de subtile în plan sintactic) - pe de altă parte, de circumstanțele socioculturale ale propagării hibrizilor rezultanți (prin mass-media, scrisă sau audiovizuală). Se constată că fenomenele de hibridizare examinate se manifestă în cadrul unui tip recurent de preferințe discursive în stilul mediatic: opțiunea de a menționa explicit totalitatea condițiilor în care un eveniment/o stare are loc, chiar dacă atare condiții epuizează circumstanțele posibile
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
lingvistice și culturale; c) conservarea și salvarea patrimoniului cultural, a schimburilor culturale și a creației artistice; 2. politica Uniunii în domeniul educației, inclusiv în ce privește învațământul universitar, promovarea unui sistem de școli europene și a formării continue; 3. politica în domeniul audiovizual si aspectele culturale și educaționale ale societății informaționale; 4. politica pentru tineret și elaborarea unei politici pentru sporturi și petrecerea timpului liber; 5. politica difuzării de informație și pentru media; 6. cooperarea cu țări terțe în domeniul cultural și educațional
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]