13,899 matches
-
dedicat exclusiv tranzacțiilor fără numerar la Demerje. Punctul de taxare de la Demerje este disponibil printr-o ramificație a autostrăzii accesibilă doar traficului pe A1 pe sensul spre nord. Vehiculele ce utilizează punctul de taxare de la Demerje sunt direcționate pe ruta autostrăzii imediat după punctul de taxare Lučko, între punctul de taxare și nodul Lučko. Sistemele fără numerar, mai rapide, au crescut capacitatea nominală a drumului de la 2.325 la 11.150 de vehicule pe oră. Din septembrie 2010, traficul pe sensul
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Lučko. Sistemele fără numerar, mai rapide, au crescut capacitatea nominală a drumului de la 2.325 la 11.150 de vehicule pe oră. Din septembrie 2010, traficul pe sensul spre nord care iese de pe A1 trebuie să iasă din rețeaua de autostrăzi cu plată, întrucât pe centura Zagrebului circulația este gratuită, și apoi este posibilă reintrarea pe o altă autostradă cu plată. Există planuri și pentru o centură exterioară a Zagrebului, integrată în sistemul de autostrăzi cu plată, ca soluție extremă pentru
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
de vehicule pe oră. Din septembrie 2010, traficul pe sensul spre nord care iese de pe A1 trebuie să iasă din rețeaua de autostrăzi cu plată, întrucât pe centura Zagrebului circulația este gratuită, și apoi este posibilă reintrarea pe o altă autostradă cu plată. Există planuri și pentru o centură exterioară a Zagrebului, integrată în sistemul de autostrăzi cu plată, ca soluție extremă pentru rezolvarea congestiei de la punctul de taxare Lučko. Aceasta va necesita construcția unui punct de taxare la Horvati, la
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
trebuie să iasă din rețeaua de autostrăzi cu plată, întrucât pe centura Zagrebului circulația este gratuită, și apoi este posibilă reintrarea pe o altă autostradă cu plată. Există planuri și pentru o centură exterioară a Zagrebului, integrată în sistemul de autostrăzi cu plată, ca soluție extremă pentru rezolvarea congestiei de la punctul de taxare Lučko. Aceasta va necesita construcția unui punct de taxare la Horvati, la sud de cel de la Lučko. Între Zagreb și Vrgorac, s-au realizat în total 361 de
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
în total 361 de structuri—poduri, viaducte, pasaje, treceri pentru animalele sălbatice și tuneluri— și calculele indică faptul că circa 18,6% din drumul dintre Zagreb și Split se află pe aceste structuri, ceea ce reprezintă un procent considerabil pentru o autostradă de această lungime. Până în iunie 2011, segmentul Ravča-Vrgorac a fost terminat, el cuprinzând 5 viaducte, 4 pasaje și un tunel. Din septembrie 2010, autostrada A1 are șapte tuneluri cu o lungime mai mare de . Cele mai notabile dintre ele sunt
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
dintre Zagreb și Split se află pe aceste structuri, ceea ce reprezintă un procent considerabil pentru o autostradă de această lungime. Până în iunie 2011, segmentul Ravča-Vrgorac a fost terminat, el cuprinzând 5 viaducte, 4 pasaje și un tunel. Din septembrie 2010, autostrada A1 are șapte tuneluri cu o lungime mai mare de . Cele mai notabile dintre ele sunt: , de lungime, între nodurile Ogulin și Brinje, și , de , între nodurile Sveti Rok și Maslenica. Tunelurile Mala Kapela și Sveti Rok nu sunt doar
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
lungime mai mare de . Cele mai notabile dintre ele sunt: , de lungime, între nodurile Ogulin și Brinje, și , de , între nodurile Sveti Rok și Maslenica. Tunelurile Mala Kapela și Sveti Rok nu sunt doar cele mai mari structuri individuale de pe autostradă, ci sunt și cele mai lungi tuneluri din Croația. Ele separă trei zone de climă distincte. Tunelul Mala Kapela se întinde între zona cu climă continentală din Croația centrală și zona de climă alpină din Lika, în vreme ce tunelul Sveti Rok
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Kapela cât și Sveti Rok au funcționat la început pe un singur fir de când au fost deschise circulației în iunie 2005 și până la 30 mai 2009, când au fost date în folosință și pe celălalt fir. Celelalte mari tuneluri de pe autostrada A1 sunt , de , situat între nodurile Otočac și Perušić, și tunelurile Grič, Brinje și Konjsko. Lungimile acestora din urmă se încadrează în intervalul . Cel mai lung pod de pe A1 este , de , de peste lângă Karlovac. Alte mari poduri de pe drum sunt
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
privind denumirea acestuia, și timp de câteva zile el a fost semnalizat cu denumirea de "viaductul Bunina" în iunie 2011, doar pentru a reveni la numele de "Kotezi" cu câteva zile înainte de ceremonia de inaugurare. Secțiunea mai cuprinde și , de . Autostrada A1 a fost inițial proiectată la începutul anilor 1970, dar pe o rută diferită decât cea a actualei autostrăzi Zagreb-Split. După suprimarea și demiterea conducerii Croației care propusese și adoptase planul de construcție în 1971, lucrările la autostrada Zagreb-Split au
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
2011, doar pentru a reveni la numele de "Kotezi" cu câteva zile înainte de ceremonia de inaugurare. Secțiunea mai cuprinde și , de . Autostrada A1 a fost inițial proiectată la începutul anilor 1970, dar pe o rută diferită decât cea a actualei autostrăzi Zagreb-Split. După suprimarea și demiterea conducerii Croației care propusese și adoptase planul de construcție în 1971, lucrările la autostrada Zagreb-Split au fost anulate. Planurile au fost revigorate în anii 1990 și s-a dezvoltat un nou proiect cu o secțiune
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și , de . Autostrada A1 a fost inițial proiectată la începutul anilor 1970, dar pe o rută diferită decât cea a actualei autostrăzi Zagreb-Split. După suprimarea și demiterea conducerii Croației care propusese și adoptase planul de construcție în 1971, lucrările la autostrada Zagreb-Split au fost anulate. Planurile au fost revigorate în anii 1990 și s-a dezvoltat un nou proiect cu o secțiune de autostradă între Zagreb și Karlovac astfel încât acea secțiune să fie comună autostrăzilor Zagreb-Split și Zagreb-Rijeka. Lucrările de construcție
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
După suprimarea și demiterea conducerii Croației care propusese și adoptase planul de construcție în 1971, lucrările la autostrada Zagreb-Split au fost anulate. Planurile au fost revigorate în anii 1990 și s-a dezvoltat un nou proiect cu o secțiune de autostradă între Zagreb și Karlovac astfel încât acea secțiune să fie comună autostrăzilor Zagreb-Split și Zagreb-Rijeka. Lucrările de construcție au început în 2000 și autostrada a ajuns la Split în 2005, urmând să fie extinsă ulterior și către Dubrovnik. Atât în anii
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
de construcție în 1971, lucrările la autostrada Zagreb-Split au fost anulate. Planurile au fost revigorate în anii 1990 și s-a dezvoltat un nou proiect cu o secțiune de autostradă între Zagreb și Karlovac astfel încât acea secțiune să fie comună autostrăzilor Zagreb-Split și Zagreb-Rijeka. Lucrările de construcție au început în 2000 și autostrada a ajuns la Split în 2005, urmând să fie extinsă ulterior și către Dubrovnik. Atât în anii 1970, cât și în anii 2000, construcția autostrăzii Zagreb-Split a fost
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
au fost revigorate în anii 1990 și s-a dezvoltat un nou proiect cu o secțiune de autostradă între Zagreb și Karlovac astfel încât acea secțiune să fie comună autostrăzilor Zagreb-Split și Zagreb-Rijeka. Lucrările de construcție au început în 2000 și autostrada a ajuns la Split în 2005, urmând să fie extinsă ulterior și către Dubrovnik. Atât în anii 1970, cât și în anii 2000, construcția autostrăzii Zagreb-Split a fost percepută ca simbol al reconstruirii unității naționale. Autostrada Zagreb-Split, astăzi "autostrada A1
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
să fie comună autostrăzilor Zagreb-Split și Zagreb-Rijeka. Lucrările de construcție au început în 2000 și autostrada a ajuns la Split în 2005, urmând să fie extinsă ulterior și către Dubrovnik. Atât în anii 1970, cât și în anii 2000, construcția autostrăzii Zagreb-Split a fost percepută ca simbol al reconstruirii unității naționale. Autostrada Zagreb-Split, astăzi "autostrada A1", a fost una dintre cele trei rute definite de parlamentul Republicii Socialiste Croația la 5 martie 1971, drept rută prioritară de transport a Croației, categorie
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
început în 2000 și autostrada a ajuns la Split în 2005, urmând să fie extinsă ulterior și către Dubrovnik. Atât în anii 1970, cât și în anii 2000, construcția autostrăzii Zagreb-Split a fost percepută ca simbol al reconstruirii unității naționale. Autostrada Zagreb-Split, astăzi "autostrada A1", a fost una dintre cele trei rute definite de parlamentul Republicii Socialiste Croația la 5 martie 1971, drept rută prioritară de transport a Croației, categorie de rute ce urmau să fie dezvoltate ca autostrăzi. Inițial, autostrada
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și autostrada a ajuns la Split în 2005, urmând să fie extinsă ulterior și către Dubrovnik. Atât în anii 1970, cât și în anii 2000, construcția autostrăzii Zagreb-Split a fost percepută ca simbol al reconstruirii unității naționale. Autostrada Zagreb-Split, astăzi "autostrada A1", a fost una dintre cele trei rute definite de parlamentul Republicii Socialiste Croația la 5 martie 1971, drept rută prioritară de transport a Croației, categorie de rute ce urmau să fie dezvoltate ca autostrăzi. Inițial, autostrada a fost proiectată
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
unității naționale. Autostrada Zagreb-Split, astăzi "autostrada A1", a fost una dintre cele trei rute definite de parlamentul Republicii Socialiste Croația la 5 martie 1971, drept rută prioritară de transport a Croației, categorie de rute ce urmau să fie dezvoltate ca autostrăzi. Inițial, autostrada a fost proiectată pentru a urma o rută între Zagreb și Bihać (Bosnia și Herțegovina) și de acolo către Split prin Knin. Guvernul Bosniei și Herțegovinei a aprobat în același an propunerea croaților de a construi o autostradă
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Autostrada Zagreb-Split, astăzi "autostrada A1", a fost una dintre cele trei rute definite de parlamentul Republicii Socialiste Croația la 5 martie 1971, drept rută prioritară de transport a Croației, categorie de rute ce urmau să fie dezvoltate ca autostrăzi. Inițial, autostrada a fost proiectată pentru a urma o rută între Zagreb și Bihać (Bosnia și Herțegovina) și de acolo către Split prin Knin. Guvernul Bosniei și Herțegovinei a aprobat în același an propunerea croaților de a construi o autostradă în regiunea
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
autostrăzi. Inițial, autostrada a fost proiectată pentru a urma o rută între Zagreb și Bihać (Bosnia și Herțegovina) și de acolo către Split prin Knin. Guvernul Bosniei și Herțegovinei a aprobat în același an propunerea croaților de a construi o autostradă în regiunea Bihać. Construcția autostrăzii a fost inițiată cu o campanie de strângere de fonduri — un credit public. Fondurile strânse în prima fază erau suficiente pentru construirea a de autostradă. Secțiunea de dintre Zagreb și Karlovac a autostrăzii Zagreb-Rijeka, astăzi
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
proiectată pentru a urma o rută între Zagreb și Bihać (Bosnia și Herțegovina) și de acolo către Split prin Knin. Guvernul Bosniei și Herțegovinei a aprobat în același an propunerea croaților de a construi o autostradă în regiunea Bihać. Construcția autostrăzii a fost inițiată cu o campanie de strângere de fonduri — un credit public. Fondurile strânse în prima fază erau suficiente pentru construirea a de autostradă. Secțiunea de dintre Zagreb și Karlovac a autostrăzii Zagreb-Rijeka, astăzi parte din autostrada A1, a
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
aprobat în același an propunerea croaților de a construi o autostradă în regiunea Bihać. Construcția autostrăzii a fost inițiată cu o campanie de strângere de fonduri — un credit public. Fondurile strânse în prima fază erau suficiente pentru construirea a de autostradă. Secțiunea de dintre Zagreb și Karlovac a autostrăzii Zagreb-Rijeka, astăzi parte din autostrada A1, a fost terminată în 1972. Construcția altor autostrăzi între Zagreb și Rijeka sau Split a fost însă suspendată pentru următorii 28 de ani în urma unei hotărâri
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
construi o autostradă în regiunea Bihać. Construcția autostrăzii a fost inițiată cu o campanie de strângere de fonduri — un credit public. Fondurile strânse în prima fază erau suficiente pentru construirea a de autostradă. Secțiunea de dintre Zagreb și Karlovac a autostrăzii Zagreb-Rijeka, astăzi parte din autostrada A1, a fost terminată în 1972. Construcția altor autostrăzi între Zagreb și Rijeka sau Split a fost însă suspendată pentru următorii 28 de ani în urma unei hotărâri politice a noii conduceri croate, instaurate după suprimarea
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Bihać. Construcția autostrăzii a fost inițiată cu o campanie de strângere de fonduri — un credit public. Fondurile strânse în prima fază erau suficiente pentru construirea a de autostradă. Secțiunea de dintre Zagreb și Karlovac a autostrăzii Zagreb-Rijeka, astăzi parte din autostrada A1, a fost terminată în 1972. Construcția altor autostrăzi între Zagreb și Rijeka sau Split a fost însă suspendată pentru următorii 28 de ani în urma unei hotărâri politice a noii conduceri croate, instaurate după suprimarea de către Iugoslavia a Primăverii Croate
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
de strângere de fonduri — un credit public. Fondurile strânse în prima fază erau suficiente pentru construirea a de autostradă. Secțiunea de dintre Zagreb și Karlovac a autostrăzii Zagreb-Rijeka, astăzi parte din autostrada A1, a fost terminată în 1972. Construcția altor autostrăzi între Zagreb și Rijeka sau Split a fost însă suspendată pentru următorii 28 de ani în urma unei hotărâri politice a noii conduceri croate, instaurate după suprimarea de către Iugoslavia a Primăverii Croate, cu justificarea că ar fi un „proiect megalomanic”. Se
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]