13,524 matches
-
pură, din rasa care a păstrat în ea realitatea vastă a umanității primitive”, a afirmat Izabela Sadoveanu. Relația care se stabilește între om și natură este una indestructibilă, neținând cont de bătrânețe sau de boală. Oamenii locului iubesc pădurile și bălțile, transmițând generațiilor următoare tainele acestora. Ei cunosc speciile de plante și de animale, nu după denumirea științifică, ci după proprietăți și folosință în gospodărie. Au învățat să citească semnele cerului pentru a anticipa schimbările vremii, să facă foc cu amnarul
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
tocmai lirismul său în evocarea realistă a unei lumi vegetale și animale vii care trăiește după alte reguli diferite de cele ale lumii contemporane. Analizând opera literară sadoveniană, Pompiliu Constantinescu consideră că „acele neuitate meditații poetice, scoase din contemplarea lumii bălților și din viața peștilor, acele dialoguri tainice, adânci, cu natura primordială și eternă (d. Sadoveanu e un peizajist variat, ci un poet care-și înscrie sentimentele în peizaje diverse), ne pun în contact cu un lirism de semnificație cosmică, adevărata
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
Buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina), numit și izvoraș cu burtă roșie este o broască acvatică de șes fără coadă (anură) din familia bombinatoride ("Bombinatoridae") răspândită din sud-estul și centrul Europei până la Munții Urali. În România se întâlnește pretutindeni în regiunile
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
Urali. În România se întâlnește pretutindeni în regiunile de câmpie; în Transilvania apare insular în regiunile de șes ale podișului, limita superioară de altitudine fiind 400 m. Trăiește tot timpul, cu excepția perioadei de iernare, în apă, fiind găsită în lacuri, bălți, băltoace din regiunea de șes sau chiar pe podișuri, adesea iese pe uscat pe malul apelor. Iernează pe uscat, în gropi, galerii de rozătoare, pe sub pietre, din septembrie - începutul lui octombrie până în mijlocul lui martie. Are o lungimea de 5
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
1 și 2 ale piciorului anterior calozități nupțiale negre. Masculul emite sunete "hunk, hunk" sau "uu, uu" destul de puternice tot timpul verii, mai ales după apusul soarelui; adesea masculii își răspund unul altuia, formând un fel de cor. Buhaiul de baltă cu burta roșie este un animal diurn și crepuscular. Hrana constă din animale acvatice, dar și din tot felul de insecte de uscat (coleoptere, himenoptere, ortoptere etc.). Are puțini dușmani, datorită glandelor veninoase din negii pielii care secretă un lichid
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
suprafață de 14.904 km² (15.901 verste). În nord se învecina cu gubernia Kiev, la est cu ținutul Aleksandria, la sud avea hotar cu ținuturile Herson și Odesa, în sud-vest se învecina cu ținutul Ananiev, iar nord-vest cu ținutul Balta din gubernia Podolia. La recensământul populației din 1897, populația ținutului era de 613.283 de locuitori, dintre care: În anul 1913, Ținutul Elisavetgrad cuprindea 51 de voloste (ocoale).
Ținutul Elisavetgrad () [Corola-website/Science/335500_a_336829]
-
1923, „uezd-ul” a fost abolit, prin crearea . ocupa o suprafață de 3.565 km² (3.803 de verste). În nord, nord-vest și nord-est se învecina cu ținuturile Iampol, Brațlav și Gaisîn (Haisîn), în sud avea un hotar îndelungat cu ținutul Balta, iar în partea sud-vestică ajungea la Nistru, respectiv ținutul Soroca din gubernia Basarabia. Printre altele, ținutul a inclus și actualul raion Camenca din Republica Moldova (stînga Nistrului). La recensământul populației din 1897, populația ținutului era de 284.253 de locuitori, dintre
Ținutul Olgopol () [Corola-website/Science/335508_a_336837]
-
le sau tricopterele (Trichoptera) (din greaca "trichos" = păr; "pteron" = aripă), numite popular friganide sau frigane, un ordin de insecte zburătoare asemănătoare cu fluturii, comune în preajma apelor, ale căror larve viețuiesc în apele dulcicole curgătoare (= râuri) torentoase și lente sau stagnante (= bălți) cu multă vegetație, unde stau la fund la adâncime mică, majoritatea vârâte în niște căsuțe tubulare, pe care și le construiesc din materiale locale din apă. Sunt insecte aripate, în general micuțe, foarte asemănătoare cu fluturii Ambele perechi de aripi
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
Depun ouăle în pachet, prinse într-o gelatină și lipite, în momentul depunerii, pe pietrele sau plantele din apă. Larvele de trihoptere sunt acvatice și trăiesc în ape dulci, stagnante sau curgătoare și se întâlnesc adesea în mare număr în bălți și râuri. Numai o singură specie este terestră, "Enoicyla pusilla", care își construiește un tub din nisip și resturi de plante și trăiește tot prin apropierea apelor, prin mușchi. Larvele cu ajutorul glandelor sericigene își construiesc căsuțe tubulare ca niște manșoane
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
valoroși care nu se uită la televizor, emisiunea nefiind foarte bine poziționată în grilă (la ora 13:00), dar atunci când ajung acasă se duc direct să se uite pe Internet. Este un public pe care nu pot să îl las baltă. Vom vedea ce se va întâmpla. DC News: Povestiți-ne un moment frumos din emisiunile dumneavoastră. Mirela Vașadi: Au fost multe, multe momente frumoase. Fiecare ediție a fost o provocare pentru că de la fiecare invitat am avut de învățat cel puțin
Emisiune apreciată de public, scoasă din grilă. Mirela Vașadi: Fiecare ediție a fost o provocare-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101355_a_102647]
-
în Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria. Localitățile urbane cu un grad mai ridicat de dezvoltare și cu o populație mai mare aveau statutul de municipiu. Până în anul 1930, România avea 20 de municipii: București (care era și capitala țării), Arad, Bacău, Bălți, Brașov, Brăila, Cernăuți, Cetatea Albă, Chișinău, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploești, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara. După 1930, încă două localități au primit rangul de municipiu: Lugoj și Turnu Severin. De asemenea, tot după 1930, opt localități
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Bacău) și 28 de comune urbane, iar Muntenia, tot trei municipii (București, Ploești, Brăila), însă cu o comună urbană mai puțin decât Moldova. Următoarea regiune istorică ca număr de orașe era Basarabia, ce avea pe cuprinsul ei trei municipii (Chișinău, Bălți și Cetatea Albă) și 17 comune urbane, iar apoi Dobrogea (inclusiv Dobrogea de Sud sau Cadrilater), cu un municipiu (Constanța) și 18 comune urbane. În Oltenia se găseau două municipii (Craiova și Turnu Severin) și 14 comune urbane, iar în
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
50.000 și 100.000 de locuitori: Timișoara, Oradea, Ploești, Arad, Brăila, Craiova, Brașov, Constanța și Satu Mare. Între 30.000 și 50.000 de locuitori aveau următoarele 11 așezări: Sibiu, Târgu Mureș, Buzău, Cetatea Albă, Focșani, Botoșani, Tighina, Bacău, Giurgiu, Bălți și Bazargic; iar între 20.000 și 30.000, următoarele 10: Piatra Neamț, Roman, Sighet, Bârlad, Ismail, Lugoj, Târgoviște, Turnu Severin, Tulcea și Turda. Existau trei orașe cu o populație mai mică de 1.000 de locuitori, localități ce au obținut
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
astăzi comună sau selsoviet în regiunea Odesa), respectiv Sadagura (în prezent cartier sau microraion înglobat în orașul Cernăuți). Pe teritoriul actual al Republicii Moldova se regăsesc 11 orașe interbelice românești. Patru dintre ele au astăzi statut de municipiu: Chișinău (capitala Republicii Moldova), Bălți (supranumit "„capitala nordului”"), Comrat (aflat în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia) și Tighina sau Bender (în Republica Moldovenească Nistreană). Celelalte șapte orașe sunt fiecare reședința raionului omonim: Cahul, Călărași-Târg, Fălești, Leova, Orhei, Rezina-Târg și Soroca. Bulgaria are pe teritoriul său cinci
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
sinonim "Abramis sapa") este un pește dulcicol bentopelagic asemănător cu plătică, de 20-25 cm lungime, din familia ciprinidelor, răspândit în fluviile bazinului ponto-aralo-caspian. Este un pește dulcicol. Preferă apele repede curgătoare din cursul inferior al fluviilor și râurilor mari, evitând bălțile. Este răspândit în fluviile și râurile mari din Europa și Asia care se varsă în Marea Neagra, Marea Azov, Marea Caspică și Marea Aral. Pe fluvii, urcă destul de sus (pe Dunăre, până în Bavaria, pe Volga până la Șecsna). În România este destul de
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
Consiliului European" (anexa I-a); astfel: angelică ("Angelica palustris"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), turiță ("Agrimonia pilosa") și ochii-șoricelului ("Saxifraga hirculus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera angelica"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), o garofiță (din specia "Dianthus superbus") cunoscută sub denumirea populară de "barba ungurului", ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), o garofiță (din specia "Dianthus superbus") cunoscută sub denumirea populară de "barba ungurului", ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), cununiță ("Spiraea ulmifolia") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
Cernușca, cleanul de baltă sau babușca mică ("Petroleuciscus borysthenicus") este un pește dulcicol bentopelagic de talie mică (circa 13 cm) asemănător la colorit cu babușca, din familia ciprinidelor, care trăiește în apele din cursul inferior al fluviilor tributare Mării Negre, Mării Azov, Mării Marmara și
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
familia ciprinidelor, care trăiește în apele din cursul inferior al fluviilor tributare Mării Negre, Mării Azov, Mării Marmara și Mării Egee. Este un pește dulcicol bentopelagic din apele stagnante sau cu curgere lentă: râuri de câmpie, cursul inferior al fluviilor, limanuri, lacuri, bălți, delte, ape îndiguite. Este deosebit de comun în bălți și brațele moarte ale râurilor. El preferă să stea în ape calde de mică adâncime cu temperaturi de până la 30-32°C, cu fund nisipos sau mâlos, în locuri cu curent lent de-
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
inferior al fluviilor tributare Mării Negre, Mării Azov, Mării Marmara și Mării Egee. Este un pește dulcicol bentopelagic din apele stagnante sau cu curgere lentă: râuri de câmpie, cursul inferior al fluviilor, limanuri, lacuri, bălți, delte, ape îndiguite. Este deosebit de comun în bălți și brațele moarte ale râurilor. El preferă să stea în ape calde de mică adâncime cu temperaturi de până la 30-32°C, cu fund nisipos sau mâlos, în locuri cu curent lent de-a lungul malurilor. Trăiește în ape cu vegetație
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
în Don. A fost găsit în următoarele țări: Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federația Rusă, Turcia, Ucraina. În România se întâlnește în delta Dunării și Dunăre, până la Brăila. În România a fost găsit pentru prima oară de Bănărescu în bălțile Trei Iezere din Delta Dunării și în balta Somova (Manea) . N-a fost semnalat în Razelm. În Nistru se întâlnește în sectorul de mijloc și de jos al fluviului, lacurile de acumulare Dubăsari și Cuciurgan, brațul Turunciuc, delta și limanul
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federația Rusă, Turcia, Ucraina. În România se întâlnește în delta Dunării și Dunăre, până la Brăila. În România a fost găsit pentru prima oară de Bănărescu în bălțile Trei Iezere din Delta Dunării și în balta Somova (Manea) . N-a fost semnalat în Razelm. În Nistru se întâlnește în sectorul de mijloc și de jos al fluviului, lacurile de acumulare Dubăsari și Cuciurgan, brațul Turunciuc, delta și limanul Nistrului. În România și Republica Moldova este un pește
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
dulcicol sau salmastricol de 10-19 cm lungime, din familia ciprinidelor din apele curgătoare sau stătătoare adânci din Europa: de la Marea Baltică până în Alpi, Marea Neagră și Caucaz, iar spre Răsărit până la Urali. În România, se întâlnește mai în toate apele: Dunărea, cu bălțile ei, cursul inferior al râurilor Siret, Prut, Mureș, Olt, Cibin, Cerna, Vedea, Teleormanul, etc. În Republica Moldova este un pește comun în bazinul fluviului Nistru și Prut. Stă la suprafață, în cârduri. Are corpul alungit, comprimat lateral și acoperit cu solzi
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
dulcicol sau salmastricol cu o lungime de 25-35 cm (maximal 60 cm) și o greutatea de 300-400 g (maximal 2 kg) din familia ciprinidelor, din apele mari curgătoare de șes (mai ales cursurile inferioare ale fluviilor) sau stătătoare (limanuri salmastre, bălți și jepși) din bazinele hidrografice ale Mării Baltice, Mării Negre (inclusiv în România și Republica Moldova), Mării Caspice și Mării Aral. Poate trăi 11-13 ani. Are corpul alungit și puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mici și caduci. Spatele este aproape drept
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
Murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva) este un pește dulcicol, bentopelagic, cu o lungime de 6-8 cm (maximal 12 cm, în Amur 20 cm), din familia ciprinidelor, originar din apele stătătoare (bălți și heleșteie) sau lin curgătoare (râuri) din Asia estică: de la bazin fluviului Amur în Siberia până la bazinul râului Perlelor (Zhujiang), în sud-estul Chinei, și Japonia. A fost introdus involuntar în Europa (inclusiv în România și Republica Moldova) și alte părți ale
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]