14,936 matches
-
peste chec o glazură făcută din 150 g zahăr pudră, 3 linguri de apă și o linguriță de scorțișoară. CHEC CU STAFIDE SI SOS DE LAMAIE 6 ouă, 8 linguri de zahăr, 1 ½ cană de făină, un pachet de margarină Bunica, coajă de lămâie, 100 g stafide înmuiate în coniac, sare și vanilie. Pentru sos se pun zeama de la 2 lămâi, 4 linguri de zahăr, 100 g rom, 50 g stafide și 50 g migdale sau fistic. Se amestecă toate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
copilului: separarea copilului de ceilalți, de suportul său social. A nu lăsa copilul să se joace cu alți copii, a-l ține acasă cu jucăriile lui, a-i interzice (poate ca pedeapsă!) să-și viziteze persoanele semnificative lui (un prieten, bunici etc.), a-l închide într-o cameră, este o formă de abuz emoțional cu consecințe în dezvoltarea lui deoarece noi suntem ființe sociale și ne putem dezvolta și funcționa plenar doar în relația cu ceilalți. Practica de disciplinare a copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formă complexă de neglijare a copilului de către părinți, care deschide larg poarta spre toate formele de maltratare a copilului este abandonul „temporar”al copilului de către părinții care pleacă la muncă în străinătate. Copiii separați de părinții lor cresc la rudenii, bunici, vecini, în instituții de protecție sau uneori sunt lăsați acasă, să se descurce singuri. Cifra nesigură a acestor copii oscilează în jurul a 350.0002, pe teritoriul întregii țări, dar ea ar putea fi chiar mai mare. Studiul UNICEF din 2008
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fundamentale (cele din factorii de reziliență) în alte medii sociale, alte aspecte Prezența unor adulți competenți și care au grijă de copil, în afara familiei, care promovează încrederea copilului și sentimentul apartenenței și care pot servi ca modele pozitive (pot fi bunici, vecini, prieteni de familie, educatori) Resurse în comunitate (de exemplu, servicii educative pentru familie, alte servicii locale) Prezența unor modele prosociale, cu rol de a promova norme și valori în societate, în general (atenția societății față de copil, față de cum e
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înțeleg; când povestea se repetă, copilul o știe deja, este bine ca povestitorul să o întrerupă cu: „și apoi ce s-a mai întâmplat?”, lăsând copilul să continue; poveștile de familie („când tu erai mic”, „când tata și mama sau bunica”, „atunci când a venit la noi mătușa”) sunt extrem de reconfortante pentru copilul cuprins de doliu. Ritualurile de înmormântare care au elemente comune în toate religiile (strângerea comunității în jurul celui care a suferit pierderea, dar și pregătirea plecării celui care a murit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
niște adversități ce-i vor induce frică, sentimente negative și-i vor mobiliza resursele în vederea adaptării. Exemple 1. în jurul vârstei de un an, când copilul învață mersul, dacă familia pleacă într-un concediu de două săptămâni lăsând copilul în îngrijirea bunicilor, acasă la aceștia, într-un mediu necunoscut copilului, mersul va stagna sau chiar va regresa. 2. în jurul vârstei de 8 luni, copilul are o reacție de respingere a persoanelor străine familiei. în această perioadă, viața socială a familiei (prietenii care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
larg. Dacă tinerii ar citi măcar o relatare dintre cele strânse în acest volum, poate că nu ar mai fi nostalgici după o lume pe care nu au trăit-o, nu ar mai prelua cu atâta ușurință fantasmele părinților și bunicilor. Născuți fiind după căderea comunismului, ei nu pot înțelege ce a însemnat comunismul din nostalgiile cultivate în familie, nu pot percepe grozăviile petrecute într-o societate totalitară. Lor le lipsește capacitatea de a percepe pericolul pe care îl reprezintă oricând
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Popescu. M-a întrebat: "Ce faci, mă, stai aici ca un pustnic? Ai să înnebunești în casa asta singur". C. I.: Băiatul nu era cu dumneavoastră la Galați? S. Ț.: Ba da, dar era vară și era în vacanță la bunici. Că bunicii lui din partea mamei au spus, după moartea soției, să-l las la ei un an de zile - intrase în clasa I-a -, să fie la ei o părticică din fiica lor. Eu le-am înțeles durerea lor, a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cât de mică este? Și l-am luat la Galați și l-am ținut numai cu mine. Am mai încercat eu să mă potrivesc cu o femeie sau alta, dar când îmi ziceau că băiatul ar putea fi lăsat la bunici, replicam imediat că băiatul meu poate să stea doar la mine și că am greșit adresa amândoi. "Și eu am greșit adresa, crezând că vei fi o mamă bună, iar tu ai greșit adresa crezând că voi fi un bărbat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vreun așternut și vreo pătură, că fiecare avea în brațe câte o bocceluță. În rest, a rămas tot acasă: veselă, bunuri, mobilă, haine... tot. Animale, păsări, oi, vreo 50 - eram în perioada când fătau oile. Au luat-o și pe bunica cu noi. C. I.: Așadar, a fost și bunica deportată? R.R.: Da. Bunica de pe mamă, Safta Racoviță, stătea într-o bucătărie alături de casă. A stat și ea săraca la Râmnicu Sărat vreo 5 ani deportată. După perioada asta, securiștii au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
brațe câte o bocceluță. În rest, a rămas tot acasă: veselă, bunuri, mobilă, haine... tot. Animale, păsări, oi, vreo 50 - eram în perioada când fătau oile. Au luat-o și pe bunica cu noi. C. I.: Așadar, a fost și bunica deportată? R.R.: Da. Bunica de pe mamă, Safta Racoviță, stătea într-o bucătărie alături de casă. A stat și ea săraca la Râmnicu Sărat vreo 5 ani deportată. După perioada asta, securiștii au făcut probabil vreo analiză și și-au zis: "ce
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
În rest, a rămas tot acasă: veselă, bunuri, mobilă, haine... tot. Animale, păsări, oi, vreo 50 - eram în perioada când fătau oile. Au luat-o și pe bunica cu noi. C. I.: Așadar, a fost și bunica deportată? R.R.: Da. Bunica de pe mamă, Safta Racoviță, stătea într-o bucătărie alături de casă. A stat și ea săraca la Râmnicu Sărat vreo 5 ani deportată. După perioada asta, securiștii au făcut probabil vreo analiză și și-au zis: "ce ținem, mă, țăranca asta
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ea săraca la Râmnicu Sărat vreo 5 ani deportată. După perioada asta, securiștii au făcut probabil vreo analiză și și-au zis: "ce ținem, mă, țăranca asta amărâtă și bătrână aici?" Și i-au dat drumul din domiciliu forțat. Ei, bunica avea grijă de un copil și a avut necazuri și la Râmnic, pentru că era la unul care lucra la un darac de lână, pe care l-au prins furând. Bunica avea grijă de copilul lui și acesta ne aducea și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aici?" Și i-au dat drumul din domiciliu forțat. Ei, bunica avea grijă de un copil și a avut necazuri și la Râmnic, pentru că era la unul care lucra la un darac de lână, pe care l-au prins furând. Bunica avea grijă de copilul lui și acesta ne aducea și nouă lână de lucrau surorile mele pulovere și alte cele. C. I.: Asta se petrecea deja la Râmnicu Sărat. Dar când v-au urcat în camion câți erați? R. R.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de copilul lui și acesta ne aducea și nouă lână de lucrau surorile mele pulovere și alte cele. C. I.: Asta se petrecea deja la Râmnicu Sărat. Dar când v-au urcat în camion câți erați? R. R.: Păi, mama, bunica, 4 surori și eu. Numai noi am fost deportați. C. I.: Ați fost singura familie ridicată în acea noapte, sau au mai fost deportați și alții din Lupești? R. R.: L-au ridicat din Lupești și pe vărul meu, pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în care a murit Stalin. Costel era sportiv, a jucat șah în sferturile de finală pe țară, era foarte capabil. Când am ajuns prin centrul Râmnicului Sărat, am văzut o bătrână care plângea. Costel a întrebat: "dar ce-ai pățit bunică, de ce plângi?" "Păi, dumneata n-ai văzut că a murit Stalin?" " Da' dă-l în mă-sa! Bine c-a scăpat lumea de el!" a replicat Costel. Și bătrâna: "Păi, Stalin mi-a făcut doi băieți ofițeri, cum să nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
câte 1 kg de fasole și câte oleacă de făină. Doamna asta cunoștea soarta pe care o aveam noi și ne mai căuta de lucru și mai găsea pe la câte o prietenă sau vreo cunoștință. Tragedia mare a fost atunci când bunica, fiind angajată la cel cu daracul, acela a băgat mâna și a furat lână. Nu fura de nevoie, că și nevasta lui lucra la fabrica de țigări. Când s-a depistat furtul, miliția s-a dus la el acasă și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o mai aveau. Au fost ținute pentru interogatoriu și să dea declarații, dar le-au dat drumul, pentru că au văzut că n-au nici o legătură cu furtul. Cu cel care furase nu știu ce s-a petrecut, dacă l-au arestat, dar bunica a rămas fără loc de muncă, că ăla îi dădea 200 de lei pe lună ca să aibă grijă de casă și de copil. Bunica mânca acolo, la ăla, iar bănișorii ni-i aducea nouă. Și cu 200 de lei o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
legătură cu furtul. Cu cel care furase nu știu ce s-a petrecut, dacă l-au arestat, dar bunica a rămas fără loc de muncă, că ăla îi dădea 200 de lei pe lună ca să aibă grijă de casă și de copil. Bunica mânca acolo, la ăla, iar bănișorii ni-i aducea nouă. Și cu 200 de lei o hârâiam, ne târâiam câte o săptămână, două. Ne mai duceam la muncă în comuna Jideni unde oamenii aveau vii nobile. M-am dus la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a fost o așa mare tragedie, dar cred că atunci m-am hotărât să plec și eu din domiciliul obligatoriu. Însă înainte de a pleca din Râmnic, am venit și eu odată în sat la Lupești, cu Costel, care venise la bunica lui, și am tras la sora mea cea mai mare. Dima fusese eliberat recent din pușcăria unde a stat 7 ani. Eu aveam un palton gri, Costel un palton negru și aveam gulerele ridicate. Am bătut în poartă și, când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost redenumită în gospodărie agricolă colectivă. Gostatul s-a mutat la Berești și au plecat cu tot cu animale. C. I.: Mama dumneavoastră a mai recuperat ceva din bunurile din casă, haine, mobile? R. R.: Nimic, absolut nimic. C. I.: Dar nici măcar bunica dumneavostră n-a mai găsit nimic, că mi-ați spus că bunica a plecat prima din domiciliul forțat? R. R.: Bunica s-a dus tot în casa aceea pe care a avut-o mama. După ce mama s-a mutat la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și au plecat cu tot cu animale. C. I.: Mama dumneavoastră a mai recuperat ceva din bunurile din casă, haine, mobile? R. R.: Nimic, absolut nimic. C. I.: Dar nici măcar bunica dumneavostră n-a mai găsit nimic, că mi-ați spus că bunica a plecat prima din domiciliul forțat? R. R.: Bunica s-a dus tot în casa aceea pe care a avut-o mama. După ce mama s-a mutat la conac, în casa în care stătuse a venit și au locuit ani
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a mai recuperat ceva din bunurile din casă, haine, mobile? R. R.: Nimic, absolut nimic. C. I.: Dar nici măcar bunica dumneavostră n-a mai găsit nimic, că mi-ați spus că bunica a plecat prima din domiciliul forțat? R. R.: Bunica s-a dus tot în casa aceea pe care a avut-o mama. După ce mama s-a mutat la conac, în casa în care stătuse a venit și au locuit ani de zile un sanitar cu nevastă-sa, basarabeancă. Când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mărită ea. Dușmanul poporului dintr-o intreprindere comunistă R. R.: Am plecat apoi de la Lupești la Bârlad, la fratele meu. L-am găsit prin intermediul unui anume Buțurcă, șef al serviciului de tracțiune CFR de la Bârlad, care fusese crescut de o bunică de-a lui și tata fusese cel care l-a trimis și l-a susținut la școală și l-a scos, cum se zice, "la lumină". C. I.: Surprinzător este faptul că respectul față de părinții dumneavoastră s-a păstrat în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Volga neagră, pe la ora 11-12 noaptea, au bătut la ușă și au intrat în casă. N-au prezentat niciun mandat de arestare, nimic. Tata știind că noi avem în familie deținuți politici s-a speriat când a auzit cuvântul "securitate". Bunica a început să plângă. Au intrat și au spus: "îl îmbrăcați pe banditul ăsta, că a făcut și a dres!" "Păi, nu a făcut altceva decât să joace fotbal". "Lăsați că știm noi, bandiților, că toți sunteți din clanul bandiților
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]