15,206 matches
-
începutul sec. al VI-lea. Noua casă regală a Arsacizilor a dus o politică flexibilă, consolidând pozițiile Albaniei pe plan extern. Conform datelor autorilor din antichitate care s-au păstrat până în zilele noastre, conducătorului Albaniei „i-a revenit ca moștenire câmpia albaneză cu partea ei muntoasă, începând de la râul Erax (Arax) până la cetatea denumită Hnarakert...”. Judecând după datele respective, tot malul stâng al râului Kura, de la cotitura râului Arax până la raionul actualei Acstafa, aparținea Albaniei. Chiar pe aceste locuri se aflau
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
Teritoriul Belgiei are o întindere de 30.528 km² și se împarte din punct de vedere geografic în trei regiuni: câmpia costieră în nord-vest, platoul central și ținuturile muntoase ale Ardenilor din sud-est. Urmând exemplu Țărilor de Jos, în câmpia costieră au fust amenajate poldere ce au permis recuperarea unor teritorii din Marea Nordului, însă procentajul acestora este foarte mic. Platoul central
Geografia Belgiei () [Corola-website/Science/309213_a_310542]
-
Teritoriul Belgiei are o întindere de 30.528 km² și se împarte din punct de vedere geografic în trei regiuni: câmpia costieră în nord-vest, platoul central și ținuturile muntoase ale Ardenilor din sud-est. Urmând exemplu Țărilor de Jos, în câmpia costieră au fust amenajate poldere ce au permis recuperarea unor teritorii din Marea Nordului, însă procentajul acestora este foarte mic. Platoul central este o vale fertilă iar ținutul muntos este o vale stâncoasă acoperită de păduri care se întind până în nordul
Geografia Belgiei () [Corola-website/Science/309213_a_310542]
-
ale unui sat, aici nefiind doar un loc de petrecere a timpului liber, ci și de întâlnire al sătenilor pentru a discuta diverse probleme. În zona de munte, unde casele sunt mai îndepărtate una de cealaltă decât în satele de câmpie, crâșma era folosită ca loc de socializare între cetățeni. Localitatea Șaru Dornei face parte din zona etnografică Dorna. Crâșma din localitate datează din prima jumătate a secolului al XX-lea (1928-1930), fiind inițial casă de locuit și apoi transformată în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
1967). În anul 1964, a debutat cu poeme în revista bucureșteană, "Luceafărul". A publicat următoarele volume de versuri: Criticul literar Eugen Simion atrage atenția asupra cristalizărilor profunde, „nucleale”, din teritoriul poetic al lui George Alboiu, încă din volumul de debut, "Câmpia eternă" (1968), câmpurile sale poematice fiind polarizate de un mit: «mitul câmpiei infinite, perene, în care trebuie să citim la prima vedere o reprezentare spațială a existenței, o imagine a vitalității sălbatice, un tropot prelung de cai prin locuri pustii
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
A publicat următoarele volume de versuri: Criticul literar Eugen Simion atrage atenția asupra cristalizărilor profunde, „nucleale”, din teritoriul poetic al lui George Alboiu, încă din volumul de debut, "Câmpia eternă" (1968), câmpurile sale poematice fiind polarizate de un mit: «mitul câmpiei infinite, perene, în care trebuie să citim la prima vedere o reprezentare spațială a existenței, o imagine a vitalității sălbatice, un tropot prelung de cai prin locuri pustii și aride. La acest simbol se adaugă Muntele, de care George Alboiu
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
locuri pustii și aride. La acest simbol se adaugă Muntele, de care George Alboiu leagă, de asemenea, anumite reprezentări, cum ar fi, de pildă, aceea a morții. Muntele poate fi locul purificat unde sălășluiesc zeii și sufletele morților, pornite din câmpia plată și tragică, adică din mijlocul existenței comune. Nu-i, firește, numai atât, poezia are și alte straturi, simbolistica ei atinge și puncte mai înalte. "Câmpie, Munte, Moarte" ("Drumul sufletelor", 1970) sunt în fond niște concepte abstracte și neutre. Poezia
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
morții. Muntele poate fi locul purificat unde sălășluiesc zeii și sufletele morților, pornite din câmpia plată și tragică, adică din mijlocul existenței comune. Nu-i, firește, numai atât, poezia are și alte straturi, simbolistica ei atinge și puncte mai înalte. "Câmpie, Munte, Moarte" ("Drumul sufletelor", 1970) sunt în fond niște concepte abstracte și neutre. Poezia adevărată vine o dată cu corăbiile sensibilității ce acostează la țărmurile lor. La George Alboiu este vorba de un sentiment copleșitor de singurătate, de o imagine a sfârșitului
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
scrie nouă elegii, între care ultima este o elegie a stingerii. Alte 16 poeme (în ciclul "Drumul sufletelor") sunt dominate de miturile eșecului: Cristos, Daniil în groapa cu lei, Oedip, Sisif, Ovidiu, Orfeu, Don Quijote și Hamlet, toate transpuse în spațiul câmpiei eterne...» (SSra, I, 240). Tot cu privire la poezia lui George Alboiu, criticul Laurențiu Ulici a observat că «esențială și prezentă în fiecare „act” este tentativa eului liric de a-și asuma convingător și expresiv o foarte grea condiție, anume de a
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
Alboiu, criticul Laurențiu Ulici a observat că «esențială și prezentă în fiecare „act” este tentativa eului liric de a-și asuma convingător și expresiv o foarte grea condiție, anume de a fi simultan creatorul și mar¬torul universului străjuit de „câmpia eternă” și de „muntele singur”, de a fi, cu alte cuvinte, în același timp cel ce rostește (scrie) și cel rostit (scris); din perspectiva acestei tentative, materia magmatică și viscolul de energii din care sunt făcute textele poetice nu reprezintă
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
cocorilor. Ce strein ne-a rămas drumul lor! Mamă, țâțele tale doi cocori prin ceață au fost. Din gușile lor tulburi mai picură vreme și rouă către gura mea care-a supt la țipătul lor. Zilnic ieșim cu toți în câmpie și privim cum crește cuvântul. Doar somnul ne mai dezlipește buzele obosite de pe coaja lui. Se va ridica deasupra câmpiei și gurile noastre cu greu îl vor ține. Sub cuvânt suntem toți...»</poem> (ULrc, I, 170). Poezia lui George Alboiu
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
tulburi mai picură vreme și rouă către gura mea care-a supt la țipătul lor. Zilnic ieșim cu toți în câmpie și privim cum crește cuvântul. Doar somnul ne mai dezlipește buzele obosite de pe coaja lui. Se va ridica deasupra câmpiei și gurile noastre cu greu îl vor ține. Sub cuvânt suntem toți...»</poem> (ULrc, I, 170). Poezia lui George Alboiu - după cum apreciază criticul și istoricul literar Ion Pachia Tatomirescu - pare a fi o imensă monedă de argint, având ca față
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
în colierul drumului...</poem> (APC, 40). În volumele publicate din orizontul anului 1980 încoace, elementele terifiantului / apocalipticului sunt trecute în liricul „plan secund“, spre a-și face tot mai mult loc elementele incantatorii ale colindelor creștine / precreștine, ale descântecelor / încântecelor câmpiei, ale cultului Cavalerului Dunărean, ce au germinat în perimetrul Bărăganului teluric / celest, polidimensionând Eterna Câmpie, topos emblematic, cu oglinda-spațiu teluric, din care lucrările "ens"-ului uman, căile prin preistorii / istorii ale Valahilor / Dacoromânilor din matca Dunării se proiectează / receptează, se
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
terifiantului / apocalipticului sunt trecute în liricul „plan secund“, spre a-și face tot mai mult loc elementele incantatorii ale colindelor creștine / precreștine, ale descântecelor / încântecelor câmpiei, ale cultului Cavalerului Dunărean, ce au germinat în perimetrul Bărăganului teluric / celest, polidimensionând Eterna Câmpie, topos emblematic, cu oglinda-spațiu teluric, din care lucrările "ens"-ului uman, căile prin preistorii / istorii ale Valahilor / Dacoromânilor din matca Dunării se proiectează / receptează, se reflectă în oglinda-spațiu-celest ca „gospodărire” spirituală autohtonă: <poem>Trece umbra mea prin fața curții mamei mele
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,74%). Pentru 2,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Numele de Grindu provine de la substantivul "grind" care în Bărăgan înseamnă orice mică ridicătură de teren în câmpia plană (din slavă: "grendu"). Numele se datorează faptului că vatra satului este amplasată pe o fâșie de teren un pic mai înaltă decât împrejurimile. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Ialomița și
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
Tunelul Canalului Mânecii. Linia a fost dată în folosință în anul 1993 și permite viteze maxime în serviciu comercial de 300 km/h. Traseul acesteia este paralel cu Autostrada A1 pentru 130 km iar datorită faptului căeste situată în totalitate în câmpie nu conține rampe cu înclinare mai mare de 25 la mie. Trei tipuri principale de material rulant de mare viteză utilizează linia: trenuri SNCF TGV Réseau, trenuri Eurostar TGV TMST și trenuri Thalys TGV PBA și PBKA. Circulația este controlată
LGV Nord () [Corola-website/Science/310573_a_311902]
-
Cozma (în maghiară: "Kozmatelke") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Cozma (reședința), Fânațele Socolului, Socolu de Câmpie, Valea Sasului și Valea Ungurului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cozma se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,6% din
Comuna Cozma, Mureș () [Corola-website/Science/310653_a_311982]
-
Râciu (în maghiară: "") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Căciulata, Coasta Mare, Cotorinau, Curețe, Hagău, Leniș, Nima Râciului, Obârșie, Pârâu Crucii, Râciu (reședința), Sânmărtinu de Câmpie, Ulieș, Valea Sânmărtinului, Valea Seacă și Valea Ulieșului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Râciu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,35%). Principalele
Comuna Râciu, Mureș () [Corola-website/Science/310661_a_311990]
-
Baba Ana este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Baba Ana (reședința), Cireșanu, Conduratu, Crângurile și Satu Nou. Comuna se află în sud-vestul județului, în zona de câmpie, aproape de limita cu județul Buzău, la sud de Mizil, pe malurile râului Iștău. Ea este traversată de șoselele județene DJ102H, DJ102D și DJ100C, care pleacă din Mizil și duc către Glodeanu-Siliștea (județul Buzău), Boldești-Grădiștea, respectiv Sălciile; precum și de șoseaua județeană
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
Scorțeni este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bordenii Mari, Bordenii Mici, Mislea, Sârca și Scorțeni (reședința). Comuna se află în zona central-vestică a județului, la interferența dintre dealurile de pe malul stâng al Prahovei și câmpia piemontană de la sud de Câmpina. Ea acoperă în principal bazinul hidrografic de pe cursul superior al râului Mislea. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100D, care duce spre vest la Bănești (unde se termină în DN1) și spre est la și la
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
Târgșoru Vechi este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Stăncești, Strejnicu (reședința), Târgșoru Vechi și Zahanaua. Comuna se află în câmpia piemontană a Ploieștilor, la vest de municipiul Ploiești, pe malul stâng al râului Prahova, care formează limita sa de sud-vest. În partea de sud, comuna este străbătută de șoseaua DN1A, unul din drumurile naționale care leagă Ploieștiul de București. Lângă
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
Beltiug (în maghiară: "Krasznabéltek", în germană: "Bildegg") este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Beltiug (reședința), Bolda, Ghirișa, Giungi, Rătești și Șandra. Comuna Beltiug este situată în sudul județului Satu Mare în zona de contact a Câmpiei Crasnei cu versanții vestici ai dealurilor Codrului, fiind străbătută de râul Crasna , la o distanță de 35 km de municipiul Satu Mare pe drumul E81, care leagă municipiile Satu Mare, trecând prin municipiul Zalău cu municipiul Cluj-Napoca. Comuna Beltiug se învecinează: la
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
comuna Beltiug face parte din unitatea tectonică de bordure a Depresiunii Panonice, unitate ce s-a individualizat în urma evenimentelor geologice din teritoriul superior în cuaternar. Relieful comunei se caracterizează prin peisajul dat de contactul dintre Piemontul Codrului și zona de câmpie a Crasnei. Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică mai mare, care este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume, Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
parte din unitatea tectonică de bordure a Depresiunii Panonice, unitate ce s-a individualizat în urma evenimentelor geologice din teritoriul superior în cuaternar. Relieful comunei se caracterizează prin peisajul dat de contactul dintre Piemontul Codrului și zona de câmpie a Crasnei. Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică mai mare, care este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume, Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a conturat în urma retragerii
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
a individualizat în urma evenimentelor geologice din teritoriul superior în cuaternar. Relieful comunei se caracterizează prin peisajul dat de contactul dintre Piemontul Codrului și zona de câmpie a Crasnei. Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică mai mare, care este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume, Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a conturat în urma retragerii apelor Mării Panonice, care intră asemenea unui golf până la poalele Culmii Codrului
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]