13,461 matches
-
PCI. În Franța, structurile catolice și suporterii lor politici se simțeau suficient de puternici pentru a solicita privilegii educaționale În cadrul unei guerre scolaire care amintea de conflictul dintre stat și Biserică de la sfârșitul anilor 1880. Obiectul controversei era subvenționarea școlilor catolice de către stat: o doleanță deloc nouă, dar aleasă cu grijă. Reacția anticlericală din secolul al XIX-lea (În țări ca Franța, Italia sau Germania) se epuizase sau fusese canalizată În conflicte ideologice noi, Însă costul și calitatea educației rămâneau probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și calitatea educației rămâneau probleme care Îi mobilizau cu succes chiar și pe cei cu o pietate foarte sporadică. Dintre religiile tradiționale europene, numai catolicismul și-a Îngroșat rândurile În anii ’40 și ’50. Pe de o parte pentru că Biserica Catolică era singura care susținea formațiuni politice specifice (complet dependente de ea În unele cazuri) În Germania, Olanda, Belgia, Italia, Franța și Austria; pe de altă parte, catolicismul era puternic, de secole, exact În acele regiuni europene care s-au schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În unele cazuri) În Germania, Olanda, Belgia, Italia, Franța și Austria; pe de altă parte, catolicismul era puternic, de secole, exact În acele regiuni europene care s-au schimbat cel mai puțin În acei ani. Mai presus de orice, Biserica Catolică le oferea enoriașilor un lucru foarte prețios: senzația de continuitate, calm și siguranță Într-un univers care se schimbase violent În ultimul deceniu și avea să se transforme și mai spectaculos În anii următori. Biserica Catolică a câștigat În acești
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
presus de orice, Biserica Catolică le oferea enoriașilor un lucru foarte prețios: senzația de continuitate, calm și siguranță Într-un univers care se schimbase violent În ultimul deceniu și avea să se transforme și mai spectaculos În anii următori. Biserica Catolică a câștigat În acești ani de tranziție tocmai pentru că era asociată cu vechile rânduieli și se Împotrivea ferm modernității și schimbării. Bisericile protestante din nord-vestul Europei nu se puteau lăuda cu o influență comparabilă. În Germania, un segment semnificativ al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anilor ’70 cota lor a scăzut sub 38%). În coaliții cu partidele mici de centru, ei au condus țara fără Întrerupere până În 1963, când s-au aliat cu partidele minoritare ale stângii necomuniste. Electoratul lor cel mai fidel, pe lângă alegătorii catolici din Veneția și regiunea Veneto, era localizat În Sud: Basilicate, Molise, Calabria, insulele Sardinia și Sicilia. În acestea din urmă, nu credința, ci serviciile i-au fidelizat timp de generații pe alegătorii din orașele mici. În Sud, un primar creștin-democrat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
grijă să nu propună sau să sprijine proiecte legislative care n-ar fi fost pe placul Vaticanului; Italia postbelică era Într-un fel revanșa Bisericii pentru secularismul agresiv anticlerical al noului stat italian după 1861. Dar rolul activ al Bisericii Catolice În politica italiană era mai puțin important decât susțineau atât suporterii, cât și detractorii săi. Principalul instrument de control social erau atotputernicele ministere: nu-i de mirare că De Gasperi, aidoma partidelor comuniste din estul Europei În primii ani postbelici
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ale Acordului de la Versailles ar fi fost aplicate sistematic. Stânga austriacă s-a bazat dintotdeauna pe muncitorimea vieneză și din centrele urbane ale estului Austriei. Pe timpul Primei Republici Austriece, În perioada interbelică, mai tot restul țării - rural, alpin și profund catolic - votase pentru creștin-sociali, un partid conservator și provincial care nu agrea străinii și schimbările. Spre deosebire de social-democrați, creștin-socialii nu aveau dorințe pangermaniste: ar fi fost absorbiți de o Germanie urbană și majoritar protestantă. Dar nici nu simpatizau politica mișcării muncitorești vieneze
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mișcării muncitorești vieneze; În 1934, lovitura de stat pusă la cale de dreapta a distrus bastionul social-democrat din „Viena roșie” și, odată cu el, democrația austriacă. Din 1934 până la invazia nazistă, Austria a devenit un regim clerical autoritar, În care partidul catolic deținea monopolul puterii. Prima și nefericita experiență democratică În Austria era o amintire apăsătoare pentru republica postbelică. Creștin-socialii, reîncarnați În Partidul Popular Austriac, Își făceau un titlu de glorie din opoziția lor față de anexarea germană În 1938, dar treceau sub
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1962 situația să se inverseze din nou: Partidul Popular a câștigat cu un plus de 64.000 de voturi dintr-un total de patru milioane și un sfert. Aceste diferențe mărunte aminteau de alegerile la fel de strânse din Republica interbelică. Austria catolică și Austria socialistă se confruntau din nou cu riscul ca parlamentarismul să degenereze Într-un război civil al culturilor politice. Chiar cu ajutorul unui terț - liberalii, care depindeau În mod stânjenitor de votul ex-naziștilor și a căror popularitate scădea oricum cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
spuneau rugăciuni diferite și frecventau alte biserici decât concetățenii lor protestanți. Dar ei aveau și opțiuni electorale aparte, citeau ziare diferite, ascultau propriile programe de radio și, mai târziu, urmăreau posturi de televiziune distincte. În 1959, 90% dintre copiii olandezi catolici erau Înscriși la o școală primară catolică; 95% dintre fermierii catolici olandezi aparțineau unuia din sindicatele catolice ale fermierilor. Catolicii călătoreau, Înotau, mergeau pe bicicletă și jucau fotbal În organizații catolice, erau asigurați de companii de asigurare catolice și, când
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decât concetățenii lor protestanți. Dar ei aveau și opțiuni electorale aparte, citeau ziare diferite, ascultau propriile programe de radio și, mai târziu, urmăreau posturi de televiziune distincte. În 1959, 90% dintre copiii olandezi catolici erau Înscriși la o școală primară catolică; 95% dintre fermierii catolici olandezi aparțineau unuia din sindicatele catolice ale fermierilor. Catolicii călătoreau, Înotau, mergeau pe bicicletă și jucau fotbal În organizații catolice, erau asigurați de companii de asigurare catolice și, când le venea rândul, tot astfel erau Îngropați
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Dar ei aveau și opțiuni electorale aparte, citeau ziare diferite, ascultau propriile programe de radio și, mai târziu, urmăreau posturi de televiziune distincte. În 1959, 90% dintre copiii olandezi catolici erau Înscriși la o școală primară catolică; 95% dintre fermierii catolici olandezi aparțineau unuia din sindicatele catolice ale fermierilor. Catolicii călătoreau, Înotau, mergeau pe bicicletă și jucau fotbal În organizații catolice, erau asigurați de companii de asigurare catolice și, când le venea rândul, tot astfel erau Îngropați: separat. Linii de demarcație
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aparte, citeau ziare diferite, ascultau propriile programe de radio și, mai târziu, urmăreau posturi de televiziune distincte. În 1959, 90% dintre copiii olandezi catolici erau Înscriși la o școală primară catolică; 95% dintre fermierii catolici olandezi aparțineau unuia din sindicatele catolice ale fermierilor. Catolicii călătoreau, Înotau, mergeau pe bicicletă și jucau fotbal În organizații catolice, erau asigurați de companii de asigurare catolice și, când le venea rândul, tot astfel erau Îngropați: separat. Linii de demarcație asemănătoare ghidau viața de zi cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de televiziune distincte. În 1959, 90% dintre copiii olandezi catolici erau Înscriși la o școală primară catolică; 95% dintre fermierii catolici olandezi aparțineau unuia din sindicatele catolice ale fermierilor. Catolicii călătoreau, Înotau, mergeau pe bicicletă și jucau fotbal În organizații catolice, erau asigurați de companii de asigurare catolice și, când le venea rândul, tot astfel erau Îngropați: separat. Linii de demarcație asemănătoare ghidau viața de zi cu zi a flamanzilor din nordul Belgiei și Îi separau de francofonii din Valonia, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
copiii olandezi catolici erau Înscriși la o școală primară catolică; 95% dintre fermierii catolici olandezi aparțineau unuia din sindicatele catolice ale fermierilor. Catolicii călătoreau, Înotau, mergeau pe bicicletă și jucau fotbal În organizații catolice, erau asigurați de companii de asigurare catolice și, când le venea rândul, tot astfel erau Îngropați: separat. Linii de demarcație asemănătoare ghidau viața de zi cu zi a flamanzilor din nordul Belgiei și Îi separau de francofonii din Valonia, deși ambele comunități erau majoritar catolice. Aici Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de asigurare catolice și, când le venea rândul, tot astfel erau Îngropați: separat. Linii de demarcație asemănătoare ghidau viața de zi cu zi a flamanzilor din nordul Belgiei și Îi separau de francofonii din Valonia, deși ambele comunități erau majoritar catolice. Aici Însă, pilarizarea Însemna comunități nu doar lingvistice, ci și politice: existau sindicate catolice și socialiste, ziare catolice și socialiste, posturi de radio catolice și socialiste - fiecare Împărțite la rândul lor după comunitatea pe care o deserveau (flamandă sau valonă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de demarcație asemănătoare ghidau viața de zi cu zi a flamanzilor din nordul Belgiei și Îi separau de francofonii din Valonia, deși ambele comunități erau majoritar catolice. Aici Însă, pilarizarea Însemna comunități nu doar lingvistice, ci și politice: existau sindicate catolice și socialiste, ziare catolice și socialiste, posturi de radio catolice și socialiste - fiecare Împărțite la rândul lor după comunitatea pe care o deserveau (flamandă sau valonă). Mai firave, curentele liberale din ambele țări nu Își permiteau o Împărțire demonstrativă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
viața de zi cu zi a flamanzilor din nordul Belgiei și Îi separau de francofonii din Valonia, deși ambele comunități erau majoritar catolice. Aici Însă, pilarizarea Însemna comunități nu doar lingvistice, ci și politice: existau sindicate catolice și socialiste, ziare catolice și socialiste, posturi de radio catolice și socialiste - fiecare Împărțite la rândul lor după comunitatea pe care o deserveau (flamandă sau valonă). Mai firave, curentele liberale din ambele țări nu Își permiteau o Împărțire demonstrativă pe criterii comunitare. Experiența războiului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
flamanzilor din nordul Belgiei și Îi separau de francofonii din Valonia, deși ambele comunități erau majoritar catolice. Aici Însă, pilarizarea Însemna comunități nu doar lingvistice, ci și politice: existau sindicate catolice și socialiste, ziare catolice și socialiste, posturi de radio catolice și socialiste - fiecare Împărțite la rândul lor după comunitatea pe care o deserveau (flamandă sau valonă). Mai firave, curentele liberale din ambele țări nu Își permiteau o Împărțire demonstrativă pe criterii comunitare. Experiența războiului și a ocupației, precum și amintirea disensiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În special naționalismul flamand, au fost discreditate de colaborarea oportunistă cu naziștii. În urma războiului, oamenii se identificau mai puțin cu un anumit partid politic (dar la fel de mult cu serviciile comunitare asociate). Atât În Belgia, cât și În Olanda, un partid catolic - Partidul Creștin Social În Belgia și Partidul Popular Catolic În Olanda - s-a instalat permanent la guvernare de la sfârșitul anilor ’40 până În anii ’60 și după16. Partidele catolice din țările Beneluxului erau moderat reformiste și funcționau asemenea partidelor creștin-democrate din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oportunistă cu naziștii. În urma războiului, oamenii se identificau mai puțin cu un anumit partid politic (dar la fel de mult cu serviciile comunitare asociate). Atât În Belgia, cât și În Olanda, un partid catolic - Partidul Creștin Social În Belgia și Partidul Popular Catolic În Olanda - s-a instalat permanent la guvernare de la sfârșitul anilor ’40 până În anii ’60 și după16. Partidele catolice din țările Beneluxului erau moderat reformiste și funcționau asemenea partidelor creștin-democrate din alte țări, urmărind să protejeze interesele comunității catolice, să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
serviciile comunitare asociate). Atât În Belgia, cât și În Olanda, un partid catolic - Partidul Creștin Social În Belgia și Partidul Popular Catolic În Olanda - s-a instalat permanent la guvernare de la sfârșitul anilor ’40 până În anii ’60 și după16. Partidele catolice din țările Beneluxului erau moderat reformiste și funcționau asemenea partidelor creștin-democrate din alte țări, urmărind să protejeze interesele comunității catolice, să colonizeze guvernarea la fiecare nivel (de la stat la municipalitate) și să asigure prin mecanismele puterii bunăstarea diverselor categorii sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Popular Catolic În Olanda - s-a instalat permanent la guvernare de la sfârșitul anilor ’40 până În anii ’60 și după16. Partidele catolice din țările Beneluxului erau moderat reformiste și funcționau asemenea partidelor creștin-democrate din alte țări, urmărind să protejeze interesele comunității catolice, să colonizeze guvernarea la fiecare nivel (de la stat la municipalitate) și să asigure prin mecanismele puterii bunăstarea diverselor categorii sociale care formau baza lor electorală. Cu excepția laturii religioase, această descriere se potrivește și principalelor partide de opoziție - Partidul Muncii În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În anii ’30, când separatiștii flamanzi și fasciștii rexiști ai lui Léon Degrelle puseseră În pericol regimul parlamentar; În anii ’60 avea să traverseze o perioadă și mai turbulentă de conflict intercomunitar. Însă vechile elite politice și administrative (și ierarhia catolică locală), a căror supremație fusese amenințată pentru scurtă vreme În 1945, și-au recăpătat puterea, dând În același timp frâu liber reformelor de tot felul. În acest mod, pilarizarea s-a menținut până În anii ’60 - ecou anacronic al unei epoci
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Republica de la Bonn, demisionând În 1963, la vârsta de 87 de ani. Faptul că UCD, cu Adenauer În funcția de cancelar, a deținut puterea neîntrerupt o perioadă atât de lungă a avut explicații diverse. Una dintre ele era influența Bisericii Catolice În Germania de Vest postbelică: cum regiunile predominant protestante (Brandenburg, Prusia și Saxonia) se aflau acum În mâinile comuniștilor, catolicii reprezentau mai mult de jumătate din populația vest-germană. În Bavaria, unde conservatorii catolici formau majoritatea covârșitoare a electoratului, Uniunea Creștin-Socială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]