14,667 matches
-
articole, studii și cărți publicate în România și în străinătate. La 15 aprilie 1985 a fost transferat la Editura Militară, unde a îndeplinit funcțiile de șef de redacție (înlocuindu-l pe prietenul său, maiorul Mihail E. Ionescu), redactor-șef (în locul colonelului Floriean Tucă; 30 ianuarie 1988 - 12 aprilie 1990) și apoi pe cea de director (în locul colonelului Constantin Zamfir; 12 aprilie - 1 iulie 1990). În fișa sa de cadre de la Ministerul Apărării Naționale, care a fost întocmită în anul 1987, Talpeș
Ioan Talpeș () [Corola-website/Science/304820_a_306149]
-
transferat la Editura Militară, unde a îndeplinit funcțiile de șef de redacție (înlocuindu-l pe prietenul său, maiorul Mihail E. Ionescu), redactor-șef (în locul colonelului Floriean Tucă; 30 ianuarie 1988 - 12 aprilie 1990) și apoi pe cea de director (în locul colonelului Constantin Zamfir; 12 aprilie - 1 iulie 1990). În fișa sa de cadre de la Ministerul Apărării Naționale, care a fost întocmită în anul 1987, Talpeș era caracterizat astfel: "„S-a integrat în specificul și dinamica muncii editoriale, acționând pentru încorporarea în
Ioan Talpeș () [Corola-website/Science/304820_a_306149]
-
a devenit maior în regimentul de graniță Sf. Gheorghe nr. 65 la Varaždin; a fost transferat în acest rang la secțiunea Statului Major General pentru gestionarea trupelor și magazinelor în aprilie 1858. La 18 august 1860, a fost numit locotenent colonel și șef al acestei secțiuni, apoi numit colonel în regimentul de graniță nr. 2 și comandant de spațiu pentru Veneția în anul 1864. La 20 noiembrie 1866 a fost desemnat șef al Statului Major al Comandaturii Generale din Zagreb. În
Traian Doda () [Corola-website/Science/304868_a_306197]
-
Gheorghe nr. 65 la Varaždin; a fost transferat în acest rang la secțiunea Statului Major General pentru gestionarea trupelor și magazinelor în aprilie 1858. La 18 august 1860, a fost numit locotenent colonel și șef al acestei secțiuni, apoi numit colonel în regimentul de graniță nr. 2 și comandant de spațiu pentru Veneția în anul 1864. La 20 noiembrie 1866 a fost desemnat șef al Statului Major al Comandaturii Generale din Zagreb. În sfârșit a fost brigadier-colonel, mai întâi al diviziei
Traian Doda () [Corola-website/Science/304868_a_306197]
-
total insuficiente. „"Cu masa formidabilă a patru divizii de infanterie, Falkenhayn reușise să rupă linia frontului român, într-un loc unde garda era ținută de trupele unei biete brigăzi."” La rândul său șeful de stat major al Misiunii Militare Franceze, colonelul Victor Petin arăta că "„lovitura a fost dură și neașteptată. Comandamentul român nu s-a gândit că la numai zece zile de la un eșec răsunător va reîncerca aceeași manevră. Surpriza strategică a fost completă.”" S-a văzut ulterior că dacă
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de unități ale Corpului 1 Armată (comandant general de brigadă David Praporgescu), care ocupau un dispozitiv de luptă centrat pe râul Olt, cu Divizia 13 Infanterie (comandant general de brigadă Gheorghe Sănătescu) în flancul stâng și Divizia 23 Infanterie (comandant colonel Traian Moșoiu) în flancul drept. Suplimentar, Brigada 1 Călărași asigura legătura cu forțele Armatei 2. Acționând energic și eficient, generalul David Praporgescu a reușit să stabilizeze situația frontului după retragere în debandadă și cu pierderi semnificative a Corpului 1 Armată
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
diviziilor vecine concomitent cu oprirea înaintării forțelor germane la nord de Târgu Jiu. Deși generalul Dragalina este rănit a doua zi într-o inspecție pe front, planul său este dus până la urmă la îndeplinire de către comandantul nou înființatului „Grup Jiu”, colonelul Ioan Anastasiu, rezultând după alte trei zile de lupte înverșunate respingerea trupelor germane dincolo de fosta frontieră. "„Bătălia pentru București”", a avut ca obiectiv stoparea ofensivei forțelor Puterilor Centrale în Muntenia și prevenirea capturării capitalei țării, orașul București, de către acestea. Bătălia
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
2/15-3/16 noiembrie 1916 se desfășoară la sediul Cartierului General francez de al Chantilly o conferință interaliată de planificare, la care au participat comandanții militari șefi sau reprezentanți ai acestora din toate țările Antantei. România a fost reprezentată de colonelul Ioan Rășcanu, fostul șef al Secției operații din Marele Cartier General. Conferința a stabilit proiectul planului general de operații al Antantei pentru anul 1917. Referitor la frontul românesc, planul prevedea o operație ofensivă în primăvara lui 1917, în cadrul ofensivei generale
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
17 decembrie 1989, orele 15,30, a fost trimisă la Timișoara o delegație de generali din Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne, formată din generalii Ion Coman, Ștefan Gușă, Victor Atanasie Stănculescu, Mihai Chițac, Constantin Nuță, Mihalea Velicu și coloneii Filip Teodorescu și Gabriel Anastasiu. Ion Coman a fost numit comandant unic pentru Timișoara. În seara zilei de 17 decembrie 1989, trupele Ministerului Apărării Naționale au tras cu arme de foc la Timișoara, murind peste 50 de oameni și fiind
Ion Coman () [Corola-website/Science/304872_a_306201]
-
restul. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, a ales jandarmeria și armata, în special „pretoratul”, un corp militar care era însărcinat cu administrarea temporară a unui teritoriu. Iosif Iacobici i-a ordonat comandantului Secției a II-a a Marelui Stat Major, locotenent colonelului Alexandru Ionescu, să elaboteze un plan “pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea și acționarea de echipe, care să devanseze trupele române". Planul a intrat în vigoare la 9 iulie 1941. "Misiunea acestor echipe este de a crea
Iosif Iacobici () [Corola-website/Science/304870_a_306199]
-
încurajat statele fasciste din Europa să-l ajute pe Franco, care deja contactase guvernele Germaniei naziste și Italiei fasciste cu o zi în urmă. La 26 iulie, viitoarele state ale Axei s-au raliat naționaliștilor. O forță rebelă condusă de colonelul Beorlegui Canet, trimisă de generalul Emilio Mola, a înaintat spre Guipúzcoa. La 5 septembrie, după lupte grele, a capturat orașul Irún blocând complet accesul republicanilor la granița cu Franța. La 13 septembrie, bascii au predat orașul San Sebastián naționaliștilor care
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
mai mare în grad ca Mola și până la acest punct, armata sa a Africii își demonstrase superioritatea militară. Franco a repurtat o nouă victorie istorică la 27 septembrie când a înlăturat asediul Alcázarului de la Toledo. O garnizoană naționalistă condusă de colonelul Moscardo deținuse Alcázarul din centrul orașului de la începutul rebeliunii, rezistând câteva luni împotriva câtorva mii de soldați republicani care încercuiseră și clădirea izolată. Inabilitatea lor de a cuceri Alcázarul a fost o lovitură gravă adusă prestigiului Republicii, fiind considerată inexplicabilă
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
lui Adolf Hitler sub forma altui acord de tip München, care ar fi vizat cedarea Orașului liber Danzig și a Coridorului Polonez Germaniei în schimbul promisiunii lui Hitler că va permite existența unei Polonii independente. În aprilie, ministrul polonez de externe, colonelul Józef Beck, s-a întâlnit cu Neville Chamberlain și Lord Halifax. La sfârșitul convorbirilor, a fost semant un tratat de asistență mutuală. Pe 25 august, Pactul de apărare comună polono-britanică a fost semnat ca anexă a alianței polono-franceze. La fel
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
asta-i soarta, știam de la început că numai unul dintre noi va zbura"". La 13 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod formal ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic. Comandant de echipaj a fost desemnat cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov. Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiți ca membri ai echipajului de rezervă. Pe 14 mai 1981, Dumitru Prunariu și Leonid Popov străpungeau spațiul extraatmosferic la bordul navetei Soiuz-40. Era rândul României să
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
ca ofițer la Comandamentul Aviației Militare. După Revoluția din decembrie 1989 a fost inginer de zbor la compania Romavia, care aparține de Ministerul Apărării Naționale. S-a pensionat în anul 1997, cu gradul de comandor de aviație. În România, lt. colonelul ing. Dumitru Dediu a colaborat într-un colectiv extins la elaborarea cărții ""Istoria aviației române"", apărută la Editura Științifică și Enciclopedică (București, 1984). Printre alți colaboratori la scrierea acestei cărți s-a numărat și căpitanul ing. Dumitru Prunariu. Este pasionat
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
august 1916, în ziua declanșării ostilităților dintre armata română și armatele Puterilor Centrale, ofițerul a fost înaintat în gradul de locotenent-colonel și numit în funcția de șef de stat-major al Corpului 6 Armată. La 1 aprilie 1917 a fost avansat colonel, iar la 26 iulie 1917 a fost promovat în funcția de șef de stat-major al Armatei 1-a române, comandată la acea dată de generalul de divizie Constantin Cristescu. Pentru activitatea de stat-major în Primul Război Mondial, Nicolae Samsonovici a
Nicolae Samsonovici () [Corola-website/Science/304912_a_306241]
-
considerau că era un admirator al legionarilor și îl bănuiau că ar fi un fel de conducător din umbră al Grupului Etnic German. Informat despre această situație, Ion Antonescu a cerut și a obținut, în 22 mai 1943, înlocuirea cu colonelul von Kehschitzki. Tot atunci a fost înlocuit și căpitanul Valerian Popescu prin locotenent-colonelul Ion Enescu, rămas în funcție până în iulie 1944. Aceste schimbari nu au avut un efect vizibil de îmbunătățire a activității comisiilor. Numărul de cazuri rezolvate nu a
Comisia Roggeri-Altenburg () [Corola-website/Science/304906_a_306235]
-
să se tragă concluzia că nu doar maiorul Sircana era singurul vinovat. Totuși guvernul român continuă să înainteze reclamații atât împotriva incitării la atitudini anti-românești, cât și la acțiunile efective de oprimare. Astfel, într-un raport din 25 mai 1944, colonelul Virgil Bichiceanu consideră că scrieri că cele ale contelui Albert Wass constituiau o instigare directă la uciderea populației române: "Cartea contelui Wass este un monument de ură încă nemaiîntâlnita în literatura unui popor din lume, ura bolnavă, sadica, revoltătoare". Într-
Comisia Roggeri-Altenburg () [Corola-website/Science/304906_a_306235]
-
contelui Albert Wass constituiau o instigare directă la uciderea populației române: "Cartea contelui Wass este un monument de ură încă nemaiîntâlnita în literatura unui popor din lume, ura bolnavă, sadica, revoltătoare". Într-un alt raport, din 1 iunie 1944, tot colonelul Bichiceanu arată: “Tratamentul românilor în teritoriul cedat dovedește un plan bine studiat și hotărît executat de unguri, pentru a elimina elementul românesc din Ardealul de Nord și care continuă și sub ocupația germană", referire la schimbarea de regim din Ungaria
Comisia Roggeri-Altenburg () [Corola-website/Science/304906_a_306235]
-
Intercontinental", maiorul Gh. Carp, a fost felicitat de Hortopan pentru curajul manifestat. În această represiune, 39 de manifestanți au fost uciși, iar mulți alții răniți. Cei care au rămas în piață au fost împrăștiați cu jeturi cu apă. De asemenea, colonelul Corneliu Pârcălăbescu, șeful de Stat Major al Gărzilor Patriotice, își amintește de rolul jucat de generalul Hortopan în timpul Revoluției: "L-am vazut la un moment dat și pe gen. Hortopan, care a primit, direct de la ministrul Vasile Milea, ordinul de
Ion Hortopan (general) () [Corola-website/Science/304922_a_306251]
-
a intrat în baricada care era deja incendiată. Nu știu dacă acel tanc a strivit sau nu oameni, însă în mod sigur acolo se aflau persoane dintre cele care protestau și am auzit oameni urlând". Generalul Corneliu Bărbulescu, pe atunci colonel și șef al Secției Cercetare din cadrul Direcției de Informații a Armatei (DIA), comentează evenimentele din noaptea de 21 decembrie 1989 în felul următor: "La un moment dat, ieșind din birou, am văzut-o pe Elena Ceaușescu, care se plimba nervoasă
Ion Hortopan (general) () [Corola-website/Science/304922_a_306251]
-
În prezent, este profesor consultant la UMF „Carol Davila” din București. Vasile Cândea a parcurs toate treptele ierarhiei militare începând cu gradul de locotenent major (1959). A fost avansat pe rând la gradele de căpitan medic (1964), maior (1969), locotenent colonel (la excepțional, 1975), colonel (la excepțional, 1978). La data de 27 decembrie 1987 a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea). În anul 1995 primește gradul de general de divizie (cu 2 stele), fiind trecut în
Vasile Cândea () [Corola-website/Science/305494_a_306823]
-
consultant la UMF „Carol Davila” din București. Vasile Cândea a parcurs toate treptele ierarhiei militare începând cu gradul de locotenent major (1959). A fost avansat pe rând la gradele de căpitan medic (1964), maior (1969), locotenent colonel (la excepțional, 1975), colonel (la excepțional, 1978). La data de 27 decembrie 1987 a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea). În anul 1995 primește gradul de general de divizie (cu 2 stele), fiind trecut în retragere. Ulterior, a fost
Vasile Cândea () [Corola-website/Science/305494_a_306823]
-
numit în funcția de consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, îndeplinind și funcția de membru în CSAT, iar din 22 decembrie 2008 a îndeplinit funcția de ministru al apărării naționale în guvernul Emil Boc. Este fiul lui Grigore Stănișoară, colonel de Securitate. s-a născut la data de 11 iunie 1962 în municipiul Craiova (județul Dolj). A absolvit în anul 1986 Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Timișoara, obținând calificarea de inginer mecanic. În anul 2003 susține teza de doctorat
Mihai Stănișoară () [Corola-website/Science/305506_a_306835]
-
și este bazat pe romanul cu același nume al lui Humphrey Cobb din 1935. Filmul spune povestea armatei franceze, care primește o misiune imposibilă din partea superiorilor. Cum misiune eșuează, trei soldați nevinovați sunt acuzați de lașitate. Kirk Douglas interpretează rolul Colonelului Dax, cel care încearcă să împiedice execuția celor trei. Pelicula nu a avut un foarte mare succes comercial dar a fost foarte apreciată în rândul criticilor, Kubrick fiind acum recunoscut ca un important tânăr regizor. Steven Spielberg a declarat că
Stanley Kubrick () [Corola-website/Science/305525_a_306854]