14,718 matches
-
aparținând districtului Lunca Lipovei. În continuare, satul este atestat de mai multe ori. Conscripția austriacă de la 1717, anul cuceririi Banatului de către aceștia, menționează că Babșa avea 40 de case. Harta contelui Mercy din 1723 plasează Babșa în districtul Făget iar dicționarul lui Korabinszkydin 1786 în districtul Lugoj. Până la mijlocul secolului XVIII, satul se găsea răsfirat pe ambele maluri ale Begheiului, dar, din cauza inundațiilor frecvenete, vatra s-a mutat mai spre nord iar cătunele componente s-au unit. La 1851 se specifică
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
și numele. Mai exact, anul primei atestări documentare este 1424 și este vorba despre o diplomă nobiliară. În timpul ocupației otomane, satul a decăzut, însă a continuat să fie menționat de documentele turcești cu nume precum "Wyses" sau "Vizesgian" (1647). Conform „Dicționarului toponimic și geografico-istoric al județului Timiș” de Remus Crețan, în timpul turcilor este relatat ca "localitate de cumani și iobagi români". Mai târziu, se regăsește locuită de sârbi, care cu timpul dispar, fiind înlocuiți de unguri, germani, bulgari și alți sârbi
Vizejdia, Timiș () [Corola-website/Science/301409_a_302738]
-
din 1690-1700, dau Moșnița, comună situată în jurul Timișoarei. Conscripția din anul 1717 ,dă comuna Moschniz cu 50 case, în districtul Timișoarei. Harta lui Mercy din 1723, are Moschniza, în districtul Timișoarei. În harta lui Griselini din 1776 e Moschnitza. În dicționarul lui Korabinszky: Moșnița la ½ milă de la Timișoara, o pădure, având locuitori valahi, care se oupă cu negoțul de lemne. Comuna a fost cumpărată de Kyryak cu 70.000 florini, în anul 1781. Tályi: Moșnița,în comitatul Timiș. Fényes Elek: Moșnița
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
organizare care asigură "o solidaritate și o capacitate de reacție spontană a indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile statului și, mai în general, față de tot ce se petrece in viata de zi cu zi a țarii."(Nicolae Manolescu) Dicționarul "Dictionary.com's 21st Century Lexicon" definește societatea civilă că Conceptul de societate civilă a luat varii forme de-a lungul timpului. El a apărut la sfarsitul sec. XVIII și începutul sec. XIX, cănd teoreticienii filozofiei și ai politicii au
Societate civilă () [Corola-website/Science/300129_a_301458]
-
ori în mijlocul confruntărilor dintre marile puteri medievale Franța și Anglia. În 1352 este înființat Parlementul Bretaniei, iar în următorul secol Franța încearcă de mai multe ori să cucerească regiunea. Un eveniment important are loc în 1464, când este publicat primul "dicționar francez-latin-breton", primul dicționar trilingv din lume și totodată primul dicționar breton și francez. În 1488, Franța reușește să înfrângă armata bretonă și ultimul monarh independent al ducatului - Ducesa Ana de Bretania este obligată să se căsătorească cu regele Ludovic al
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
dintre marile puteri medievale Franța și Anglia. În 1352 este înființat Parlementul Bretaniei, iar în următorul secol Franța încearcă de mai multe ori să cucerească regiunea. Un eveniment important are loc în 1464, când este publicat primul "dicționar francez-latin-breton", primul dicționar trilingv din lume și totodată primul dicționar breton și francez. În 1488, Franța reușește să înfrângă armata bretonă și ultimul monarh independent al ducatului - Ducesa Ana de Bretania este obligată să se căsătorească cu regele Ludovic al XII-lea al
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
În 1352 este înființat Parlementul Bretaniei, iar în următorul secol Franța încearcă de mai multe ori să cucerească regiunea. Un eveniment important are loc în 1464, când este publicat primul "dicționar francez-latin-breton", primul dicționar trilingv din lume și totodată primul dicționar breton și francez. În 1488, Franța reușește să înfrângă armata bretonă și ultimul monarh independent al ducatului - Ducesa Ana de Bretania este obligată să se căsătorească cu regele Ludovic al XII-lea al Franței, ceea ce are ca deznodământ încorporarea ducatului
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
Editura Eminescu, ediția I, 1993, ediția a II-a, Editura Dacia, 2002, Fantezismul abstract și ermetic, pp. 125-126, Gheorghe Crăciun, Competiția continuă: Generația ’80 în texte teoretice, Editura Vlasie, 1994, Romeo Soare, Careul cu prieteni, Editura Ambasador, 1996, Teodor Țânco, Dicționar literar 1639-1997 al județului Bistrița-Năsăud, Editura Virtus Română Rediviva, 1998, Valeriu Bârgău, Generația ’80, precursori și urmași, Editura Călăuza, 1999, Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Editura Tipomur, 2000, Traian Ț. Coșovei, Hotelul Urmuz, Editura Călăuza, 2000, N. Steinhardt, Pledoarie pentru
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Editura Călăuza, 1999, Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Editura Tipomur, 2000, Traian Ț. Coșovei, Hotelul Urmuz, Editura Călăuza, 2000, N. Steinhardt, Pledoarie pentru o literatura nobilă și sentimentală, Editura Cronică, 2001, Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80-’90, Dicționar biobibliografic, I-III, 2000-2001, Țiț Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximației (breviar de poezie optzecista), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poanta, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicționar general
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
90, Dicționar biobibliografic, I-III, 2000-2001, Țiț Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximației (breviar de poezie optzecista), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poanta, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicționar general al literaturii române, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 -405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechiș, Dicționar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005. A fost distins cu Premiul I la Festivalul Artei și Creației Studențești
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
breviar de poezie optzecista), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poanta, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicționar general al literaturii române, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 -405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechiș, Dicționar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005. A fost distins cu Premiul I la Festivalul Artei și Creației Studențești, Timișoara, 1979, ca membru în trupa de teatru a Casei de Cultură a Stdenților din Cluj-Napoca, Premiul revistei “Luceafărul” la Festivalul
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
ardelean Ștefan Meteș. Documentul istoric care îi atestă fără drept de apel vechimea plasează atestarea localității în a doua jumătate a secolului al XIII-lea - imediat după Geoagiu de Sus. Evoluția denumirii satului Geomal din 1282 până in prezent, după "Dicționarul istoric al localităților din Transilvania": (Geomal 1282 Giomal, magh. Diomal raionul Alba, reg. Hunedoara): 1282 - Gyomal; 1349 pass.Diomal, villa Olahalis; 1349 Villa Volahalis Gyomal; 1733 Diomay- c.K, 1760 - 1762 - Diomal c.B.; 1850 - Zsomal St. Tr.; Dyomal-Doc.Rom
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
donație, dar istoricul Silviu Dragomir susține că acest nume a fost dat satului și comunei înainte de cucerirea acestei părți a Transilvaniei de către feudalii unguri (sec. al XI-lea, anul 1085), provine din limba slavă nordică de la cuvântul "ohabinu", iar în Dicționarul limbii române moderne este explicat ca reprezentând o proprietate ce nu poate fi înstrăinată. Date mai importante s-au transmis despre Ohaba în anul 1839 în Lexiconul transilvănean în care se spune " ..... satul Ohaba este locuit numai de români ... motiv
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
un sat de plugari, ci aici s-au format și intelectuali - doctori, cadre didactice, ingineri etc. Evoluția demografică în satul Cicir a fost urmărită pe parcursul anilor: 1752 - 175, 1875 - 621, 1869 - 1025, 1880 - 941, 1890 - 904, 1910 - 971, 1922 - 996, (Dicționar istoric, p. 86). Recensamântul din anul 2002 a înregistrat 952 de locuitori în satul Cicir. "1 Dicționarul istoric al localităților din județul Arad, p. 85" "2 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "3 Județele patriei - județul Arad, p. 66
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
demografică în satul Cicir a fost urmărită pe parcursul anilor: 1752 - 175, 1875 - 621, 1869 - 1025, 1880 - 941, 1890 - 904, 1910 - 971, 1922 - 996, (Dicționar istoric, p. 86). Recensamântul din anul 2002 a înregistrat 952 de locuitori în satul Cicir. "1 Dicționarul istoric al localităților din județul Arad, p. 85" "2 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "3 Județele patriei - județul Arad, p. 66" "4 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "5 Ardelean, Hegyi, Lăzărescu, Mândruț, Popescu, Roz, Trânc, Arad
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
Țiucra, Pietre rămase, p. 235" "9 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "10 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 54." Dr. Ciuhandu, Gheorghe, Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri, Editura Diecezana, Arad, 1940; Roz, Al., Kovach, Geza, Dicționarul istoric al localităților din județul Arad, Editura Universității “Vasile Goldiș”, Arad, 1997; Țiucra, Pribeagul, Petru, Pietre rămase, 1936; Parohia Cicir face parte integrantă din comuna Vladimirescu (Glogovăț). Biserica este situată în partea de răsărit a satului. Majoritatea locuitorilor sunt creștini
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
în orice caz, originea precisă este nesigură. A fost introdus în Europa, împreună cu arta distilării și cu substanța însăși, în aproximativ secolul XII de către diferiți autori europeni care traduceau și popularizau descoperirile alchimiștilor islamici. O teorie populară, găsită în multe dicționare, este că provine din الكحل = "ALKHL" = "al-kuhul", la început acesta fiind numele unei pudre foarte fine de sulfură de stibiu SbS folosită ca antiseptic și machiaj pentru ochi. Pudra este preparată prin sublimarea unui mineral natural, stibnit, într-un vas
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
În final s-a obținut un model a unei rețele neuronale cu șase straturi, asemănătoare cu cea a creierului. Erika Domokos a scris un program de traducere automată din limba engleză în limba română. Datorită memoriei foarte mici a MECIPT-1 dicționarul cuprindea doar 60-70 de cuvinte și foarte puține reguli sintactice. La 17 mai 1962 s-a realizat prima traducere făcută de o mașină a unei fraze cerute pe loc. Dintre cele propuse, prima frază tradusă corect a fost ”You explain
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
Lăturoasa, până în anul 1925. În perioada premergătoare războiului (1932-1938) comună cuprindea din nou satele Bala de Jos și Cârșu, iar între 1938-1942 acestora li s-au mai adăugat: Câmpu Mare, Chițimii, Giurești, Iupca, Lăturoasa și Sărdănești. C Papacostea Pajura în dicționarul sau arată că satul Bala dispunea în anul 1947 de 189 de clădiri, 153 de gospodării și 618 locuitori: „Are o unitate cooperativa, 38 de cazane de țuică. Satul e amintit de D. Fotino la 1819 și anterior de Schwantz
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Bâra, Curcubeu și Lacu Turcului. Denumirea localității provine de la doamna lui Matei Basarab, în urma luptelor acestuia cu domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, de pe apa Nenișorului. Doamna Elina avea aici bălți și heleșteie cu pește, localitatea numindu-se inițial "Curcubeu Doamnei". Marele Dicționar Geografic al Romîniei consemnează însă altă origine, în legătură cu doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul, care și ea ar fi fost proprietară a moșiei. Comuna Balta Doamnei se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul
Comuna Balta Doamnei, Prahova () [Corola-website/Science/301640_a_302969]
-
se specifica apartenența localității plaiului Despre Buzău a fostului județ Saac și se preciza că avea o populație de 100 de familii. DTSR (1872) amintea Sângeru drept comună a plășii Cricov, având în componență și satele: Butuci și Lapoșul Vechi. Dicționarul General al Județului Prahova (1897), parte din Marele Dicționar Geografic al Romîniei, menționa Sângeru drept comună a plășii Podgoria, având în subordine și satele Butuci și Mireș. Se preciza, de asemenea, că în urma reformei agrare din 1864 fuseseră împroprietăriți 336
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
județ Saac și se preciza că avea o populație de 100 de familii. DTSR (1872) amintea Sângeru drept comună a plășii Cricov, având în componență și satele: Butuci și Lapoșul Vechi. Dicționarul General al Județului Prahova (1897), parte din Marele Dicționar Geografic al Romîniei, menționa Sângeru drept comună a plășii Podgoria, având în subordine și satele Butuci și Mireș. Se preciza, de asemenea, că în urma reformei agrare din 1864 fuseseră împroprietăriți 336 locuitori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, conform acestei
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
la toate aceste cauze și impactul pe care l-a avut și îl are în fiecare zi mass-media, nu este greu să se concluzioneze că peste puțin timp „vorbele bătrânești” se vor întâlni doar prin unele atlase lingvistice sau prin dicționare. [[Fișier:RacovițaHartăToponimică.svg|400px|right|Racovița - Harta toponimică]] Racovița ilustrează cu certitudine această definiție, drept mărturie stând cele peste 600 toponime inventariate pe hotarul satului, 240 dintre acestea fiind incluse deja într-o lucrare apărută încă din anul [[1987]] la
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
carturi, găleți, gioabe, butoaie, căzi, buți (se pare că numele vine de la: pinta=vas=um=3.394l folosit în Transilvania, care trebuia executat (și marcat) de o persoană autorizată pentru a putea fi folosit oficial în tranzacții (cf.Lazăr Șeineanu, Dicționar universal al limbei române, 1908)); (a)pițiga= (a) pișca de regulă pe cineva . -"cu litera S" -scuruș=scoruș domestic (pom fructifer=sorbus domestica); strujac=saltea umplută cu paie (de regulă de ovăz), otavă, talaș lemn; să câșcigă, să cășcigă=1-
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de prietenii din copilărie, de pe meleagurile Borzeștilor, pentru a lua tronul Moldovei, la 12 aprilie 1457. Alte acte domnești cu referire la CERNU, sunt cele din anii 1460, 1462, 1507, 1617, 1645, 1653, 1692, 1699, 1705, 1826, 1838, etc.“ Marele Dicționar geografic al României” din 1902, arată ca CERNU avea 603 suflete. În 1970, densitatea medie era de 100-120 loc/ km2. Satul va avea în anul 1990 în jur de 425 de familii, cu un numar de 2-4-8-10 membrii în familie
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]