14,078 matches
-
Un grup de persoane care este numeric inferior restului populației, are trăsături etnice, culturale, lingvistice sau religioase comune și dorește să le păstreze nu va fi considerat minoritate în sensul Convenției-cadru dacă și în măsura în care el se află într-o poziție dominantă sau codominantă"; și adaugă "dacă un grup este dominant sau codominant, acest lucru trebuie să fie evaluat la nivel de stat și la nivele inferioare". Se poate presupune că aceasta vizează comunitatea francofonă, care este în poziție codominantă, chiar dacă numericește
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
populației, are trăsături etnice, culturale, lingvistice sau religioase comune și dorește să le păstreze nu va fi considerat minoritate în sensul Convenției-cadru dacă și în măsura în care el se află într-o poziție dominantă sau codominantă"; și adaugă "dacă un grup este dominant sau codominant, acest lucru trebuie să fie evaluat la nivel de stat și la nivele inferioare". Se poate presupune că aceasta vizează comunitatea francofonă, care este în poziție codominantă, chiar dacă numericește este minoritate. Menționăm că raportul prezentat de Elveția și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
etică occidental] contemporan]. Etică indian] PURUßOTTAMA BILIMORIA Etică budist] PADMASIRI DE SILVA Etică chinez] clasic] CHAD HANSEN Etică evreiasc] MENACHEM KELLNER Etică creștin] RONALD PRESTON Etică islamic] AZIM NANJI Partea a treia: Etică filosofic] occidental]: O scurt] istorie Actuala poziție dominant] a civilizației occidentale înseamn] c] tradiția filosofic] etic] occidental] exercit] o influent] puternic] asupra tuturor dezbaterilor contemporane legate de etic]. Cele trei articole care urmeaz] acoper] istoria eticii filosofice vestice începînd cu Grecia Antic] și pan] în prezent. Etică în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sunt ins] singurele provoc]ri c]rora susțin]torii eticii trebuie s] le fac] fâț]. Au existat și alte încerc]ri, susținute de anumite poziții filosofice, de a ar]ta c] morală nu este nimic altceva decât instrumentul grupului dominant din societate, c] este doar o iluzie sau c] nu are nici un sens în absență religiei. Articolele din aceast] secțiune dezbat unele dintre aceste provoc]ri. Ideea unei etici feministe JEAN GRIMSHAW Exist] ceva distinctiv masculin în etic] sau în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] dispar]? Sau, si mai drastic spus, implic] evoluționsmul ideea c] ar trebui s] respingem morală în întregime? Marx împrotriva moralei ALLEN WOOD Marx a sustinut c] morală unei societ]ți reflect] bazele economice ale acesteia și servește interesele clasei dominante. În același timp, Marx a condamnat capitalismul în termeni care sugereaz] existența unor valori puternice. Este Marx inconsistent? Dac] nu, prin ce se susține provocarea marxist] la adresa moralei? Cum ar putea etică s] depind] de religie? JONATHAN BERG Se spune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de evrei care f]ceau parte din comunitatea creștin] era redus. Iudaismul și creștinismul admirau același tip de caracter, astfel încât creștinismul a atras evrei în rândurile sale, întrucat promova virtuțile iudaismului, cu excepția circumciziei și a normelor legate de alimentație. Linia dominant] ce caracterizeaz] prezentarea evanghelic] a controverselor lui Iisus cu fariseii nu trebuie considerat] ca fiind exhaustiv]; într-adev]r, relația ne este prezentat] ca fiind pozitiv]. Fariseii nu alc]tuiau o partid] uniform]. În efortul de a g]și și de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții de a evalua filosofia Evului Mediu, și într-o proporție mai mic] pe cea a Renașterii, o constituie faptul c] este ancorat] într-un vocabular teoretic nefamiliar. Aceast lucru este determinat și de leg]tură cu scolastica - tradiția filosofic] dominant] - care a avut o natur] strict tehnic]. O alt] problem] pentru înțelegerea și susținerea argumentului și a concluziilor prezentate de autorii acestor perioade provine din foarte diferitele ipoteze în leg]tur] cu natura universului și situația condiției umane din cadrul acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar în acest sens sunt cunoscute cazuri însp]imânt]toare de cedare forțat] de organe) în scopul maximaliz]rii utilit]ții totale. Ambele formul]ri critice susțin ideea necesit]ții noțiunii de „drepturi”, care s] vin] în întâmpinarea tendințelor utilitariste dominante pentru a ne proteja împotriva diverselor efecte ale acestora. Ins] și de aceast] dat] r]spunsul oferit de c]tre utilitariști face referire la aspecte absolut întâmpl]toare și v]dit empirice. Argumentul adus în sprijinul acestei afirmații este acela
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mane. Filosofia etic] a fost preocupat] recent tocmai de întreb]ri privind modul de viat] pe care trebuie s] îl urmeze individul în vederea form]rii propriului caracter. Unii gânditori nemulțumiți de caracterul impersonal și îngust al utilitarismului și kantianismului - teoriile dominante la acea vreme - au reînsuflețit tradiția pan] atunci uitat] a „teoriei virtuții”. Doctrina etic] anterioar] a urm]riț dou] aspecte. În primul rând, a fost interesat] de conflictul dintre utilitarism și deontologie. În al doilea rând, s-a detașat adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale teoriei virtuții. În primul rând, este vorba despre natura acestei valori, iar în acest sens ne putem pune dou] întreb]ri: „Exist] o tr]s]tur] esențial] pe care Dorothea s] o împart] și cu alți oameni? O virtute dominant]?”. Doctrina creștin] a sustinut adesea ideea c] umilință reprezint] una dintre cele mai mari virtuți, în timp ce mândria constituie cel mai mare viciu. În al doilea rând, virtuțile sau tr]s]turile de caracter pot fi analizate și atunci când se afl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concluzie, exclusivismul constituie un eșec atunci când este vorba despre teoria virtuții, desi las] acesteia un larg domeniu de influent]. vii. Esențialismul O chestiune similar] este aceea dac] toate virtuțile sunt excepționale datorit] conexiunii lor cu un țel (telos) unic și dominant al naturii umane. Aceast] problem] provine din încerc]rile de a readuce în actualitate teoriile neoaristotelice asupra virtuții, care susțin c] scopul adev]rât este acela al unei vieți perfect cinstite. Pentru a r]spunde la aceast] chestiune, trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scopul adev]rât este acela al unei vieți perfect cinstite. Pentru a r]spunde la aceast] chestiune, trebuie s] ne întreb]m mai înainte (așa cum au f]cut-o și Socrate și Aristotel) dac] toate virtuțile au în centru o „virtute dominant]”. Pe de alt] parte, exist] posibilitatea că toate aceste virtuți s] nu fie reunite sub semnul uneia singure, ci s] împ]rt]șeasc] aceeași esenț], prin urmare s] dețin] un înțeles comun. Aristotel era de p]rere c] un prost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți se întâmple său s] se întâmple cuiva. Dar termenul acoper] o varietate mult mai larg]. De obicei, se convine asupra faptului c] diferențele includ drepturile privite că revendic]ri, ca puteri, ca libert]ți sau că imunit]ți. Sensul dominant ar putea foarte bine s] fie acela de „revendicare” și acesta, care de altfel este și sensul cel mai restâns, este corelativul „datoriei”. Distincțiile sunt expuse cel mai bine în urm]toarele exemple: 1) Revendic]ri: dreptul de a primi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca motiv de excluziune, din moment ce pare s] înl]ture persoanele aflate în perioada infantil] sau indivizii handicapați lipsiți de acele capacit]ți mintale și sociale caracteristice persoanelor. Mai mult, așa cum arăt] cei care se opun avortului, istoria demonstreaz] c] grupurile dominante pot conferi opresiunii un caracter rațional, argumentând c], de fapt, persoanele oprimate nu sunt deloc persoane din cauza unor pretinse deficiențe mintale sau morale. Din aceast] perspectiv], poate c] ar fi înțelept s] adopt]m teoria conform c]reia toate fiintele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principiului egalit]ții de șanse, decât sunt cele ale femeilor și membrilor minorit]ților rasiale. Celor din urm] nu li se acord] șansele de a c]p]ta aceleași calific]ri pentru pozițiile dorite, în comparație cu cei care aparțin grupului rasial dominant. Dac] persoanele care promoveaz] tratamentul preferențial au dreptate prin acest argument, acest tip de tratament va aboli inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse și va ajuta la crearea unei societ]ți în care este acordat] o considerație egal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]tre divergențe mai frecvente între valorile morale și cele nemorale. Trebuie s] reținem aici dou] lucuri: aceste domenii sunt o problem] de contingent] istoric], iar frecvență apariției divergențelor nu coincide neap]rât cu frecvență schimb]rilor justificate ale domeniilor dominante. Politică poate fi foarte calm], dup] cum îmi imaginez eu c] ar fi în Monaco, iar viața privat] poate fi un vârtej de conflicte dureroase, cum ar fi într-un ghetou de negrii sau într-un sat etiopian în timpul foametei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
binele și r]ul în termenii aștept]rilor celorlalți; cei din Etapă 2 consider] c] a face binele este mai puțin important decât promovarea propriilor interese; și cei din Etapă 1 sunt preocupați numai de evitarea pedepsei. Tr]s]tură dominant] a persoanelor din Etapă 6 este capacitatea lor cognitiv] pentru ceea ce Kohlberg numește reversibilitate: o judecat] moral] trebuie s] fie reversibil]... trebuie s] fim capabili s] tr]im cu judec]țile sau deciziile noastre când schimb]m locul cu altii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discuta natură teoriilor, iar în cealalt] voi examina unele probleme de metod]. În secțiunea (iv) voi dezbate rolul exemplelor în producerea „intuițiilor morale” cu care lucreaz] teoriile. Secțiunea final] va fi dedicat] concluziilor. îi. Natură teoriilor morale Exist] o concepție dominant] a teoriei morale care e presupus] sau susținut] de teoreticieni din multe categorii diferite. Deși aceast] concepție este actualmente vehement criticat], ea nu este ap]rât] explicit și nici m]car articulat] foarte bine. Concepția dominant] este cunoscut] îndeosebi prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale Exist] o concepție dominant] a teoriei morale care e presupus] sau susținut] de teoreticieni din multe categorii diferite. Deși aceast] concepție este actualmente vehement criticat], ea nu este ap]rât] explicit și nici m]car articulat] foarte bine. Concepția dominant] este cunoscut] îndeosebi prin scrierile oponenților și practicile partizanilor. Voi incerca s] explic unele tr]s]turi importante ale acestei concepții. 1. Concepția dominant] În concepția dominant], teoriile morale sunt structuri abstracte care clasific] agenți, acțiuni sau efecte în categorii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vehement criticat], ea nu este ap]rât] explicit și nici m]car articulat] foarte bine. Concepția dominant] este cunoscut] îndeosebi prin scrierile oponenților și practicile partizanilor. Voi incerca s] explic unele tr]s]turi importante ale acestei concepții. 1. Concepția dominant] În concepția dominant], teoriile morale sunt structuri abstracte care clasific] agenți, acțiuni sau efecte în categorii corespunz]toare. Categoriile propuse pot fi cele de virtuos, vicios, corect, greșit, permis, interzis, bine, r]u, cel mai bine, cel mai r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este ap]rât] explicit și nici m]car articulat] foarte bine. Concepția dominant] este cunoscut] îndeosebi prin scrierile oponenților și practicile partizanilor. Voi incerca s] explic unele tr]s]turi importante ale acestei concepții. 1. Concepția dominant] În concepția dominant], teoriile morale sunt structuri abstracte care clasific] agenți, acțiuni sau efecte în categorii corespunz]toare. Categoriile propuse pot fi cele de virtuos, vicios, corect, greșit, permis, interzis, bine, r]u, cel mai bine, cel mai r]u, superfluu și obligatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deriv] din această relat]ri ale altor categorii pe care le consider] relevante din punct de vedere moral, fie adaug] acesteia relat]ri ale celorlalte categorii (vezi capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, si capitolul 19, „Consecințialismul”). Sarcina teoreticienilor morali, în concepția dominant], este de a face explicite anumite teorii morale, de a descrie universalitatea lor și de a intensifica puterea lor de constrângere. Acest lucru este realizat prin examinarea argumentelor, evaluarea dovezilor și cercetarea relațiilor logice. Gândirea moral-teoretic] este adesea modelat] dup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Diferența dintre drept și economie, pe de o parte, și moral], pe de alt] parte, implic] adesea motivele care îi determin] pe agenți s] se conformeze practicilor instituțiilor respective sau mecanismelor disponibile pentru susținerea conformit]ții. Așa cum am spus, concepția dominant] este mai degrab] implicit] decât explicit] în teoria moral] contemporan]. Din acest motiv este periculos s] cît]m nume. Totuși, f]r] a sugera c] acestea ar susține fiecare tr]s]tur] a concepției dominante așa cum am descris-o, putem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții. Așa cum am spus, concepția dominant] este mai degrab] implicit] decât explicit] în teoria moral] contemporan]. Din acest motiv este periculos s] cît]m nume. Totuși, f]r] a sugera c] acestea ar susține fiecare tr]s]tur] a concepției dominante așa cum am descris-o, putem asocia concepția dominant] cu filosoful secolului al XIX-lea, Henry Sidgwick, si cu filosofi contemporani precum Richard Brandt, Derek Parfit, John Rawls și Judith Jarvis Thomson. 2. Antiteoreticienii Contest]rile concepției dominante au devenit din ce in ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
degrab] implicit] decât explicit] în teoria moral] contemporan]. Din acest motiv este periculos s] cît]m nume. Totuși, f]r] a sugera c] acestea ar susține fiecare tr]s]tur] a concepției dominante așa cum am descris-o, putem asocia concepția dominant] cu filosoful secolului al XIX-lea, Henry Sidgwick, si cu filosofi contemporani precum Richard Brandt, Derek Parfit, John Rawls și Judith Jarvis Thomson. 2. Antiteoreticienii Contest]rile concepției dominante au devenit din ce in ce mai evidente. O surs] a acestora este sensibilitatea feminist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]