15,922 matches
-
tradus, cunoscut, etc.!... Nu se știe nimic despre el nici în Anglia, nici în Franța, nici în Scandinavia și atunci am impresia că se face un fel de propagandă falsă unor personalități culturale române. Sunt ei cunoscuți în România, dar intelectualii de rând din Vest nu-i cunosc. Când te-ai simțit mândru că ești român, în toți anii pe care i-ai petrecut în străinătate? Nu m-am gândit în acest fel la apartenența mea română (balcanică). Am încercat să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pentru propriul consum, ca țăranul român cu mentalitate medievală, care își evaluează cu mândrie boabele din hambar și slana din pod, singurele certitudini în fața viitorului de a doua zi...? Povestea e veche, cea cu originalitatea ori lipsa de originalitate a intelectualului român. Scepticismul acut al monomaniacului sublim întru idee care a fost Noica (de altminteri, departe de a fi consecvent cu sine!) apare preludată de opinia lui B. Fundoianu, după care n-am fi, sub raport cultural, decât o colonie franceză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care aceasta și-o dorește cu mediul "de jos"? Ar fi o explicație, dar nu ne dăm seama cât de plauzibilă când se aude de niscaiva interese pecuniare și de distribuția unor funcții. Oricum, nu știu cum să interpretăm conduita unuia dintre intelectualii noștri de vază, l-am numit pe Gabriel Liiceanu, care, dorindu-și, după toate probabilitățile, și statutul de "director de conștiință", nu se dă în lături de-a aplica două măsuri diferite în sancționarea unor cazuri analoage. Pe când, în virtutea acelorași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ce un Pamfil Șeicaru sau un Virgil Ierunca au însăilat în marginea versatilității lor multilaterale. Meargă talentul și imoralitatea mână-n lână, nu mă deranjează: vreau doar transparență. "Lista lui Pițu" aș constitui-o exclusiv din amici literari și/ sau intelectuali, clamându-mi subiectivitatea. Nu ar lipsi din ea Șerban Foarță, Gheorghe Grigurcu, Paul Goma, Laszlo Alexandru, Dan C. Mihăilescu, Marcel Petrișor, Radu Mareș, Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Gellu Dorian, C.M. Spiridon, Aurel Pantea, Aurel Dumitrașcu, George Vulturescu, Ioan Moldovan, Traian Ștef
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vizelor turistice pentru spațiul Schengen și e cu piciorul stâng în NATO (mare scofală nu-i: alte cheltuieli, alte necazuri; bună s-ar putea să fi fost presiunea Occidenților asupra Frontului Salvării Nomenklaturii și Secilor Curiști, Ilici nemaibăgând la pușcărie intelectuali și alți ziariști, sărind numai la gâtul lor și taxându-i de animale, acceptând caricaturile presei și proteguind cu grijă pe potlogarii partidei sale ce, iaca, nu se mai substituie fățiș întregului social, ca, altădată, Sinecdoaca Totalitoantă). Până în 2010 o să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
librării și biblioteci? Asta ar însemna că lectura s-ar face în goana mașinii...! Iar din goana mașinii se pot citi doar reclamele la coca-cola...! Dar să ne revenim! Ai făcut și ceva politică, la nivelul comunității tale. E implicarea intelectualului o necesitate? Are nevoie societatea românească de implicarea scriitorului? Trăiești într-o Românie acceptabilă? Ce calități ne țin atârnați, ca români, pe harta Europei? Care sunt defectele pozitive ale românului? Adevărat. Partidul Alternativa României (PAR), devenit ulterior Uniunea Forțelor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de ascultat criticul literar astăzi, cel puțin de scriitori și de editori. Dacă mă iau după munții de literatură proastă care se publică, adesea chiar la edituri mari, aș zice că deloc. Dar cititorii, în special cei profesioniști profesori, studenți, intelectuali îmi transmit adesea semnale că urmăresc mersul ideilor critice. Care sunt vulnerabilitățile literaturii române actuale? Care sunt vulnerabilitățile criticii literare actuale? Pe lângă (prea) multele vulnerabilități sociale, literatura română mai are, astăzi, o vulnerabilitate capitală: a pierdut bătălia pentru școală. După ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din Iași, unde au început, ș-au început cariera, practic, amândoi în acest mediu. Mama mea a avut - să zic - o preistorie scurtă de doi ani sau trei ani în învățământul mediu în Rusia. Și poziția lor era cea de intelectuali, absolut independenți, care și-au croit un drum.... da ... N. D.: - De profesori, deci. M. V.: - De profesori, da... N. D.: - Ce studii ați urmat după școala primară ? M. V.: - Și studiile mele sunt legate de specificul activității părinților, aș zice, și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fost oferiți pentru cumpărarea de arme. În întreaga țară, s-au format comitete de cetățeni, care au adunat fonduri și ofrande pentru trupe ori pentru îngrijirea răniților; țăranii ofereau îmbrăcăminte groasă și alimente; muncitorii și meseriașii - bani și lenjerie; comercianții, intelectualii și diferite categorii de salariați, de asemenea, alimente, efecte și bani. Într-o scrisoare adresată Ministerului de Interne (11 mai 1877), prefectul județului Fălciu relata despre contribuția bănească pentru armată a Comitetului israelit din Huși: „Avem onoarea a aduce la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
3398 la sala de lectură și 10.254 la secția pentru copii. Au fost consultate 41.896 documente (cărți, periodice ș.a.), majoritatea din domeniul literaturii. După statutul ocupațional, cea mai numeroasă reprezentare o au elevii și studenții - 70%, urmată de intelectuali, tehnicieni, funcționari - 15%, pensionari - 5%. Categoriile de vârstă sunt corelate cu cele ocupaționale. Cel mai bine reprezentați în cadrul utilizatorilor noi înscriși sunt cititorii cu vârsta între 15-25 ani și cea sub 14 ani, însumând împreună 70% din totalul cititorilor noi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se puteau întâlni în presă "Diario de la marina'', "El Comercio'' anunțuri de coride, din primele luni ale anului 1899 asemenea anunțuri au dispărut, fiind tot mai frecvente cele privind partidele de beisbol. La "sabotarea" coridelor, autoritățile americane aveau să atragă "intelectualii" cubanezi și noi apărutele "asociații pentru protecția animalelor". Astfel, prin Ordinul nr. 187 din 10 octombrie 1899 al autorităților militare "se interzic coridele de tauri în insulă Cuba". În discuțiile pentru redactarea noii Constituții a Cubei, din perioada noiembrie 1900
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
nu dânsa îmi va face prea multe complimente... Ceea ce era și mai grav și îndreptățea ura bulgarilor era chipul cum suveranul lor vorbea către români de supușii săi, fără nici o sfială, tratându-i de brute stupide, incapabili să înțeleagă ceva intelectual și mai ales artistic. Încheia: Trebuie să viu câteodată aici ca să mă dezmorțesc.“ Dar să lăsăm scrisorile din 1897 și să ne reîntoarcem la 1918.](Ibidem, p. 367.) Publicul bucureștean nu știa nimic de cele petrecute în familia regală la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trece, gunoaiele rămân. * Belșugul de pe ogoare nu se află și-n hambare. * Nu poți să fii Soare dacă nu luminezi pe alții. * Luna fură lumina Soarelui pentru a ne-o oferi nouă. * Se poate trăi cu orice handicap; cu cel intelectual se vegetează. * Afonii cântă fals și în gând. * În somn, toate visele sunt frumoase; în stare de veghe, numai cele realizabile. * Lumina se vede numai prin întuneric; întunericul nu se vede la lumină. * Haosul este o rânduială cosmică făcută după
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Tăiem pădurile pentru că fac prea multă umbră, dar și bani. Am recitit un poem de Eminescu: denigratorii pot muri liniștiți. * Am recitit o pagină din Iorga: îngrețoșații de poporul român pot elimina în continuare pe gură. * Hoții cu ifose de intelectuali ne dau în continuare lecții de cinste, democrație și civilizație. * Regimul comunist cade greu la stomacurile celor ce s-au suprasaturat cu bunurile lui. * Doar foștii comuniști pot condamna public comunismul; foștii condamnați - nu. * Toate descoperirile de corupție și jaf
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
întâi pe aceea a povestitorului, care stârnește hazul și mulțumirea prin chiar prezența lui, cum se întâmplă cu actorul și cu oratorul, apoi pe aceea a lumii din narațiune.’’( G. Călinescu) Caracterizat de Vladimir Streinu că un ,,scriitor popular pentru intelectuali și cult pentru popor’’, un spirit ,,nastratinesc’’( G. Călinescu), emblematic pentru poporul român, dar și pentru întreg spațiul balcanic, Ion Creangă știe să genereze, prin opera să, o bună dispoziție contagioasă, alimentată de un umor definitoriu pentru întreaga sa opera
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
culori de ocru, galben și roșu, dar și albastru ceruleum. În cealaltă parte, a pictorilor cu studii superioare, dar nu neapărat de Belle Arte (Eu sunt inginer), printre care mă număr și eu, există o mare dilemă, cum poate un intelectual să fie și pictor naiv. Am fost chiar și eu atacat de către unii, că nu pot fi pictor naiv pentru că am studii superioare. Ar fi bine poate să clarificăm asta odată pentru totdeauna. Câtă vreme un intelectual nu are studii
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
cum poate un intelectual să fie și pictor naiv. Am fost chiar și eu atacat de către unii, că nu pot fi pictor naiv pentru că am studii superioare. Ar fi bine poate să clarificăm asta odată pentru totdeauna. Câtă vreme un intelectual nu are studii de Belle Arte, adică să știe să amestece culorile pe paletă, să cunoască teoria culorilor decât cel mult de la cercul de pictură de la școală, nu se poate spune că este un pictor profesionist. E drept că un
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
nu are studii de Belle Arte, adică să știe să amestece culorile pe paletă, să cunoască teoria culorilor decât cel mult de la cercul de pictură de la școală, nu se poate spune că este un pictor profesionist. E drept că un intelectual are studii diverse, poate să fie inginer, matematician, economist, sau orice altceva, și poate să înțeleagă prin desen, prin exercițiul amestecării culorilor, și alăturarea culorilor pentru a obține diverse contraste, în timp, cum poate să progreseze și unde îi sunt
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Chagal, ci vorbim de un om normal, cu o mică doză de talent pus mai mult sau mai puțin în valoare. Dar ca să revenim la pictorii naivi detailiști, și la cei naivi grosieri, există și destui pictori naivi din categoria intelectualilor care pictează mai grosier, dar mai curând există o ,,amprentă” care marchează un tablou, care ține de personalitatea omului, a autorului. Mai mult de atâta, există pictori naivi care evoluează în timp, care trec de la detailism la grosier și invers
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
adăuga noi, plecând de la cazul lui Fătu, a constituit platforma de pe care au putut lua zborul către tot felul de institute de învățământ mediu și superior nu mare număr de tineri români care au format pe încetul pătura sănătoasă de intelectuali ai poporului. În 1828, preotul Vasile Fătu dorise să-și înscrie fiul la Seminarul de la Socola, dar această mare școală moldovenească este distrusă de un incendiu provocat de niște manutanțe rusești amplasate sub zidurile ei, fapt care l-a determinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai evoluată din punct de vedere social și cultural. Într-adevăr, spre sfârșitul secolului, structura economică a principatelor românești se găsea antrenată într-un proces de continuă prefacere. Creșterea ponderii meșteșugurilor și apariția primelor unități industriale, formarea unei pături de intelectuali cu vederi mai largi constituiau factori care dislocau moravurile feudale încă persistente. Pe plan medical, urbanizarea în plină creștere, cu inerente consecințe specifice, punea importante probleme de sanitație. Asistăm astfel, în a doua jumătate a acestui secol, la înființarea primelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Inițiatorii societății au fost protomedicul Mihail Zotta, român bucovinean, și Iacob Czihak, un bavarez, devenit medic șef al miliției moldovene. Proiectului acestora s-au asociat de îndată și doctorii Burger, Ilasciuc, Cristodulo, Viola și Sachelarie, precum și un mare număr de intelectuali ieșeni, viitori membri ai Societății. Cele dintâi ședințe avură loc în casa lui Asachi. Generalul Kiseleff a acordat sprijinul său moral și a instituit o subvenție anuală de 6 000 de piaștri din Casa școalelor. Prin donații particulare s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
monitori pentru bolnavi". Este evident, din nou, aceeași mentalitate. Bolnavii constituiau un corp inform, omogen, care trebuia educat și instruit de prim gardian. Menționăm că la data inspecției printre bolnavi erau nu numai oameni neinstruiți, ci și opt funcționari, trei intelectuali titrați universitar, trei comercianți, mai mulți muncitori calificați, care, în vederile Epitropului, urmau a fi educați de un prim gardian. Mentalitatea aceasta, de închisoare, de egalizare a pacienților față de gardian, disciplina rigidă din care nu lipseau relațiile întemeiate pe frică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
special prin viața universitară, studenții formau o categorie socială bine individualizată, cultivată, sensibilă la progres ca și la injustiții. Din datele de arhivă rezultă că între 1890-1920 majoritatea studenților mediciniști provenea din familii de condiții materiale modeste, mici slujbași, modești intelectuali, meseriași cu puțină dare de mână; erau foarte mulți evrei și ei aproape sau chiar săraci, ambițioși și harnici, doritori să se facă "doctori". Aproape că lipseau fetele; femeia medic avea să apară mult mai târziu, fiindcă la acest fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
iarăși reticență... iarăși discreție) ) "par délicatesse j'ai raté ma vie"; prin delicatețe, și-a ratat, oare, viața, într-adevăr, academicianul Jules Nițulescu? Răspunsul devine, în sine, nedelicat. Ce viață ratată, ca academician, ca profesor adulat de intelectualitatea celui mai "intelectual oraș" românesc? Totuși, cine l-a cunoscut, cine i-a citit sonetele și fragmentele de jurnal (nepublicate, din modestie), cine i-a văzut visătoarele acuarele (nici ele expuse) poate înțelege că, dincolo de opera sa medicală, Jules Nițulescu își purta, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]