13,682 matches
-
s-a născut pe 18 septembrie 1977, în Montana, Statele Unite ale Americii. Este unul dintre cei mai urmăriți traineri de dezvoltare personală din vremurile noastre. După ce a supraviețuit unui accident de mașină la vârsta de 19 ani, Brendon a primit ceea ce el numește „biletul de aur al vieții”: o
Brendon Burchard () [Corola-website/Science/336474_a_337803]
-
fost un amplu lanț muntos cu orientare nord-est - sud-vest, situat în porțiunea centrală a supercontinentului Pangeea în timpul Triasicului. Acești munți s-au format ca urmare a coliziunii dintre supercontinentele Laurussia și Gondwana în timpul formării Pangeei. Resturi actuale ale acestui lanț montan includ Munții Apalași din America de Nord, Munții Anti-Atlas din Maroc și alte resturi de catene montane ale Orgenezei hercinice Reconstrucție paleogeografică a Terei, arătând formarea Pangeei și a catenei muntoase centrale
Munții Centrali ai Pangeei () [Corola-website/Science/333484_a_334813]
-
Pangeea în timpul Triasicului. Acești munți s-au format ca urmare a coliziunii dintre supercontinentele Laurussia și Gondwana în timpul formării Pangeei. Resturi actuale ale acestui lanț montan includ Munții Apalași din America de Nord, Munții Anti-Atlas din Maroc și alte resturi de catene montane ale Orgenezei hercinice Reconstrucție paleogeografică a Terei, arătând formarea Pangeei și a catenei muntoase centrale
Munții Centrali ai Pangeei () [Corola-website/Science/333484_a_334813]
-
() este un fost masiv montan care acoperă o largă suprafață în nord-vestul Franței, incluzând Bretania, partea de vest a Normandiei și Ținutul Loirei. În structura sa geologică intră roci metmorfice și roci vulcanice metamorofozate în timpul orogenezelor cadomiană și hercinică. Actual structura masivului a fost erodată
Masivul Armorican () [Corola-website/Science/333493_a_334822]
-
ORTODOXIA, nr 3/1986; 6. Georgescu, Pr. Magistrand Mihai, „Sfintele Taine, după Catehezele Sfântului Chiril al Ierusalimului”, în Studii Teologice, nr. 7-8/1959; 7. Delacroix, Gustave, Saint Cyrille de Jerusalem, sa vie et ses oeuvres(1865), Editura Kessinger Publishing LLC, Montana 2010; 8. Coman, Pr. Prof. G. Ioan, Patrologia, Ed. I.B.M.B.O.R, București 1956; 9. Chițu, Magistrand Viorel, „Catehezele Sfântului Chiril al Ierusalimului ca izvor pentru istoria cultului creștin”, în Studii Teologice, nr 1-2/1960; 10. Bulacu, Pr. Mihail, „Problema
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră Coiba Mare, Pietrele Boghii, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Valea Galbenei, Valea Sighiștelului, Vârful Buteasa și Vârful Biserică Moțului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpina a Munților Apuseni, grupa montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief diversificate: vârfuri (Biserică Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei, Pietrele Albe), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
clopoțel de munte ("Campanula alpina"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstrita ("Centaurea kotschyana"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), gențiana ("Gențiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mlăștinița ("Epipactis palustris"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), lalea de munte ("Fritillaria montană"), talpă ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), oița ("Anemone narcissiflora"), vinarița ("Asperula odorata"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), sânziana ("Galium verum
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), gențiana ("Gențiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mlăștinița ("Epipactis palustris"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), lalea de munte ("Fritillaria montană"), talpă ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), oița ("Anemone narcissiflora"), vinarița ("Asperula odorata"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), sânziana ("Galium verum"), trânji ("Neottia nidus-avis"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, floristic și peisagistic), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Almașu Mare. Aria naturală se află în sud-estul Munților Metaliferi (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului muntos al Carpaților Occidentali), în partea central-vestică a județului Alba (la limita teritorială cu județul Hunedoara) și cea nordică a localității Ardeu. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 181 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pășuni, păduri de foioase) montană (aflată la poalele Ciucașului, grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților Orientali. Aceasta se întinde de-a lungul văii Tărlungului (afluent de de stânga al râului Negru) și adăpostește o comunitate importantă de anin
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
roiniță ("Melissa officinalis"), sisinel de munte ("Pulsatilla alba"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușă de munte ("Crocus heuffelianus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), ochiul găinii ("Primula minima"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), degetăruț ("Soldanella montana"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau firuță ("Poa pratensis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, rezervații naturale, situri Natura 2000); astfel: Reportaj
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 202 hectare. Situl reprezintă o zonă montană de-a lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara (râuri, plaje de nisip, pajiști, păduri de conifere, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele sudice ale Munților Iezer-Păpușa; ce conservă
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
în Subcarpații Vrancei, unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali; ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă. Situl Bisoca prezintă o arie naturală cu două tipuri de habitate ("Fânețe montane" și "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum") ce adăpostesc, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Vegetație forestieră panonică cu "Quercus pubescens" și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
imediata vecinătate ariilor protejate Lacul Sfânta Ana (singurul lac vulcanic de pe teritoriul României) și Tinovul Mohoș (rezervație naturală de tip floristic și faunistic; ce adăpostește plante de turbărie cu specii de "Drosera rotundifolia" și "Eriophorum vaginatum"). Situl reprezintă o zonă montană încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Ciomatu - Puturosu (subdiviziune a Munților Harghitei, grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), ce conservă cinci tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl „” se întinde pe o suprafață de 375 hectare și include aria protejată Căldările Zăbalei - Zârna Mică (350 ha), rezervație naturală de tip floristic, faunistic, higrogeomorfologic și peisagistic. Situl reprezintă o zonă montană (fragmentată de apele văii Zăbalei) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Vrancei (grupare muntoasă a Carpaților de Curbură), ce conservă trei tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
Zăbalei) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Vrancei (grupare muntoasă a Carpaților de Curbură), ce conservă trei tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") și Fânețe montane) și adăpostește specii importante din fauna și flora lanțului carpatic al Orientalilor. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Turbării cu vegetație forestiera și Tufărișuri alpine și boreale); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
cucului ("Luzula pallescens"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa ("Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella montană"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), dioc ("Centaurea phrygia"), garoafa de munte ("Dianthus tenuifolius") sau crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 109 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, terenuri arabile) ce aparține bioregiunii colinare a Transilvaniei, încadrată în regiunea geografică alpina aflată la poalele Munților Poiana Rusca (grupa montană ce aparține Carpaților Occidentali) și continentală a depresiunii Hunedoarei. Aceasta este constituită din două corpuri separate ce includ rezervațiile naturale: Dealul Colț și Dealul Zănoaga (78,40 ha) și Dealul Cetății Deva (30 ha). În arealul sitului (la baza superioară
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. dispune de 11 tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Tufărișuri uscate europene, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Fânețe montane, Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Vegetație herbacee de pe
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
de interes comunitar. dispune de 11 tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Tufărișuri uscate europene, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Fânețe montane, Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Comunități de lizieră
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Tufărișuri uscate europene, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Fânețe montane, Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
alpine și boreale, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Tufărișuri uscate europene, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Fânețe montane, Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, reptile, amfibieni și insecte
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Tufărișuri uscate europene, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Fânețe montane, Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, reptile, amfibieni și insecte, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]