15,053 matches
-
d)ran. Kollek este masiv, dar are mișc)ri agile, fiind un om extrem de activ. Este un om repezit, nu e genul contemplativ. Fața lui nu are o expresie pasiv); cutele de pe fața să dau impresia unui om siret. Are nasul drept, scurt, gros și impun)tor; p)rul roșcat Îi cade pe frunte când într) În acțiune. Balzac l-ar fi simpatizat. Kollek este pentru Ierusalim ceea ce era moș Goriot pentru fiicele sale, ceea ce era v)rul Pons pentru obiectele
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Plec cu el s) bem ceva, nu s)-mi declar sprijinul pentru ideile sale. Acestea m-au dezgustat uneori, dar totdeauna m-am simțit bine În compania lui. Îmi place vocea lui de Magoo. Ochelarii rotunzi Îi stau pe vârful nasului. Își petrece timpul În biblioteca Universit)ții Georgetown, cu un teanc de c)rți pan) În tavan, bând ceai dintr-o ceașc) mare; Își irit) oaspeții din când În când, dar Îi și distreaz). Merit) s)-l asculți povestind. Povestește
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
dintre regizori. De Loghin, decanul școlii, ne era frică. Trecea pe coridor cu un aer grav, impozant. Câteodată Îl vedeam În compania maestrului Costache Antoniu, marele rector al Institutului, deși el trecea mai turmentat - sau așa Îl vedeam noi, din cauza nasului mereu roșu, ca și cum ar fi fost tot timpul În pielea acelui cetățean... Pe maestrul Loghin l-am revăzut după mulți ani la Lincoln Center. Ce contrast trist! Era seara premierei cu Livada cu vișini, spectacolul meu de debut ca regizor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să-l descopere. Un actor compusese un cântec pe tema Cherchez, cherchez, cherchez dans la forêt, pe care copiii l-au Învățat iute și i-am Încurajat să-l cântăm Împreună de-a lungul parcursului. Aveam pregătite măști de hârtie, nasuri din carton și truse de machiaj și, În timp ce ne deghizam, copiii păreau tentați să ne urmeze exemplul, dar parcă nu Îndrăzneau. Din spatele fiecărui paravan apărea câte o statuie reprezentând o ipostază Împietrită a unui personaj de basm, care dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Medeea În Priscilla ? Îi cerusem lui Ellen Stewart să mă ajute s-o găsesc pe Medeea În Greenwich Village. Priscilla a apărut a doua zi - o femeie tânără, cu o față de leoaică și o prezență foarte puternică, dar care avea nasul cârn și vorbea aproape În șoaptă. Deși nu căutam neapărat un nas clasic, Îmi era greu să-mi Închipui că Medeea are nasul cârn. Și când am Întrebat-o de ce șoptește, mi-a răspuns că ea nu obișnuiește să țipe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
o găsesc pe Medeea În Greenwich Village. Priscilla a apărut a doua zi - o femeie tânără, cu o față de leoaică și o prezență foarte puternică, dar care avea nasul cârn și vorbea aproape În șoaptă. Deși nu căutam neapărat un nas clasic, Îmi era greu să-mi Închipui că Medeea are nasul cârn. Și când am Întrebat-o de ce șoptește, mi-a răspuns că ea nu obișnuiește să țipe. Ellen totuși a insistat: lucrează cu ea, Încearcă o săptămână! GB : Consideri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
doua zi - o femeie tânără, cu o față de leoaică și o prezență foarte puternică, dar care avea nasul cârn și vorbea aproape În șoaptă. Deși nu căutam neapărat un nas clasic, Îmi era greu să-mi Închipui că Medeea are nasul cârn. Și când am Întrebat-o de ce șoptește, mi-a răspuns că ea nu obișnuiește să țipe. Ellen totuși a insistat: lucrează cu ea, Încearcă o săptămână! GB : Consideri că Priscilla s-a format ca actriță lucrând cu tine sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
confruntau brusc nu doar America și Orientul Mijlociu, ci toată omenirea. La Boston, Shylock era un personaj scos din commedia, cum ne imaginam că fusese jucat acum patru sute de ani la Globe Theater, un fel de Pantalone cu perucă roșie și nas acvilin, un clovn care se apăra bătându-și joc de creștini, cu o inteligență feroce. Evreii au găsit des de-a lungul istoriei mijloacele cele mai eficace de a-i ataca pe cei mai aprigi dușmani ai lor cu armele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ar face un sportiv dacă nu s-ar antrena consecvent? Un actor, odată ce are diploma, un pic de succes și câteva admiratoare care Îl numesc deja „maestre“, dacă Îl Întrebi cum s-a pregătit În ziua aceea, Îți râde În nas sau te privește cu sprâncenele ridicate. De aceea sunt rari cei care mențin acea prospețime pe care Zeami, În cartea sa despre tradiția secretă a teatrului Nô (cea mai importantă dintre cărțile care s-au scris despre teatru), o numește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Înainte piciorul ei mic și aplecându-și capul acoperit cu o pălărie albă pentru a salva un serviciu conștiincios, slab. Eu mă enervam repede pe ea și ea pe băieții de mingi, doi țărani tineri În picioarele goale (nepotul cu nas turtit al lui Dmitri și fratele geamăn al drăguței Polenka, fiica vizitiului principal). Vara nordică devenea tropicală pe la strânsul recoltei. Roșu la față, Serghei Își vâra racheta Între genunchi și Își ștergea cu râvnă ochelarii. Plasa mea de fluturi sta
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la 24 septembrie 1859) cu Maria, fiica În vârstă de șaptesprezece ani a baronului Ferdinand Nicolaus Victor von Korff (1805-1869), general german În armata rusă. În familiile vechi menținute cu tenacitate, anumite trăsături faciale se repetă, purtând amprenta Întemeietorului lor. Nasul Nabokovilor (de exemplu al bunicului meu) este de tip rusesc, cârn, cu vârful ușor rotunjit și cu o mică scobitură, când e privit din profil; nasul Korff (de exemplu al meu) este un frumos organ germanic, cu o șa osoasă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
familiile vechi menținute cu tenacitate, anumite trăsături faciale se repetă, purtând amprenta Întemeietorului lor. Nasul Nabokovilor (de exemplu al bunicului meu) este de tip rusesc, cârn, cu vârful ușor rotunjit și cu o mică scobitură, când e privit din profil; nasul Korff (de exemplu al meu) este un frumos organ germanic, cu o șa osoasă Îndrăzneață și un vârf cărnos ușor arcuit, cu o tăietură distinctă. Nabokovii Îngâmfați sau uimiți au sprâncenele ridicate, dese doar spre nas, subțiindu-se spre tâmple
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
e privit din profil; nasul Korff (de exemplu al meu) este un frumos organ germanic, cu o șa osoasă Îndrăzneață și un vârf cărnos ușor arcuit, cu o tăietură distinctă. Nabokovii Îngâmfați sau uimiți au sprâncenele ridicate, dese doar spre nas, subțiindu-se spre tâmple; sprânceana Korff este mai frumos arcuită, dar la fel de rară și ea. Altminteri, Nabokovii, pe măsură ce se află Într-un colț tot mai Îndepărtat al galeriei de tablouri a timpului, se alătură chipurilor neclare ale Rukavișnikovilor, familie din
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de patru și respectiv cinci ani - am reușit să scăpăm de vigilența ei nervoasă, Îmbarcându-ne pe un vas cu aburi care ne-a dus destul de departe pe Rin, Înainte de a fi prinși. A mai fost Miss Robinson, cea cu nasul trandafiriu. Apoi, din nou Miss Clayton. A mai fost o persoană Îngrozitoare care-mi citea Puternicul atom de Marie Corelli. Au mai fost multe altele. Într-o anumită perioadă au dispărut din viața mea. Au intrat În scenă franceza și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
matahală de bărbat Îmbrăcat Într-un cojoc, din a cărui centură stacojie ieșeau În afară uriașele mănuși Îndesate acolo. Aud zăpada scârțâind sub cizmele lui de pâslă, În timp ce se ocupă de bagaje, aud hamurile zornăind, apoi aud cum Își ușurează nasul printr-o manevră dibace de stoarcere și scuturare executată de unul din degete și policar, În timp ce ocolește cu pași grei sania. „Madmazelia“ - cum Îi spune susținătorul ei - se urcă Încet, cuprinsă de negre presimțiri, agățându-se de el, Înfricoșată de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sau chiar mai mult, problema locurilor la masă devenea una deosebit de arzătoare pentru Mademoiselle. Unchi și mătuși și veri soseau În asemenea zile de la moșiile Învecinate, venea și medicul satului În șareta lui, iar pe Învățător Îl auzeai suflându-și nasul În holul rece, unde trecea de la o oglindă la alta cu un buchet mai mult verde, umed, foșnitor, de mărgăritare sau ținând În pumn un buchețel fragil cu albăstrele de culoarea cerului. Dacă Mademoiselle era cumva așezată prea departe, la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
acută o făcea să răspundă unor Întrebări pe care nu le punea nimeni, aveau drept urmare o tăcere penibilă, și nu declanșarea spectaculoasă a unei causerie vioaie. Și zău că franceza ei era minunată! Ce rost mai avea să strâmbi din nas fiindcă avea o fire posacă, idei banale și o cultură superficială când graiul ei presărat cu perle era ca un susur, ca o sclipire și la fel de nevinovat de semnificații ca păcătoasele aliterații ale pioaselor versuri scrise de Racine? Din cărțile
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
autorului, care, Întâmplător, avea câteva dintre trăsăturile gazdei noastre. Tocmai ne pregăteam să atacăm nefericitul iepure, când ușa s-a dat de perete și În prag s-a ivit pieziș, cu un zâmbet nătâng pe față, Hristofor, un valet cu nasul vânăt și o broboadă de lână pe cap, ținând În mână un uriaș coș de picnic burdușit cu merinde și sticle cu vin, pe care bunica mea lipsită de tact (care petrecea iarna la Batovo) socotise necesar să ni-l
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ca un fel de plasă acoperindu-i pieptul păros) spre cel mai apropiat robinet unde-și limita abluțiunile la o minuțioasă Înmuiere cu apă a feței roz, a craniului albăstrui și a cefei grase, urmată de o viguroasă suflare a nasului În stil rusesc, după care se Întorcea cu aceiași pași hotărâți, dar de data asta miop și lăsând stropi de apă În urma lui, În dormitorul lui unde ținea Într-un loc secret trei prosoape sacrosante (printre altele, era atât de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
departe, pentru a-i scuti pe colegii mei de școală de vederea unui șofer În livrea scoțându-și șapca În fața mea. Era ca și cum școala Îmi permitea să țin de coadă un șobolan mort, cu condiția să nu-l balansez pe sub nasurile oamenilor. Situația cea mai gravă a survenit din faptul că Încă de atunci aveam o aversiune puternică față de Înscrierea În orice fel de mișcare sau asociație. Îi Înfuriam pe cei mai blânzi și mai bine intenționați profesori ai mei prin
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
n-am descris-o nicăieri. În mijlocul unui mic teren circular de joacă, În fundul grădinii, exista un leagăn Înconjurat de iasomie. Am ajustat frânghiile În așa fel Încât scândura verde a leagănului să poată trece cu câțiva centimetri pe deasupra frunții și nasului celui care stătea culcat pe spate pe nisipul de dedesubt. Unul din noi Începea reprezentația stând În picioare pe scândură și balansându-se tot mai tare; celălalt se Întindea pe jos cu capul pe un loc marcat și, de la o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
au ivit În fața ochilor mei Polenka și alți trei, patru copii În pielea goală care se scăldau la câțiva metri mai Încolo, printre ruinele unui vechi corp de cabine pentru baie. Udă, gâfâind, picurându-i apa dintr-o nară a nasului cârn, cu coastele trupului de adolescentă arcuite sub pielea palidă, Încrețită de frig, cu gleznele stropite cu mâl negru, cu un pieptene curbat sclipind În părul devenit negru fiindcă era ud, se lupta să scape de fâșâitul și chiuiala tulpinilor
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
obiceiul să se ascundă În tufișuri ca să ne spioneze pe Tamara și pe mine cu ajutorul unui vechi telescop pe care-l găsise În pod; dar Într-o zi, iscoada a fost la rândul ei urmărită de Apostolski, bătrânul grădinar cu nas purpuriu al unchiului (Întâmplător un mare măscărici al fetelor din sat), care i-a dat raportul, cu amabilitate, mamei. Mama nu putea să sufere iscodeala și pe lângă asta (deși eu nu i-am vorbit niciodată despre Tamara) știa tot ce
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
phoenix eliberată, pentru a se alătura stelelor. Te costa o amendă de doisprezece șilingi dacă pasărea aceea de foc era observată. Nesbit și prietenii lui, din lotul literar, deși aveau numai cuvinte de laudă pentru strădaniile mele nocturne, strâmbau din nas la alte preocupări ale mele, cum erau entomologia, farsele, fetele și, mai ales, sportul. Dintre jocurile pe care le-am practicat la Cambridge, fotbalul a rămas o oază măturată de vânt În mijlocul unei perioade destul de tulburi. Îmi plăcea la nebunie
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
student german, bine-crescut, liniștit, cu ochelari, al cărui hobby era pedeapsa capitală. Când ne-am văzut a doua oară, mi-a arătat o colecție de fotografii printre care era o serie cumpărată („Ein bischen retouchiert“, a spus el Încrețindu-și nasul pistruiat) care Înfățișa etapele succesive ale unei execuții de rutină din China; a vorbit foarte competent despre splendoarea spadei mortale și despre spiritul de perfectă colaborare dintre călău și victimă, Încununată de un veritabil gheizer de sânge care țâșnea ca
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]