14,128 matches
-
nu se poate distinge o organizare internă. Sunt date de părți de vorbire neflexibile și de forme de vocativ ale unor părți de vorbire flexibile. Și propozițiile neanalizabile pot fi incluse în tipuri definite după unele criterii de mai sus. Propoziții neexclamative enunțiative, pozitive sau negative sunt răspunsurile date de cuvintele de afirmație și negație absolută "Da", "Nu", "Ba da". Primul poate fi interogativ ("Da?"). Propoziții exclamative sunt date de interjecții și substantive la vocativ: "Ah!", "Mamă!" Din punctul de vedere
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
Și propozițiile neanalizabile pot fi incluse în tipuri definite după unele criterii de mai sus. Propoziții neexclamative enunțiative, pozitive sau negative sunt răspunsurile date de cuvintele de afirmație și negație absolută "Da", "Nu", "Ba da". Primul poate fi interogativ ("Da?"). Propoziții exclamative sunt date de interjecții și substantive la vocativ: "Ah!", "Mamă!" Din punctul de vedere al statutului față de alte propoziții (vezi mai pe larg despre acesta secțiunea următoare), propozițiile neanalizabile pot fi independente (exemplele din paragraful anterior), coordonate ("Vine sau
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
negative sunt răspunsurile date de cuvintele de afirmație și negație absolută "Da", "Nu", "Ba da". Primul poate fi interogativ ("Da?"). Propoziții exclamative sunt date de interjecții și substantive la vocativ: "Ah!", "Mamă!" Din punctul de vedere al statutului față de alte propoziții (vezi mai pe larg despre acesta secțiunea următoare), propozițiile neanalizabile pot fi independente (exemplele din paragraful anterior), coordonate ("Vine sau ba?") sau subordonate ("Sigur că da"). După statutul lor față de alte propoziții folosite în aceeași situație de comunicare sau în
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
negație absolută "Da", "Nu", "Ba da". Primul poate fi interogativ ("Da?"). Propoziții exclamative sunt date de interjecții și substantive la vocativ: "Ah!", "Mamă!" Din punctul de vedere al statutului față de alte propoziții (vezi mai pe larg despre acesta secțiunea următoare), propozițiile neanalizabile pot fi independente (exemplele din paragraful anterior), coordonate ("Vine sau ba?") sau subordonate ("Sigur că da"). După statutul lor față de alte propoziții folosite în aceeași situație de comunicare sau în același context, propozițiile pot fi în primul rând independente
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
Din punctul de vedere al statutului față de alte propoziții (vezi mai pe larg despre acesta secțiunea următoare), propozițiile neanalizabile pot fi independente (exemplele din paragraful anterior), coordonate ("Vine sau ba?") sau subordonate ("Sigur că da"). După statutul lor față de alte propoziții folosite în aceeași situație de comunicare sau în același context, propozițiile pot fi în primul rând independente sau făcând parte dintr-o frază. O propoziție principală poate fi independentă dacă nu face parte dintr-o frază și constituie singură o
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
pe larg despre acesta secțiunea următoare), propozițiile neanalizabile pot fi independente (exemplele din paragraful anterior), coordonate ("Vine sau ba?") sau subordonate ("Sigur că da"). După statutul lor față de alte propoziții folosite în aceeași situație de comunicare sau în același context, propozițiile pot fi în primul rând independente sau făcând parte dintr-o frază. O propoziție principală poate fi independentă dacă nu face parte dintr-o frază și constituie singură o comunicare. Are ca mărci în scris inițiala majusculă și punctul, semnul
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
anterior), coordonate ("Vine sau ba?") sau subordonate ("Sigur că da"). După statutul lor față de alte propoziții folosite în aceeași situație de comunicare sau în același context, propozițiile pot fi în primul rând independente sau făcând parte dintr-o frază. O propoziție principală poate fi independentă dacă nu face parte dintr-o frază și constituie singură o comunicare. Are ca mărci în scris inițiala majusculă și punctul, semnul întrebării sau semnul exclamării la sfârșit: "Mă duc la școală.", "Unde te duci?", "Ce
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
constituie singură o comunicare. Are ca mărci în scris inițiala majusculă și punctul, semnul întrebării sau semnul exclamării la sfârșit: "Mă duc la școală.", "Unde te duci?", "Ce bine îmi pare!" În cadrul unei fraze pot fi două sau mai multe propoziții principale coordonate între ele, sau o propoziție principală și una sau mai multe propoziții subordonate acesteia. În acest caz, propoziția principală este regentă, numită și supraordonată. Propoziția incidentă face parte dintr-o propoziție independentă sau o frază, dar nu este
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
în scris inițiala majusculă și punctul, semnul întrebării sau semnul exclamării la sfârșit: "Mă duc la școală.", "Unde te duci?", "Ce bine îmi pare!" În cadrul unei fraze pot fi două sau mai multe propoziții principale coordonate între ele, sau o propoziție principală și una sau mai multe propoziții subordonate acesteia. În acest caz, propoziția principală este regentă, numită și supraordonată. Propoziția incidentă face parte dintr-o propoziție independentă sau o frază, dar nu este legată sintactic de ea. Reprezintă o comunicare
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
întrebării sau semnul exclamării la sfârșit: "Mă duc la școală.", "Unde te duci?", "Ce bine îmi pare!" În cadrul unei fraze pot fi două sau mai multe propoziții principale coordonate între ele, sau o propoziție principală și una sau mai multe propoziții subordonate acesteia. În acest caz, propoziția principală este regentă, numită și supraordonată. Propoziția incidentă face parte dintr-o propoziție independentă sau o frază, dar nu este legată sintactic de ea. Reprezintă o comunicare marginală, vorbitorul respectiv este diferit de cel
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
Mă duc la școală.", "Unde te duci?", "Ce bine îmi pare!" În cadrul unei fraze pot fi două sau mai multe propoziții principale coordonate între ele, sau o propoziție principală și una sau mai multe propoziții subordonate acesteia. În acest caz, propoziția principală este regentă, numită și supraordonată. Propoziția incidentă face parte dintr-o propoziție independentă sau o frază, dar nu este legată sintactic de ea. Reprezintă o comunicare marginală, vorbitorul respectiv este diferit de cel al restului (de exemplu povestitorul față de
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
Ce bine îmi pare!" În cadrul unei fraze pot fi două sau mai multe propoziții principale coordonate între ele, sau o propoziție principală și una sau mai multe propoziții subordonate acesteia. În acest caz, propoziția principală este regentă, numită și supraordonată. Propoziția incidentă face parte dintr-o propoziție independentă sau o frază, dar nu este legată sintactic de ea. Reprezintă o comunicare marginală, vorbitorul respectiv este diferit de cel al restului (de exemplu povestitorul față de un personaj), sau este același, introducând un
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
fraze pot fi două sau mai multe propoziții principale coordonate între ele, sau o propoziție principală și una sau mai multe propoziții subordonate acesteia. În acest caz, propoziția principală este regentă, numită și supraordonată. Propoziția incidentă face parte dintr-o propoziție independentă sau o frază, dar nu este legată sintactic de ea. Reprezintă o comunicare marginală, vorbitorul respectiv este diferit de cel al restului (de exemplu povestitorul față de un personaj), sau este același, introducând un element de adresare, de atitudine, de
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
adresare, de atitudine, de explicație etc. Exemple: "Întâmplarea sau - dacă vrei - norocul m-a adus aici", "Ți-am adus ziarul, zise el, ca să citești și tu", "E bolnav de două zile (cel puțin așa declară familia) și nu poate veni". Propozițiile incidente sunt marcate în vorbire prin pauze și schimbarea intonației, iar în scris prin linii de pauză, virgule sau paranteze. Două propoziții coordonate au același statut una față de cealaltă, adică amândouă sunt sau principale sau subordonate față de altă propoziție sau
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
ca să citești și tu", "E bolnav de două zile (cel puțin așa declară familia) și nu poate veni". Propozițiile incidente sunt marcate în vorbire prin pauze și schimbarea intonației, iar în scris prin linii de pauză, virgule sau paranteze. Două propoziții coordonate au același statut una față de cealaltă, adică amândouă sunt sau principale sau subordonate față de altă propoziție sau alte propoziții. Coordonarea se exprimă prin joncțiune cu ajutorul unui cuvânt sau al unei locuțiuni, care este cel mai frecvent o conjuncție, respectiv
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
veni". Propozițiile incidente sunt marcate în vorbire prin pauze și schimbarea intonației, iar în scris prin linii de pauză, virgule sau paranteze. Două propoziții coordonate au același statut una față de cealaltă, adică amândouă sunt sau principale sau subordonate față de altă propoziție sau alte propoziții. Coordonarea se exprimă prin joncțiune cu ajutorul unui cuvânt sau al unei locuțiuni, care este cel mai frecvent o conjuncție, respectiv o locuțiune conjuncțională, ori prin juxtapunere, adică nemijlocit, fără un asemenea cuvânt sau locuțiune. În scris, aceasta
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
sunt marcate în vorbire prin pauze și schimbarea intonației, iar în scris prin linii de pauză, virgule sau paranteze. Două propoziții coordonate au același statut una față de cealaltă, adică amândouă sunt sau principale sau subordonate față de altă propoziție sau alte propoziții. Coordonarea se exprimă prin joncțiune cu ajutorul unui cuvânt sau al unei locuțiuni, care este cel mai frecvent o conjuncție, respectiv o locuțiune conjuncțională, ori prin juxtapunere, adică nemijlocit, fără un asemenea cuvânt sau locuțiune. În scris, aceasta este marcată prin
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
al unei locuțiuni, care este cel mai frecvent o conjuncție, respectiv o locuțiune conjuncțională, ori prin juxtapunere, adică nemijlocit, fără un asemenea cuvânt sau locuțiune. În scris, aceasta este marcată prin virgulă. În ambele cazuri intervine și intonația. De obicei propozițiile coordonate între ele fac parte din aceeași frază, dar coordonarea poate fi și contextuală: "De la terminarea școlii au trecut mulți ani [...] ocaziile de întâlnire au fost rare și niciodată n-au fost prezenți toți colegii. Dar distanța în timp și
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
frază, dar coordonarea poate fi și contextuală: "De la terminarea școlii au trecut mulți ani [...] ocaziile de întâlnire au fost rare și niciodată n-au fost prezenți toți colegii. Dar distanța în timp și în spațiu n-a dus la uitare". Propozițiile coordonate sunt de mai multe feluri: O propoziție subordonată, numită și secundară sau dependentă, depinde, de regulă, de o propoziție regentă sau de un anumit cuvânt din aceasta, determinându-l(e). Uneori este subordonată față de două sau mai multe regente
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
terminarea școlii au trecut mulți ani [...] ocaziile de întâlnire au fost rare și niciodată n-au fost prezenți toți colegii. Dar distanța în timp și în spațiu n-a dus la uitare". Propozițiile coordonate sunt de mai multe feluri: O propoziție subordonată, numită și secundară sau dependentă, depinde, de regulă, de o propoziție regentă sau de un anumit cuvânt din aceasta, determinându-l(e). Uneori este subordonată față de două sau mai multe regente coordonate între ele. Exemple: Subordonatele îndeplinesc, sub formă
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
și niciodată n-au fost prezenți toți colegii. Dar distanța în timp și în spațiu n-a dus la uitare". Propozițiile coordonate sunt de mai multe feluri: O propoziție subordonată, numită și secundară sau dependentă, depinde, de regulă, de o propoziție regentă sau de un anumit cuvânt din aceasta, determinându-l(e). Uneori este subordonată față de două sau mai multe regente coordonate între ele. Exemple: Subordonatele îndeplinesc, sub formă de propoziție, funcția unor părți de propoziție ale regentei, fiind identificate și
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
numită și secundară sau dependentă, depinde, de regulă, de o propoziție regentă sau de un anumit cuvânt din aceasta, determinându-l(e). Uneori este subordonată față de două sau mai multe regente coordonate între ele. Exemple: Subordonatele îndeplinesc, sub formă de propoziție, funcția unor părți de propoziție ale regentei, fiind identificate și denumite după această funcție. Între două tipuri de subordonate și părțile de propoziție corespunzătoare există totuși deosebiri: Dacă într-o gramatică precum Avram 1997 se consideră că un verb la
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
depinde, de regulă, de o propoziție regentă sau de un anumit cuvânt din aceasta, determinându-l(e). Uneori este subordonată față de două sau mai multe regente coordonate între ele. Exemple: Subordonatele îndeplinesc, sub formă de propoziție, funcția unor părți de propoziție ale regentei, fiind identificate și denumite după această funcție. Între două tipuri de subordonate și părțile de propoziție corespunzătoare există totuși deosebiri: Dacă într-o gramatică precum Avram 1997 se consideră că un verb la un mod nepersonal poate fi
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
este subordonată față de două sau mai multe regente coordonate între ele. Exemple: Subordonatele îndeplinesc, sub formă de propoziție, funcția unor părți de propoziție ale regentei, fiind identificate și denumite după această funcție. Între două tipuri de subordonate și părțile de propoziție corespunzătoare există totuși deosebiri: Dacă într-o gramatică precum Avram 1997 se consideră că un verb la un mod nepersonal poate fi predicat numai într-o propoziție principală, în unele gramatici se consideră că acest lucru este posibil și în
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
și denumite după această funcție. Între două tipuri de subordonate și părțile de propoziție corespunzătoare există totuși deosebiri: Dacă într-o gramatică precum Avram 1997 se consideră că un verb la un mod nepersonal poate fi predicat numai într-o propoziție principală, în unele gramatici se consideră că acest lucru este posibil și în secundare. Astfel, în gramaticile franceze se tratează așa-numitele „propoziții infinitivale”. Unele le consideră propoziții pe acelea în care infinitivul are propriul său subiect, diferit de cel
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]