13,990 matches
-
prea multe posibilități comportamentale. El este pur și simplu programat să supraviețuiască. Dispune de anumite însușiri cognitiv-afective și strategii comportamentale ale căror complexitate și diversitate depind de locul pe care un animal sau altul îl ocupă pe scara evoluției. Aceste însușiri îi permit să analizeze, mai mult sau mai puțin elaborat, situația și să folosească o strategie comportamentală adecvată. La animale aceste procese sunt în general lineare. Stimulii "aversivi" (stimuli ce provoacă greață, dezgust și care induc repulsie) provoacă o strategie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
el chemat să accepte, să cunoască, să rabde și să-și asume suferința”<footnote MARC BOEGNER, Le chrétien et la souffrance, Éditions Berger-Levrault, Paris, 1955, p. 25-27 et passim. footnote>, și doar așa îi este valorizată. Ernest Bernea scria că „însușirea de ființă superioară și liberă a omului îl face să sufere cu prisosință, dar nu cu zădărnicie”<footnote ERNEST BERNEA, Cel ce urcă muntele, Editura Agora, Iași, 1996, p. 10. footnote>. Bunul creștin este convins că nu poate pretinde a
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
lui Isus este însă dialogul cu Pilat (18,29-38), în care el declară că împărăția sa „nu este din lumea aceasta” (18,36), iar Pilat întreabă: „Ce este adevărul?” (18,38). Din punct de vedere teologic, poate, cea mai importantă însușire este accentul pus pe chestiunea legală că autorităților iudaice nu le era permis să trimită la moarte pe nimeni (18,31-32), fapt care, pe de o parte, garanta ducerea la capăt a răstignirii (adică „înălțarea” lui Isus; cf. 12,32
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Aceste povestiri sunt extrem de neobișnuite și particularitatea pe care o au nu poate să fi fost inventată. E ca și cum scriitorii evangheliilor s-ar sforța să descrie o realitate fără să dispună de un limbaj adecvat acesteia. A patra și ultima însușire stranie a narațiunilor învierii, care ar putea pune sub semnul întrebării multe din predicile de Paște pe care eu și alții în mod obișnuit, le rostim, este absența oricărei mențiuni a speranței creștine viitoare. Aproape peste tot în altă parte
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
și social al momentului. Iată de ce apreciem, ca și autorul citat, că perspectiva istorică a savantului, a influențat considerabil concepția sa asupra liberalismului profesat, iar pregătirea sa a premers vocația omului politic, i-a indus "responsabilitatea față de realitățile istorice și însușirea deciziilor care au conservat ființa și independența politică a poporului"309. De la primele întruniri politice, șeful noului partid liberal a abordat problema raportului dintre stat și inițiativa particulară în economie și în politică. El aprecia că, dacă în domeniul vieții
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
autoritar, cele două tendințe care se făceau simțite deopotrivă în societatea românească în acel moment. Plecând de la premisa că: "faptele mari se datoresc de obicei, individualităților puternice, iar epocile de așezare ce urmează au nevoie de libera dezvoltare a tuturor însușirilor [...]", autorul pledează pentru un spor de autoritate ministerială, în timpul perioadelor care urmează unei etape revoluționare. Astfel, el apreciază că: "un egoism mai mic al indivizilor", un "despotism al miniștrilor", înțeles ca adevărată autoritate, slujind mulțimii, ar crea condițiile necesare pentru
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
realizare. Împotriva lor se ridică în clipa de față Gheorghe Brătianu. "Restaurarea integrală a valorilor morale și a libertății de gândire" este crezul noului conducător al Partidului Național Liberal, afirmat categoric în cuvântarea sa din 15 iunie a.c.[...] Cunoscând aceste însușiri, un grup de intelectuali, care au stat până acum departe de frământările politice, au socotit ca o onoare și o datorie de conștiință să-l urmeze în acțiunea începută. Acest grup este sigur că odată cu Gheorghe Brătianu începe o eră
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dialog, este „un amestec de trufie și josnicie, de bun-simț și de sminteală; pesemne că noțiunile de cinstit și necinstit îi sînt învălmășite în cap într-un mod cu totul neobișnuit, fiindcă omul acesta nu se fălește deloc cînd arată însușirile bune pe care i le-a hărăzit natura, și nici nu se rușinează cînd le dă la iveală pe cele rele“.2 Nepotul lui Rameau și Omul din Subterană seamănă ca două picături de apă în ce privește lipsa de aderență la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
se prezentau în fața ochilor mei. Secretari din Biroul Politic, stăpânii Kremlinului: Lenin, Stalin, Hrușciov, Brejnev. Patru caractere foarte diferite, iubite sau urâte de populație, și care marcaseră fiecare o întreagă epocă din istoria imperiului. Însă toți aveau în comun o însușire: alături de ei, nu se putea concepe nici o prezență feminină și, cu atât mai puțin, amoroasă. Era cu mult mai ușor pentru noi să ni-l imaginăm pe Stalin în compania unui Churchill la Yalta sau a unui Mao la Moscova
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
asta e Rusia. Așa mă agățam, în deruta mea juvenilă, de noua mea identitate. Aceasta devenea pentru mine însăși viața, cea care, credeam eu, avea să șteargă pentru totdeauna iluzia mea franceză. Viața aceasta și-a manifestat repede principala ei însușire (pe care rutina zilelor ne împiedică să o vedem) - totala ei incredibilitate. Înainte, trăiam în cărți. Înaintam de la un personaj la altul, urmărind logica unei intrigi amoroase sau a unui război. Dar, într-o seară de martie, atât de călduță
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
visat unul și același vis, care mă trezea în plină noapte. O femeie într-un palton lung, întunecat, intra într-un orășel de frontieră într-o dimineață de iarnă liniștită. Există un joc vechi. Alegi un adjectiv care exprimă o însușire extremă: „abominabil”, de pildă. Apoi îi găsești un sinonim care, fiind foarte apropiat, exprimă aceeași calitate ușor atenuată: „oribil”, dacă vreți. Termenul următor va repeta această imperceptibilă atenuare: „groaznic”. Și așa mai departe, coborând de fiecare dată o treaptă minusculă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de risc al unei populații de animale domestice nu poate fi cunoscut fără elaborarea istoriei (analizei) genetice a acesteia. Obiectivele: se stabilesc în funcție de cerința pieței și ținând cont de aceasta se hotărăsc caracterele de ameliorat și metoda de control pentru însușirile enumerate. Vor prima în obiectivul ameliorării caracterele cu importanță economică mare (chiar dacă unele pot avea determinism genetic slab). Rezultatele: se obțin după parcurgerea unor etape, dintre care amintim: estimarea parametrilor genetici, evaluarea genetică a animalelor, potrivirea împerecherilor, elaborarea unui sistem
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Herodot și Platon, Horațiu și Columella și până în zilele noastre, literatura universală înregistrează imagini pline de conținut, în care vinul și binefacerile lui sunt prezentate într-o mare diversitate de semnificații. Scriitorii, artiștii, medicii și specialiștii tuturor timpurilor au relevat însușirile strugurilor și calitatea vinului, fiecare în genul și după talentul său. Ne-am propus în lucrarea de față să cercetăm procesele intime care transformă nectarul boabelor aurii sau negre în soare lichid (Goethe), picături de geniu (Baudelaire) sau stropi de
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
decurge lent cu depunerea levurilor pe fundul vaselor de fermentație și uneori a tartraților. Treptat vinul se limpezește. În general, se consideră că un must cu 17% zaharuri dă un vin de 10% alcool. În decursul fermentației alcoolice, cresc treptat însușirile calitative ale vinului în el având loc procese biochimice și fizice, vinul trâind și maturânduse. În funcție de strugurii folosiți și de modul în care mustul este preparat se poate produce vin alb sau roșu. Vinul alb este făcut din struguri albi
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
nu constă în originea lor, așa cum s-a crezut într-o epocă anterioară. În numeroase țări se desfășoară o muncă minuțioasă de identificare a tuturor genurilor și speciilor de levuri întâlnite pe struguri, must și vin, sunt studiate în continuare însușirile fiziologice și caracterele morfologice ale fiecăruia din ele. Pe baza unor însușiri fiziologice cu importanță practică au fost selecționate sau sunt în curs de selecționare sușe de levuri corespunzătoare anumitor scopuri, astfel: 1. Sușe de levuri cu capacitate înaltă de
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
anterioară. În numeroase țări se desfășoară o muncă minuțioasă de identificare a tuturor genurilor și speciilor de levuri întâlnite pe struguri, must și vin, sunt studiate în continuare însușirile fiziologice și caracterele morfologice ale fiecăruia din ele. Pe baza unor însușiri fiziologice cu importanță practică au fost selecționate sau sunt în curs de selecționare sușe de levuri corespunzătoare anumitor scopuri, astfel: 1. Sușe de levuri cu capacitate înaltă de fermentare, care la temperatura optimă realizează 18 - 18,5 vol. % alcool. 2
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
pentru folosirea unora dintre aceste activități sau poate construi activități proprii (exemplele din programă au caracter orientativ, de sugestii și nu implică obligativitatea utilizării numai a acesteia în activitatea didactică). Competența specifică și derivarea acesteia: Competența poate fi considerată o însușire identificată prin punerea în joc a mai multor cunoștințe și deprinderi din domeniul unei discipline. Poate fi considerată capacitatea individului de a rezolva o anume problemă. Una și aceeași competență poate fi formată de-a lungul a două sau trei
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
didactic aflat la dispoziție pentru evidențierea heterogenității ciupercilor. observă materialul distribuit și planșele expuse care reprezintă diferite ciuperci. II. Reactualizarea Cunoștințelor pune în discuție câteva exemple de ciuperci învățate în clasele gimnaziale. remarcă și identifică aceste ciuperci. III. Transmiterea și însușirea noilor Cunoștințe prezentarea optimă a conținutului dirijarea învățării solicită evidențierea unor caractere morfologice și structurale pe baza observațiilor făcute pe material natural și conservat notează titlul lecției pe tablă, dirijează observațiile elevilor și scrie pe tablă caracterele generale ale ciupercilor
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Activitatea elevului 1. Reactualizarea învățării privind structura globului ocular, segmentele analizatorului vizual 2. Captarea atenției elevilor pe baza întrebărilor problematizate care să evidențieze asemănarea dintre formarea imaginii pe retină și în camera obscură a unui aparat fotografic. 3. Transmiterea și însușirea cunoștințelor (dirijarea învățării) prezentarea modalităților de formare a imaginii la ochiul emetrop și ametrop; definirea procesului de acomodare; realizarea arcului reflex; caracterizarea mecanismelor care stau la baza formării imaginii în cazul vederii scotopice cu procesul de adaptare la întuneric și
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
vederii scotopice cu procesul de adaptare la întuneric și în cazul vederii fotopice cu perceperea culorilor. 4. Aprecierea performanței aplicarea unui test (probă de evaluarea curentă). 5. Asigurarea conexiunii inverse corectarea testului (autocorectarea); realizarea observațiilor asupra corectitudinii realizării lui și însușirii noțiunilor. Elevii răspund la întrebările profesorului evidențiind alcătuirea analizatorului optic, specifică rolul componentelor și le identifică pe mulaj, planșe, atlase; Elevii observă asemănarea dintre imaginea formată pe retină și în aparatul fotografic discută diferite aspecte ale formării imaginii la nivelul
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
sau „cel mai îndepărtat” constă în însăși explicarea (šar≤) sensurilor numelor divine. Dacă se include prepoziția, titlul poate intenționa să spună că prin explicarea numelor divine se caută un scop mai îndepărtat, „scopul ultim” care este, conform învățăturii sufite, dobândirea însușirilor lui Dumnezeu semnificate prin respectivele nume, acel taƒalluq bi-’aƒl"q Allah. Aceasta este, de fapt, și ideea fundamentală a lucrării. De aceea, ca și la Qušayr, dar mai sistematic, la fiecare nume divin, după explicațiile de ordin lexicografic sau
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
constituie elementul central al credinței islamice. Este prezent mai ales in textele coranice care polemizează cu creștinismul și cu dualismul. Aš‘ar, ca și lubb"’ , distingea trei sensuri ale lui w"≤id aplicat lui Dumnezeu: indivizibil că esența, incomparabil în însușiri, fără nici un asociat în cârmuirea lumii. Orice analogie cu ceva creat este suspectă. Unii mu‘taziliți au mers atât de departe în această direcție, încât au ajuns să-și proclame agnosticismul cu privire la natură divină 84. Traducerea cu „Unul” respectă registrul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pe cale orală. Limba scrisă trebuie să fie mai ordonată, mai condensată și mai corectă decât cea vorbită. Exigențele redactării se dovedesc sensibil diferite de cerințele oralității, deși cea din urmă poate fi un mijloc de control al celei dintâi. Procesul însușirii corecte a limbii române urmărește formarea unui ansamblu de deprinderi ortografice, de punctuație, de ortoepie, gramaticale și de stil. Atât pentru dezvoltarea exprimării orale cât și a celei scrise, le cerem elevilor o exprimare logică, clară și precisă a conținutului
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
unui an : Las’ pe mine ; ’98 în loc de 1998. Toate semnele ortografice sunt și semnele diacritice adăugate unor litere pentru a marca diferențele de valoare fonetică ale aceleeași litere (a, ă, â ). CAPITOLUL III PARTICULARITĂȚI METODICE ALE ACTIVITĂȚII DE PREDARE ȘI ÎNSUȘIRE A ORTOGRAFIEI ȘI PUNCTUAȚIEI LA CICLUL PRIMAR 1. Metode utilizate în predarea -învățarea ortografiei și punctuației. 2. Particularități ale perioadei pregramaticale 3. Mijloace auxiliare folosite în însușirea ortografiei și punctuației Ă fișe ortografice I-II ) III. PARTICULARITĂȚI METODICE ALE ACTIVITĂȚII
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
litere (a, ă, â ). CAPITOLUL III PARTICULARITĂȚI METODICE ALE ACTIVITĂȚII DE PREDARE ȘI ÎNSUȘIRE A ORTOGRAFIEI ȘI PUNCTUAȚIEI LA CICLUL PRIMAR 1. Metode utilizate în predarea -învățarea ortografiei și punctuației. 2. Particularități ale perioadei pregramaticale 3. Mijloace auxiliare folosite în însușirea ortografiei și punctuației Ă fișe ortografice I-II ) III. PARTICULARITĂȚI METODICE ALE ACTIVITĂȚII DE PREDARE ȘI ÎNSUȘIRE A ORTOGRAFIEI ȘI PUNCTUAȚIEI LA CICLUL PRIMAR III. 1. METODE UTILIZATE ÎN PREDAREA - ÎNVĂȚAREA ORTOGRAFIEI ȘI PUNCTUAȚIEI Pentru realizarea obiectivelor obiectivelor specifice limbii
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]