19,920 matches
-
autonomia țărilor noastre, atât de solemn proclamată la Adrianopol și cu cât situația domnului Moldovei era mai prejos de acea a unui gubernator rus. Înainte, însă, de a păși mai departe, voi observa că consulii și comisarii extraordinari ruși, care acuzau pe Mihai Sturdza de abuzuri și de concusiuni; erau însuși venali. Consulul Kotzebue trăgea folos din amestecul său în afacerile judiciare și silea mănăstirea Neamț să-i dea moșii în arendă pe preț de nimica. Iată ce ne povestește un
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nu sunt marxiști. În aceeași zi erau retrași de la Belgrad consilierii militari și economici, întrerupându-se acordarea creditelor promise anterior. În ziua de 27 martie 1948, liderul de la Kremlin lansează, printr-o scrisoare, un atac dur la adresa conducătorului comuniștilor iugoslavi, acuzându-l de troțkism, menșevism, revizionism, imperialism etc., sperând că principalii factori din jurul acestuia vor îmbrățișa, întro formă sau alta, linia Moscovei. Momentul este considerat a fi punctul de plecare al ideologiei „titoiste”, înțeleasă că „formă de respingere și implicit de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
întro formă sau alta, linia Moscovei. Momentul este considerat a fi punctul de plecare al ideologiei „titoiste”, înțeleasă că „formă de respingere și implicit de separare de stalinism”. Într-o altă scrisoare, expediata la 4 mai 1948, liderii iugoslavi sunt acuzați de imperialism, propunându-se discutarea divergențelor în cadrul Cominformului. La refuzul Belgradului de a răspunde pozitiv - era clar că se dorea o atitudine de forță - este lansată și a treia scrisoare, unde Partidul Comunist Iugoslav este acuzat de scindarea blocului comunist
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
1948, liderii iugoslavi sunt acuzați de imperialism, propunându-se discutarea divergențelor în cadrul Cominformului. La refuzul Belgradului de a răspunde pozitiv - era clar că se dorea o atitudine de forță - este lansată și a treia scrisoare, unde Partidul Comunist Iugoslav este acuzat de scindarea blocului comunist, de trădare și naționalism. Un alt motiv de nemulțumire pentru liderii comuniști sovietici era elaborarea de către guvernanții de la Belgrad a unui plan de dezvoltare economică independent de indicațiile venite de la Moscova, ceea ce a condus la o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
seara zilei de 23 august 1944. Aparent, totul a început la congresul de unificare al Partidului Comunist Român cu aripa radicală din Partidul Social Democrat, desfășurat la București în februarie 1948, când a fost lansat un atac dur la adresa lui, fiind acuzat că „devenise un exponent al ideologiei burgheze”, „căzuse sub influența burgheziei”, „supraestimase în mod constant și intenționat forțele inamicului” și „este probabil ajutat de puterile occidentale imperialiste”. În felul acesta, apare în istoriografie problema dacă nu cumva este vorba de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în acei ani: „Titel și clica să”, „bandă”, „grupulețul titilist”, „Moarte lor!”, „Moarte reacționarilor!” etc. Un caz aparte este cel de la Timișoara, unde anchetatoarea de origine sârbă Vida Nedici, specializată în torturarea sexuală a bărbaților (lovirea testicolelor cu un creion), acuzată la un moment dat că ar fi agenta „titoistă”, este condamnată la moarte, dar nu este executată, fiind închisă la Mislea alături de alte deținute anticomuniste. Grațiata, se pare că și-a petrecut „o bătrânețe senina într-un sat din Banatul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Prima parte descrie perioadă de trecut politic din viața liderului iugoslav, cu accent pe „lanțul lung al trădărilor pe care Tito și bandă lui leau comis față de clasa muncitoare din Iugoslavia și față de mișcarea muncitoreasca internațională”. În spiritul epocii, este acuzat de convingeri troțkiste, aflându-se în legătură cu Bella Kun și Valețki, membrii ai Secretariatului Balcanic al Internaționalei Comuniste până în 1935. „Tito - declară autorul - mi-a împărtășit convingerile sale troțkiste, vorbindu-mi totodată despre neplăcerile pricinuite de aceste convingeri, si, în legătură cu aceasta
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
conducere, de la Comitetul Central, până la conduceriler organizațiilor de bază nu este aleasă de jos, ci se numește prin ordin de sus”. Mai multe pagini sunt dedicate „activității criminale a titoiștilor în timpul luptei de eliberare națională”. Tito și camarazii săi sunt acuzați că la declanșarea revoltei antigermane în iulie 1941 din Șerbia, cu extindere în Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, se plimbau nestingheriți pe străzile Belgradului. Ulterior ei „se încadrează în lupta popoarelor iugoslave, cu scopul însă de a o dezagrega și a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Grupul de Armate „E” să poată fi opriți din retragerea lor, în vederea confruntării cu Armata Roșie în Europa Centrală. În felul acesta înaintarea sovieticilor către Berlin ar fi fost întârziată. Autorul cărții, bulgar de origine, își apără armata țării sale, acuzând-o pe cea iugoslavă. Conducerea „titoistă”, notează el, „a încercat să împiedice și - prin sabotajul ei înverșunat a reușit, într-o oarecare măsură, că Armata Populară Bulgară să-și îndeplinească până la capăt sarcina ce-i fusese încredințată de comandamentul frontului
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
10 - 15 dintre acești criminali și trădători au fost lichidați, iar alții, în zdrențe și flămânzi, neputând rezista mai multă vreme în Albania, au fugit în Iugoslavia”. Pentru a deteriora și cu alte „dovezi” imaginea „reformatorului de la Belgrad”, Tito este acuzat de tentativă spargerii „unității de luptă dintre popoarele grec și macedonean”. Mai mult, câteva mii de copii ce se aflau în Iugoslavia au fost predați grecilor, refuzânduse transferul lor în state că România, Ungaria sau Cehoslovacia, unde ar fi găsit
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
complicați, frica și suspiciunea creau o atmosferă de autentică teroare. Mai mult, prin H.C.M. nr. 1154 din 26 octombrie 1950, în zona de frontieră cu Iugoslavia, pe o adâncime de 25 km se introduceau restricții severe privitoare la stabilirea domiciliului. Acuzați de spionaj în favoarea serviciilor secrete iugoslave și de simpatii „titoiste”, cei mai multi și-au pierdut în chip nedrept agoniseală de o viață. V. Crăciunoiu, fost colonel de securitate, relata: „Au fost dislocate familii cărora nici prin cap nu le trecea să
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în plan intern se numără și legea din 1 martie 1948 privind stabilirea unor măsuri de siguranță în zona de frontieră a țării noastre. Pericolul cel mai mare era în opinia liderilor de la București „titoismul”, orice persoană suspectă putând fi acuzată că a îmbrățișat ideile de pește Dunăre. Pe baza unei alte legi, din ianuarie 1949, au fost judecați sub această învinuire un număr mare de cetățeni, iar trupele de Securitate, înființate în februarie 1949, au primit ordin de a-i
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
politici în forme și cu armele specifice regimurilor totalitare. Un rol însemnat l-a avut poliția secretă, U.D.B.A. (Direcția Securității de Stat), condusă multă vreme de sârbul Al. Rankovici. Cei mai mulți dintre deținuții politici din acești ani au fost acuzați de activități procominformiste, fiind arestați pe baza unor simple decizii administrative. Cu mare tam-tam, în septembrie s-a derulat în Capitala Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din România, unde au participat și delegați ai județului Gorj. Lucrările s-au
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
imperialiștilor americano-englezi, împreună cu slugile lor, de țeapă clicii fasciste de la Belgrad, TitoRankovici”. Presă din Gorj își îndreaptă atenția și asupra „titoiștilor” ce par a fi activi în alte țări ale sistemului socialist. Un asemenea caz este Momir Ivanov Seferovici, muntenegrean, acuzat de „acțiuni criminale împotriva securității de stat a R.P. Bulgaria”. O vreme, înainte de a fi arestat, a fost adăpostit de funcționarii ambasadei iugoslave de la Sofia. Revelatoare pentru situația încordata din Balcani este vizită ministrului de Război al S.U.A., Frank Pace
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
stabilimentului ce s-a întîmplat și au fost învățați să spună că Maftei a fost ucis într-o altercație de către un coleg de celulă bolnav psihic. În ciuda amenințărilor, membrii familiei victimei au aflat adevărul și nu s-au sfiit să acuze de crimă atît pe gardian, cît și Penitenciarul care a favorizat fapta, a ascuns-o și a aruncat-o în cîrca unui deținut iresponsabil, care, oricum, nu avea ce căuta în celulă, locul lui trebuind să fie la spitalul de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
angajați au adoptat imediat varianta oficială a colegului lor aflat în culpă, cel puțin declarativ. Ceilalți, puțini la număr, au refuzat să se pronunțe, insistînd să vorbească în afara instituției, într-un cadru neoficial și sub garanția anonimatului. Ei și-au acuzat colegii de complicitate cu gardianul criminal pe motivul înrudirii cu acesta, sistemul penitenciar stimulînd angajarea rudelor și înrudirea dintre cadre. În aceeași măsură i-au acuzat de violențe similare, rareori finalizate prin uciderea condamnaților, dar nu mai puțin abjecte și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vorbească în afara instituției, într-un cadru neoficial și sub garanția anonimatului. Ei și-au acuzat colegii de complicitate cu gardianul criminal pe motivul înrudirii cu acesta, sistemul penitenciar stimulînd angajarea rudelor și înrudirea dintre cadre. În aceeași măsură i-au acuzat de violențe similare, rareori finalizate prin uciderea condamnaților, dar nu mai puțin abjecte și gratuite 1. Pe de altă parte, deținuții nu au putut face nici o declarație deoarece erau permanent supravegheați de unul sau mai mulți angajați în timpul discuțiilor, iar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prin contactul cu filosofia marxistă, care propăvăduia intervenția statului ca agent principal și chiar unic de administrare a pedepsei. Modelul occidental a fost vreme îndelungată bombardat cu critici ce vizau duritatea condițiilor de detenție și a celor de muncă, fiind acuzat de favorizare a exploatării arestaților. În plan teoretic, accentul criticilor a căzut pe raționalitatea minimală încorporată în sistem și pe ineficiența acțiunilor reeducative. Secolul XX nu a fost dominat, precum secolul al XIX-lea, de modelul occidental, de raționalismul și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
delictele în special ca fenomene de sugestie, de imitație ce caracterizează interiorul grupurilor de tineri. Nu puțini sînt cei care au pus în discuție fragilitatea morală, arătînd că strada, filmele, discotecile și publicațiile "imorale" exercită o presiune considerabilă asupra lor, acuzînd în acest sens societatea. Presiunea socială delictogenă nu are efecte asupra tuturor tinerilor, ci doar asupra acelora care au cunoscut perturbări grave ale procesului de socializare, pe diferite paliere ale lui: familie, școală, anturaj. În familiile minorilor delincvenți se constată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
într-un an: bătăi, mutilări, baricadări, greve ale foamei, sinucideri, crime. Este deci necesară existența unui personal bine instruit care să poată canaliza agresivitatea inevitabilă în acțiuni care să nu dea naștere la crime. Vreme îndelungată regimurile comuniste au fost acuzate pentru crimele produse în închisorile lor. Deschiderea către lumea occidentală după 1989 a relevat un lucru surprinzător: rata mortalității în penitenciarele din estul Europei este mai mică decît în vestul continentului, în ciuda supraaglomerării, sărăciei și privațiunilor suplimentare. În statisticile Consiliului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
este cel privind naționalitatea deținuților. Este un lucru cunoscut că țiganii ocupă o pondere importantă în structura etnică a populației carcerale, semnificativ mai mare decît cea existentă în afara zidurilor. Această centrare pe infracțiunile rromilor a fost deseori criticată, statul fiind acuzat de purificare etnică sau, mai blînd, de discriminare a minorității rrome. Că întreaga etnie este considerată infractoare reiese și din apelativele cu care autoritățile se adresează deținuților: "băi țigane", "mișcă țigane", "cioroiule", "coloratule" etc. Deși reprobabilă, centrarea excesivă pe delincvența
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
jurnaliști (și nimic nu e mai periculos pentru o instituție totalitară ca dezvăluirea mediatică a tuturor aranjamentelor făcute la limita legilor), de iscarea unei revolte, de sancțiunile unor șefi iritați, de schimbarea bruscă a regulamentelor etc. Fiecare angajat poate fi acuzat oricînd de neglijență și poate fi sancționat cu blam, avertisment, retrogradare, declasare, mutare disciplinară, suspendare, destituire sau chiar condamnare. Administrația centrală prezintă anual situația acestor sancțiuni aplicate la sute de salariați, precum și situația părăsirii sistemului: între 5 și 7% din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
își face loc pe caleașcă, micile atenții însoțind nu doar bilețelele de amor dintre celulele femeilor și cele ale bărbaților, ci și rodul masturbărilor, pe care femeile și-l introduc în organele genitale, rămînînd însărcinate, spre disperarea cadrelor care sînt acuzate de superiori că au facilitat relațiile sexuale. Existența celulelor de femei în apropierea celor de bărbați focalizează atențiile tuturor asupra persoanelor de sex opus. Fiecare e studiat, etichetat, catalogat și acceptat sau nu ca partener sexual, caleașca funcționînd la intensitatea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spațiu restrîns, muncind adesea doar unii pentru alții, angajații DGP au dezvoltat o lume a zvonurilor și a bîrfelor la o amploare fără precedent, care a depășit cadrul instituțional. Deși solidari între ei în exterior, funcționarii se suspectează și se acuză reciproc: că sînt securiști, că sînt spioni străini, că sînt angajați pe pile, că au dezvoltat relații mafiote cu alte cadre și chiar cu deținuți etc. Beneficiari ai regimului politic ce i-a angajat în funcții și cu salarii nemeritate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care veneau și îți băgau în ochi tot felul de bucățele din vechea cetate, cu gresie albastră, unele aurite, dar mi-a șoptit atașatul care mă însoțea să nu mă ating de nimic. Altfel, la aeroport, aș fi putut fi acuzată de violare de patrimoniu. Pe drum erau tancuri și tablouri de douăzeci pe treizeci de metri ale lui Saddam, ceva de groază... — Dar nu e grozav că ați avut șansa de a ajunge și acolo? — Cum să nu? Oricum, peste
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]