13,899 matches
-
următorii 28 de ani în urma unei hotărâri politice a noii conduceri croate, instaurate după suprimarea de către Iugoslavia a Primăverii Croate, cu justificarea că ar fi un „proiect megalomanic”. Se consideră că adevăratul motiv pentru anularea lucrărilor a fost acela că autostrada era considerată a fi un proiect naționalist. Concluzia este susținută și de faptul că autostrada a fost poreclită spontan "autostrada regele Tomislav" (în ) de către cetățenii care au investit prin creditul public, după regele Croației medievale, care a unit țara într-
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
de către Iugoslavia a Primăverii Croate, cu justificarea că ar fi un „proiect megalomanic”. Se consideră că adevăratul motiv pentru anularea lucrărilor a fost acela că autostrada era considerată a fi un proiect naționalist. Concluzia este susținută și de faptul că autostrada a fost poreclită spontan "autostrada regele Tomislav" (în ) de către cetățenii care au investit prin creditul public, după regele Croației medievale, care a unit țara într-un singur regat în 925. Fondurile strânse prin credit public au rămas neutilizate mai multe
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
cu justificarea că ar fi un „proiect megalomanic”. Se consideră că adevăratul motiv pentru anularea lucrărilor a fost acela că autostrada era considerată a fi un proiect naționalist. Concluzia este susținută și de faptul că autostrada a fost poreclită spontan "autostrada regele Tomislav" (în ) de către cetățenii care au investit prin creditul public, după regele Croației medievale, care a unit țara într-un singur regat în 925. Fondurile strânse prin credit public au rămas neutilizate mai multe luni, fiind investite ulterior într-
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
mai sudică parte din drumul Pyhrn, desemnând-o în 1975 drept E59. Ulterioarele reorganizări ale rețelei de drumuri europene, inclusiv cea din 2008, s-au făcut cu transferul rutei de la sud de Zagreb către E71. La începutul anilor 1990, construcția autostrăzii a fost amânată din nou din cauza Războiului Croat de Independență. În acel deceniu s-au reluat însă discuțiile privind construcția ei, inclusiv cu noi considerații asupra rutei. În curând, s-a renunțat la ruta gândită inițial prin Bihać și s-
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
modificată a celei inițiale, ocolind Bihać și luând-o prin regiunea Lacurilor Plitvice; cealaltă era o rută complet nouă, mai la vest, prin Gospić și Zadar, aceasta din urmă fiind în cele din urmă ruta finală. Ambele alternative propuneau ca autostrada Zagreb-Karlovac, deja terminată în 1972, să fie utilizată ca secțiune nordică a autostrăzilor Zagreb-Split și Zagreb-Rijeka. A1 a fost un proiect demonstrativ pentru guvernul croat, fiind considerat un simbol al reunificării țării. Prima tentativă de a revitaliza proiectul a avut
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
cealaltă era o rută complet nouă, mai la vest, prin Gospić și Zadar, aceasta din urmă fiind în cele din urmă ruta finală. Ambele alternative propuneau ca autostrada Zagreb-Karlovac, deja terminată în 1972, să fie utilizată ca secțiune nordică a autostrăzilor Zagreb-Split și Zagreb-Rijeka. A1 a fost un proiect demonstrativ pentru guvernul croat, fiind considerat un simbol al reunificării țării. Prima tentativă de a revitaliza proiectul a avut loc în 1993, când au început săpăturile pentru tunelul Sveti Rok. Construcții mai
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
loc în 1993, când au început săpăturile pentru tunelul Sveti Rok. Construcții mai ample au fost demarate în 2000, și secțiunea Karlovac-Vukova Gorica a fost deschisă în 2001. În 2003, au fost terminate primele secțiuni care nu erau comune cu autostrada Zagreb-Rijeka: Vukova Gorica-tunelul Mala Kapela și Gornja Ploča-Zadar 2. Secțiunile Tunelul Mala Kapela-Gornja Ploča, Zadar 2-Pirovac și Vrpolje-Dugopolje s-au deschis în 2004, iar tunelul Mala Kapela însuși, împreună cu secțiunea Pirovac-Vrpolje s-au deschis în 2005, când s-a marcat
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Vukova Gorica-tunelul Mala Kapela și Gornja Ploča-Zadar 2. Secțiunile Tunelul Mala Kapela-Gornja Ploča, Zadar 2-Pirovac și Vrpolje-Dugopolje s-au deschis în 2004, iar tunelul Mala Kapela însuși, împreună cu secțiunea Pirovac-Vrpolje s-au deschis în 2005, când s-a marcat terminarea autostrăzii Zagreb-Split, culminând cu marea deschidere a scțiunii Karlovac — Split la 26 iunie 2005. Construcția autostrăzii pe segmentul Split-Dubrovnik a început odată ce s-a terminat lucrul la segmentele de la nord de Split, și secțiunea dintre Split (nodul Dugopolje) și nodul Šestanovac
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și Vrpolje-Dugopolje s-au deschis în 2004, iar tunelul Mala Kapela însuși, împreună cu secțiunea Pirovac-Vrpolje s-au deschis în 2005, când s-a marcat terminarea autostrăzii Zagreb-Split, culminând cu marea deschidere a scțiunii Karlovac — Split la 26 iunie 2005. Construcția autostrăzii pe segmentul Split-Dubrovnik a început odată ce s-a terminat lucrul la segmentele de la nord de Split, și secțiunea dintre Split (nodul Dugopolje) și nodul Šestanovac s-a deschis la 27 iunie 2007. Ultimele secțiuni terminate au fost Šestanovac-Ravča, deschisă la
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și secțiunea dintre Split (nodul Dugopolje) și nodul Šestanovac s-a deschis la 27 iunie 2007. Ultimele secțiuni terminate au fost Šestanovac-Ravča, deschisă la 22 decembrie 2008, și Ravča-Vrgorac deschisă la 30 iunie 2011. În anii 2000, pe măsură ce lucrările la autostradă progresau, autostrada și-a dobândit numele neoficial, dar foarte frecvent folosit, de "Dalmatina", în presa croată, deoarece lega Zagrebul de Dalmația. În 2010, a fost deschis și nodul Donja Zdenčina între nodurile Lučko și Jastrebarsko, și în iunie 2012, s-
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
dintre Split (nodul Dugopolje) și nodul Šestanovac s-a deschis la 27 iunie 2007. Ultimele secțiuni terminate au fost Šestanovac-Ravča, deschisă la 22 decembrie 2008, și Ravča-Vrgorac deschisă la 30 iunie 2011. În anii 2000, pe măsură ce lucrările la autostradă progresau, autostrada și-a dobândit numele neoficial, dar foarte frecvent folosit, de "Dalmatina", în presa croată, deoarece lega Zagrebul de Dalmația. În 2010, a fost deschis și nodul Donja Zdenčina între nodurile Lučko și Jastrebarsko, și în iunie 2012, s-a deschis
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
frecvent folosit, de "Dalmatina", în presa croată, deoarece lega Zagrebul de Dalmația. În 2010, a fost deschis și nodul Donja Zdenčina între nodurile Lučko și Jastrebarsko, și în iunie 2012, s-a deschis și nodul Novigrad, aducând numărul ieșirilor de pe autostradă la 33. Costurile lucrărilor de construcție pentru segmentul Bosiljevo 2-Split (nodul Dugopolje) au fost estimate inițial de către guvern în 2001 și au fost prezentate ca „3 x 3 x 3” - adică de autostradă vor fi terminați în 3 ani la
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și nodul Novigrad, aducând numărul ieșirilor de pe autostradă la 33. Costurile lucrărilor de construcție pentru segmentul Bosiljevo 2-Split (nodul Dugopolje) au fost estimate inițial de către guvern în 2001 și au fost prezentate ca „3 x 3 x 3” - adică de autostradă vor fi terminați în 3 ani la un preț de 3 miliarde de mărci (circa 12,65 miliarde de kuna la acea vreme, sau circa 1,533 miliarde de euro). În 2010, Hrvatske autoceste a raportat costul mediu pentru un
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
terminați în 3 ani la un preț de 3 miliarde de mărci (circa 12,65 miliarde de kuna la acea vreme, sau circa 1,533 miliarde de euro). În 2010, Hrvatske autoceste a raportat costul mediu pentru un kilometru al autostrăzii Bosiljevo-Split la 7,1 milioane de euro, ceea ce ar însemna că în total autostrada a costat 2,21 miliarde de euro pentru acel segment de . Costurile segmentului Dugopolje-Ploče, executat între 2005 și 2008 a fost de 4,1 miliarde kuna
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
65 miliarde de kuna la acea vreme, sau circa 1,533 miliarde de euro). În 2010, Hrvatske autoceste a raportat costul mediu pentru un kilometru al autostrăzii Bosiljevo-Split la 7,1 milioane de euro, ceea ce ar însemna că în total autostrada a costat 2,21 miliarde de euro pentru acel segment de . Costurile segmentului Dugopolje-Ploče, executat între 2005 și 2008 a fost de 4,1 miliarde kuna și încă 1,8 miliarde kuna de cheltuieli erau estimate până la sfârșitul lui 2012
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
1 miliarde kuna și încă 1,8 miliarde kuna de cheltuieli erau estimate până la sfârșitul lui 2012 (adică circa 560, respectiv 245 milioane de euro). Ultima dintre aceste cifre cuprinde construcția drumului național D425 dar nu include terminarea segmentului de autostradă Vrgorac-Ploče. Legislația croată în vigoare plasează capătul final sudic al autostrăzii undeva lângă Dubrovnik. În august 2012, segmentul Vrgorac-Ploče din autostrada A1, de aproximativ lungime, este în construcție din 2008. Terminarea sa era planificată inițial pentru 2009, dar a fost
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
erau estimate până la sfârșitul lui 2012 (adică circa 560, respectiv 245 milioane de euro). Ultima dintre aceste cifre cuprinde construcția drumului național D425 dar nu include terminarea segmentului de autostradă Vrgorac-Ploče. Legislația croată în vigoare plasează capătul final sudic al autostrăzii undeva lângă Dubrovnik. În august 2012, segmentul Vrgorac-Ploče din autostrada A1, de aproximativ lungime, este în construcție din 2008. Terminarea sa era planificată inițial pentru 2009, dar a fost amânată de mai multe ori din cauza lipsei de fonduri. Mai mult
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
245 milioane de euro). Ultima dintre aceste cifre cuprinde construcția drumului național D425 dar nu include terminarea segmentului de autostradă Vrgorac-Ploče. Legislația croată în vigoare plasează capătul final sudic al autostrăzii undeva lângă Dubrovnik. În august 2012, segmentul Vrgorac-Ploče din autostrada A1, de aproximativ lungime, este în construcție din 2008. Terminarea sa era planificată inițial pentru 2009, dar a fost amânată de mai multe ori din cauza lipsei de fonduri. Mai mult, la 15 mai 2007, guvernele croat și bosniac au semnat
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
planificată inițial pentru 2009, dar a fost amânată de mai multe ori din cauza lipsei de fonduri. Mai mult, la 15 mai 2007, guvernele croat și bosniac au semnat un protocol de cooperare prin care se definea punctul de contact al autostrăzilor din Croația și Bosnia-Herțegovina de pe coridorul pan-european Vc, ceea ce a produs o semnificativă modificare a rutei A1 lângă Vrgorac, precum și o reproiectare totală a rutei viitoarei autostrăzi A10. În august 2012, secțiunea până la Ploče urma să fie terminată până la
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
un protocol de cooperare prin care se definea punctul de contact al autostrăzilor din Croația și Bosnia-Herțegovina de pe coridorul pan-european Vc, ceea ce a produs o semnificativă modificare a rutei A1 lângă Vrgorac, precum și o reproiectare totală a rutei viitoarei autostrăzi A10. În august 2012, secțiunea până la Ploče urma să fie terminată până la finele lui 2012, și lucrările erau efectuate de un consorțiu de firme croate și străine. Segmentul trebuie să se termine la nodul Ploče, unde se va intersecta cu
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
A10. În august 2012, secțiunea până la Ploče urma să fie terminată până la finele lui 2012, și lucrările erau efectuate de un consorțiu de firme croate și străine. Segmentul trebuie să se termine la nodul Ploče, unde se va intersecta cu autostrada A10, și cu un drum expres de de legătură între nod și Șoseaua Adriatică lângă orașul Ploče. Hrvatske autoceste, operatorul segmentului de sud al autostrăzii A1, a comandat execuția proiectului, studiului de fezabilitate și de mediu pentru segmentul Doli - Osojnik
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și străine. Segmentul trebuie să se termine la nodul Ploče, unde se va intersecta cu autostrada A10, și cu un drum expres de de legătură între nod și Șoseaua Adriatică lângă orașul Ploče. Hrvatske autoceste, operatorul segmentului de sud al autostrăzii A1, a comandat execuția proiectului, studiului de fezabilitate și de mediu pentru segmentul Doli - Osojnik al autostrăzii ce va fi construit lângă Dubrovnik. Începerea construcțiilor pentru acest segment era planificată la început pentr 2009. În ciuda unei ceremonii oficiale de demarare
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și cu un drum expres de de legătură între nod și Șoseaua Adriatică lângă orașul Ploče. Hrvatske autoceste, operatorul segmentului de sud al autostrăzii A1, a comandat execuția proiectului, studiului de fezabilitate și de mediu pentru segmentul Doli - Osojnik al autostrăzii ce va fi construit lângă Dubrovnik. Începerea construcțiilor pentru acest segment era planificată la început pentr 2009. În ciuda unei ceremonii oficiale de demarare a lucrărilor de construcție pe acest segment, nu s-au făcut decât lucrări de proiectare și studiu
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
construit lângă Dubrovnik. Începerea construcțiilor pentru acest segment era planificată la început pentr 2009. În ciuda unei ceremonii oficiale de demarare a lucrărilor de construcție pe acest segment, nu s-au făcut decât lucrări de proiectare și studiu de mediu. Ruta autostrăzii A1 între Ploče și Doli nu a fost încă fixată și există mai multe opțiuni, toate necesitând traversarea fie a unui golf al Mării Adriatice, fie o parte a teritoriului Bosniei și Herțegovinei, ultimul fiind asociat construcției , lung de între
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
fost amânată mult și a fost practic suspendată începând cu 2010 din același motiv. În aprilie 2012, Bosnia și Herțegovina a propus o rută prin zona Neum între Ploče și Dubrovnik, care să deservească și orașul Neum. Aceasta presupune ramificarea autostrăzii A1 la vest de Neum, cu o ramură care să deservească Neum și alta care să deservească Dubrovnik. În iulie 2012, nu se ajunsese la nicio hotărâre privind acest segment din A1. O modificare a rutei existente cuprinde construcția unui
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]