13,524 matches
-
timp, lucrările existente s-au deteriorat dramatic. O mare parte a plăcilor de beton, a componentelor metalice și a bordurilor au fost furate. Multe dintre coloane au fost distruse de căutătorii de fier vechi, iar zonele porturilor sunt pline de bălți poluate și urât mirositoare, praf și gunoaie. Canalul Dunăre-București a rămas de zeci de ani o enormă construcție abandonată, care se degradează pe zi ce trece, și a cărei reluare este prevăzută în Master Planul General de Transport al României
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
de Fier II se află ecluza Porțile de Fier II peste care este podul ecluzei, care face legătura între Porțile de Fier II și localitățile limitrofe. În aproprierea acesteia se află podul suspendat pe cabluri, care face legătura cu localitatea Balta Verde, aflata la 3 km.
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
a numeroși demnitari și delegați străini. Pe langă construcția tunelurilor, IMALSO a primit și sarcina întreținerii și exploatării lor. Adițional, compania a fost însărcinată cu evaluarea și vânzarea terenurilor din Linkeroever, precum și cu gestionarea terenurilor nevândute și a lacurilor și bălților din zonă. În august 1932, IMALSO a lansat ideea unui concurs pentru dezvoltarea urbanistica a mâlului stâng. Mulți arhitecți din elită mondială au depus proiecte, printre ei și faimosul Le Corbusier. Viziunea să, cea a unui oraș nou cu 500
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
Municipiului Bălți se află în mijlocul stepei Bălțului, la limita de sud a câmpiei Bălțului. Suprafața totală a teritoriului municipiului Bălți este de 7800,5696 ha, inclusiv: orașul Bălți - 4142,9996 ha; satul Elizaveta - 2677,02 ha; și satul Sadovoe - 980,55 ha
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Municipiului Bălți se află în mijlocul stepei Bălțului, la limita de sud a câmpiei Bălțului. Suprafața totală a teritoriului municipiului Bălți este de 7800,5696 ha, inclusiv: orașul Bălți - 4142,9996 ha; satul Elizaveta - 2677,02 ha; și satul Sadovoe - 980,55 ha. Municipiul Bălți este amplasat la limita sudică a câmpiei ondulată a Bălțului. Formele de relief existente în trecut au fost supuse unei nivelări puternice printr-o
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
află în mijlocul stepei Bălțului, la limita de sud a câmpiei Bălțului. Suprafața totală a teritoriului municipiului Bălți este de 7800,5696 ha, inclusiv: orașul Bălți - 4142,9996 ha; satul Elizaveta - 2677,02 ha; și satul Sadovoe - 980,55 ha. Municipiul Bălți este amplasat la limita sudică a câmpiei ondulată a Bălțului. Formele de relief existente în trecut au fost supuse unei nivelări puternice printr-o eroziune îndelungată. Formarea reliefului a fost influențată rețeaua hidrografică, alcătuită din râurile Răut și Răuțel și
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
ianuarie-Stradela de Sus (Țigănia) și Arhanghel Mihail-Cupcea-Koșevoi (Bălții Noi). Alunecările din Țigănia ocupă un teren cu lățimea 250 m și lungimea 160 m, au apărut până în 1978 și au distrus cea mai mare partea a caselor din strada Ceahlăului. Cartierul Bălții Noi este afectata de două zone supuse alunecărilor. Prima s-a format în nordul cartierului fiind generată de surparea tălpii versantului de apele lacului orășenesc. Alunecarea care se dezvoltă în zona străzilor Arhanghel Mihail-Cupcea-Koșevoi-stradela Babinskii a apărut în anii 1995-96
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
cutremurului din 1940. Ulterior, a fost elaborată harta neotectonică a spațiului pruto-nistrean și s-a determinat amplitudinea deplasării pe verticală a blocurilor, egală cu 80-100 m (blocul de sud fiind mai ridicat). Aceasta ar explica întorsătura Răutului spre est, până la Bălți curgând în direcția sud-est. Însă, ultimile studii demonstrează absența vreunii rupturi tectonice în scoarță, atât la nord de linia Răuțel-Răut cât și la sud depozitele siluriene, cretacice și saramațiene au aceeași înclinație spre sud, de 1-1,5 m la distanța
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Vrancea situat la o distanță de aproximativ 250 km de oraș. După regionarea seismică a Moldovei, Bălțiul se află în zona cu intensitatea maximă posibilă de 7 grade, frecvența cutremurelor de această magnitudine este 1 la 15 ani. În municipiul Bălți predomină cernoziomurile tipice moderat humifere, formate pe argile și luturi argiloase. Vegetația ierboasă foarte bogată și variabilă a contribuit la formarea unui strat profund de sol bine structurat și humificat. Pe luturile loessoide cuaternare s-au format cernoziomuri tipice slab
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
ridicarea nivelului apei în Răut cu 4,5 m și a inundat unele zone locative. Ca rezultat 120 de familii au rămas fără casă. Pentru a stopa inundațiile sezoniere malurile ambelor râuri au fost înduguite. Râul Răuțel traversează teritoriul mun. Bălți pe o lungime de 8.9 km. În limitele administrative ale orașului sunt 4 bazine artificiale acvatice. zăcămintele apelor minerale naturale (Izvoraș) Fondul radioactiv în Bălți este stabil și nu prezintă pericol pentru mediu și populație. În primăvara lui 2011
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
stopa inundațiile sezoniere malurile ambelor râuri au fost înduguite. Râul Răuțel traversează teritoriul mun. Bălți pe o lungime de 8.9 km. În limitele administrative ale orașului sunt 4 bazine artificiale acvatice. zăcămintele apelor minerale naturale (Izvoraș) Fondul radioactiv în Bălți este stabil și nu prezintă pericol pentru mediu și populație. În primăvara lui 2011, a fost publicat un studiu cu privire la starea radioactivității în Moldova care a stabilit că în Bălți valoarea debitului dozei ambientale a radiației-gama a constituit 0,19
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
artificiale acvatice. zăcămintele apelor minerale naturale (Izvoraș) Fondul radioactiv în Bălți este stabil și nu prezintă pericol pentru mediu și populație. În primăvara lui 2011, a fost publicat un studiu cu privire la starea radioactivității în Moldova care a stabilit că în Bălți valoarea debitului dozei ambientale a radiației-gama a constituit 0,19 μSv/h (limita de avertizare este de 0,25 μSv/h). Cele mai mici valori ale temperaturii au fost înregistrate în 2012 (-32,0°C), 1954 (-32,1°C) și
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
unui strat subțire de gheață lucioasă pe obiectele din apropiere solului. Pe marginea străzilor și în parcuri se întâlnesc platani (răspândită este specia "Platanus acerifolia"). La nordul municipiul în anii 1949-1950 a fost plantat „Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți” pe un teren de 15 ha și constituit din 13 perdele forestiere de stejar pedunculat ("Quercus robur"), în care se găsesc și alte specii: paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), paltinul de câmp ("Acer platanoides"), arțarul tătăresc ("Acer tataricum"), salcâmul ("Robinia
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
din comunități de plante ierboase, preponderent mezofite. Multe specii străine invazive (majoritatea de origine americană) "Grindelia squarrosa", "Ambrosia artimisiifolia", "Xanthium albinum", "Abutilon theophrasti") s-au naturalizat intrând în componența fitocenozelor seminaturale, dezlocuind uneori speciile locale. Biomasa fitoplanctonului în Răut la Bălți constituie 2,38 g/m, este alcătuită din Cyanophyta (1 specie), Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și Chlorococcophyceae - "Scenedesmus quadricauda", "Monoraphidium contortum", "Crucigenia tetrapedia" (11 specii). Starea microbiologică
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
râului Jiu. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), gârliță mică ("Anser erythropus"), gâscă-cu-gât-roșu ("Branta ruficollis"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc de noapte ("Nycticorax nyctricorax"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chiră de baltă ("Sterna hirundo") sau pescăruș
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
Cygnus cygnus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc de noapte ("Nycticorax nyctricorax"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chiră de baltă ("Sterna hirundo") sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), precum și specii cuibăritoare, dintre care: rața roșie ("Aythya nyroca"), lopătar ("Platalea leucorodia"), erete-de-stuf ("Circus aeruginosus"), egretă mică ("Egretta garzetta") sau stârc galben ("Ardeola ralloides") Reportaj
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
Guiane, bazinul Orinocului și în partea mijlocie și inferioară a bazinului Amazonului (Venezuela, Surinam, Peru, Guiana, Guiana Franceză și Brazilia). Țiparul electric este un pește tropical de apă dulce, bentopelagic. Trăiește în apele lente, pe funduri mâloase ale râurilor, pâraielor, bălților, lacurilor și mlaștinilor. Preferă zonele foarte umbrite, în care apa are o temperatură de 23°-28 °C, pH de 5,5-7,5 și o duritate de 2-20° grade germane. Reprezintă peste 70 la sută din biomasa de pește din varzea
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care reptile și amfibieni cu specii de: broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN); și pești: avat ("Aspius aspius"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), petroc ("Gobio kessleri") sau boarță ("Rhodeus sericeus amarus"). În arealul sitului
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care reptile și amfibieni cu specii de: broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN); și pești: avat ("Aspius aspius"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), petroc ("Gobio kessleri") sau boarță ("Rhodeus sericeus amarus"). În arealul sitului este semnalată și prezența unui
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
în mai multe țări. În România a fost semnalat pentru prima dată în anul 1934. La noi este răspândit în special în Transilvania: în Tisa și afluenții ei: Someș, Crișuri (Crișul Negru, Alb și Repede), Mureș, Bega, apoi în Timiș, bălțile Beregsău și Satchinez, pârâul Pețea de lângă Oradea, Ineu, cursul inferior al Dunării la Brăila. În Lacul Sfânta Ana se află de acum 105 de ani, prin aclimatizare, fiind introdus aici de statul maghiar în 1908. În ultimul timp s-a
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
105 de ani, prin aclimatizare, fiind introdus aici de statul maghiar în 1908. În ultimul timp s-a răspândit foarte mult, ajungând în heleșteiele de la Cefa, Zaul de Câmpie. O dată cu materialul de repopulare, provenit din aceste heleșteie, a ajuns în balta Crapina, heleșteiele de la Nucet, heleșteiele Slătioarele-Jilavele din Ialomița, Colacul de lângă Nucet, Snagov, Buftea, lacurile Bucureștiului și alte multe regiuni. Are o lungimea obișnuită de 18-22 cm, excepțională 40-45 cm. Greutatea obișnuită 150-200 gr, excepțională 2 kg. Somnul pitic este asemănător
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de baltă ("Leucojum aestivum"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), trânji ("Neottia nidus-avis"), usturoi sălbatic ("Allium guttatum"), pătlagina ("Plantago schwarzenbergiana"), stupinița ("Platanthera bifolia") sau joldeală ("Serratula wolffii") La baza desemnării sitului se află un lepidopter (fluture) din specia "Erannis ankeraria"; specie faunistica listata în
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus")), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). Floră ariei protejate este una diversă, alcătuită din specii de plante (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prina
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus")), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). Floră ariei protejate este una diversă, alcătuită din specii de plante (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prina ceeași "Directivă CE 92/43/ CE din 21 mai 1992" (privind conservarea habitatelor naturale
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
fiber"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); broască țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); și rădașca (un coleopter din specia "Lucanus cervus"). Specii de păsări (migratoare, de pasaj
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]