14,630 matches
-
ora aceea cu oameni care-i așteptau pe alți oameni, oameni care așteptau să meargă la cină sau oameni care doar așteptau. Ia-o Înainte ca să te văd cum mergi, Îi spuse Roger. — Încotro s-o iau? — Spre ușa de la barul Ăla cu aer condiționat. În dreptul ușii o ajunse din urmă. — Ești frumoasă. Ai un mers minunat și dac-aș fi În holul Ăsta și te-aș vedea pentru prima dată m-aș Îndrăgosti pe loc de tine. — Și eu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mereu. Nu ai cum să te simți așa tot timpul. — Poate nu chiar. Da’ mă pot simți așa mare parte din timp. — Nu-i așa că-i frumos În New Orleans, fata mea? — Da, avem noroc să fim aici, nu? În barul mare, plăcut, cu tavanul Înalt și pereții placați cu lemn Închis la culoare era foarte rece. — Ia uite, spuse Helena și-i arătĂ pielea de găină de pe brațul bronzat. Și tu-mi mai faci asta. Da’ acum e de la aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
La șapte draci> din strada Palat, <La vița Românească> din strada Sf. Andrei, <La Zalis> de lângă Templul Evreiesc, <Sakmari> din Păcurari, bodega <Pogor> și restaurantele <Luther> și <Bragadiru> din Piața Unirii, <Bolta Rece>, bodega <Sindicatul Viticol> vizavi de Liceul Național, barul <Coroana> și <Calul Bălan> din drumul Gării, etc. etc. Ah! Era să uit micuța cârciumioară <Maria Kanter> situată în drumul Băii Comunale...” -Fiindcă - vrei-nu vrei - a venit și sfârșitul neprețuitului Păstorel, iată cum descrie L. Kalustian acest capăt de drum
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
muncă ca să le mai suport și acasă de la o pizdă. Se uită spre mine: Pune-l la punct pe puțoiu ăsta Bruce. — Treso Întind. Am probleme cu femeile, surîd eu afectat. Da ăsta-i un subiect pe care tresăl discutăm. Barul sp000000000acum sîntem doar tu și cu mine Bruce 000000 00000000000000000000 doar noi 0000000000000000000000000 Înclină afirmativ din cap, Lennox cu rețineri, iar eu, noi, eu... sîntem cu toții aici... sărim În mașină și pornim În viteză spre cîrciuma Jeannie Deans din South
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
asta pentru curva aia de Shirley, știm că are de gînd să aibă pretenții de la noi. Nouă nu trebuie să ni se Încredințeze cerințele celor slabi. Nu ne stă În fire așa ceva. Shirley stă singură la o masă din colțul barului gol. Arată ca o curvă Încrezătoare În schimbul de dimineață. CÎnd ajungem mai aproape de ea, Îi putem observa suferința pe fața ei umflată și roșie. Se pare că cumnățica noastră a plîns. — Bruce... am făcut o analiză... testul Papanicolau... era ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
pe nas. Tremur În timp ce conduc prin oraș Înapoi Înspre Collie. Nu știu ce vreau să fac. Probabil că o să m-apuc imediat de băut. Simt nevoia să diminuez efectul cocainei ăsteia. Acum. Acum am nevoie să beau ceva. Mă opresc În fața unui bar pe care obișnuiam să-l frecventez cu ani În urmă, Înainte să mergem În Australia. Trebuia să apară ceva: ne dăm seama că toate cardurile noastre sînt acasă. PUȚOI DE RAHAT CRETIN ȘI ÎMPUȚIT! Izbesc de mai multe ori cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
vacii. Îmi iau halba de bere și cît ai zice pește dau pe gît două treimi din ea. E un grup de puțoi bătrîni care joacă domino Într-un colț și un ticălos fără prieteni care citește Evening News la bar. Îl recunosc, e polițai, Drylaw, cred. Îmi termin repede halba și ies din bodegă, mă urc În mașină și conduc În viteză Înapoi spre Collie. Mă gîndesc tot drumul numai la cardurile care sînt În buzunarul interior al jachetei de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
e scîrbă de asta. Plec departe de toate, merg pe Leith Walk, trecînd pe lîngă grupuri de tineri miștocari, cupluri și turiști care se duc cu toții spre centru. O iau pe o stradă laterală și văd lumina strălucitoare a unui bar. Mă duc Înspre el, dar Îmi dau seama că o mașină merge În paralel cu mine, de parcă aș fi o curvă ceva. Un tip Își scoate capul pe geam făcîndu-mi semne. Îl ignor. Apoi se oprește puțin În fața mea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
fost tăiați. — Știi toată chestia aia cu femeia misterioasă? Mi-am pierdut o grămadă de vreme cu ea, rîde el și clatină din cap uitîndu-se la mine ușor stînjenit. L-am auzit pe Bob Hurley cum Îți zicea odată În bar: cu toții sînt niște corupți de rahat. Știi, am crezut că fata asta Jackie Trent era implicată și că o punea cu majoritatea tipilor care lucrează la cazul ăsta pentru a-i face să mușamalizeze lucrurile. Mi-a luat un secol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
arta mai subtilă, mai stimulativă de-a ascunde. Păstram ceva ascuns. Firește, dacă aveai ce ascunde. Dar călcîiul tot vulnerabil era. Pentru bărbații adevărați, ca Burton, Gregory Peck, Clint Eastwood, Anthony Quinn, Mitchum. Îi vezi smulgîndu-și pantalonii de pe ei prin baruri, obsedați de lenjerie cu sclipici? Îl vezi pe Charles Bronson acceptînd să i se vîre zece dolari în chiloți? Dar ce spuneam? A, că "bărbații preferă blondele", iar cele două Daisy erau foarte blonde. Pe Iordan îl preocupa mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
unei iubiri respinse. Cristoase, cum să treacă fata asta cu sînii crescuți în sus ca zmeura (de unde mi-a venit imaginea asta? de la cine?), cu șold strîmt și picioare cabrate, printr-o iubire respinsă? Evit ușile larg deschise de la Hot Bar. Localnicii îi spuneau, cîndva, mai rustic: "Trei izmene". Nu-i da românului cîte cîrciumi poate duce! S-au deschis în mai fiece locuință de la șosea. Lîngă Blue Moon e plasată, strategic, o casă de amanet. Nea Ilie vinde Pop Corn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a venit ideea salvatoare: Du-te de-aici. Lasă-ne să repetăm. De ce n-am fi fost eu, Lucian, Fluturel, tustrei, dintr-o trupă de teatru? Lucian chiar era un arlechin. Nu în iarbă, ci încadrat de bagheta sculptată a barului de la Bolta Rece. Mai ales că-și tot ridica jobenul, cu gest amplu, ca și cum ar fi salutat duduci dintr-o birjă. Chiar așa, Fluturel. L-am văzut eu pe Lucian cu jobenul lui Mihai Codreanu? Nu, mi s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
erau mai bune de mîncat. Degeaba încerca Iordan să mă culturalizeze gastronomic: "E ziua ta, facem ce vrei tu". Și, prozaic (mi se părea scandalos de prozaic cu gourmentismele lui): "Întîi mîncăm la Capșa". Cristoase, în cîte restaurante, braserii, bodegi, baruri și lactobaruri nu ne-am întîlnit. Și cum mai alergam după firma roșie cu hieroglife a restaurantului chinezesc de pe "Ana Ipătescu". Și cîte prăjituri Pompadour, de 3 lei, (răs-botezate, prin galantare, Bompadur, Ponpadu, Papador, Popadur) nu mi-am cumpărat, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care căsca gura către cer? Hai, spune, asta aștepți, tocmai de aceea ai scris ceea ce ai scris. Nu fii rău, spuneeeee... Vocea interioară se alinta. Asta era o surpriză, totuși. Lăsă televizorul deschis și reglă sonorul aproape de maxim. Merse la bar - ia mai dă-o dracului de bere, gata pe ziua de zi, hai să trecem la chestii serioase! Iar, tu, voce interioară insinuantă, ai face bine să taci. Definitiv! -, apucă sticla de J&B și își turnă o porție apreciabilă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mai poate tulbura, se găsea un detectiv abil care să dea de capăt întregii afaceri. Ițele erau descurcate, criminalul săltat din scutece, judecat și condamnat, iar dosarul clasat. După aceea, exact ca în producțiile de la Hollywood, detectivul respectiv mergea la bar, se așeza la tejghea, se îmbăta și pleca acasă cu o damă planturoasă. Punându-și răbdarea la încercare, stătuse câteva minute bune și ronțăise o lamă de gumă, gândindu-se la următoarea mutare de pe tablă. Guma avea un gust puternic
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
domnule. Intră. Aici trebuia să fie holul meu, bombăni, susprins că starea de enervare nu-l strângea deja de gât. Întâi absența fantei, apoi cabina de machiaj - nu mai înțelegea nimic. Maestrul era cu spatele. Așezat pe un scaun de bar, în fața oglinzii. Să fi avut vreo 25 de centimetri înălțime, nu mai mult. Păr lins, dat pe spate, frac minuscul. Se simți precum Gulliver în țara piticilor. Tuși încet. Maestrul își răsuci căpșorul. Mustață cu colțurile răsucite în sus. Nu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
un Scriitor ratat ar putea să extragă din mlaștina unor gânduri infecte o astfel de metaforă. Aruncă din nou ochii pe prima pagină. Era anunțată moartea violent a unui polițist. Un detectiv (poate chiar Detectivul, nu?) care fusese într-un bar, ascultase muzică (ospătarul declarase că nu vorbise cu nimeni, băuse vin roșu și ascultase gânditor programul unui saxofonist care cânta acolo de multă vreme, cu mare success, de altfel), după care plecase. Spre propria moarte. Arma crimei - o bâtă de
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de friguri tropicale contagioase? Sau malarie? Poate chiar ucigătorul virus Ebola? Am zăcut așa, În tăcere, Încercând să mă obișnuiesc cu ideea iminentului meu deces, când seara din ajun a Început să-mi revină În minte În scurte secvențe. Un bar Înecat În fum undeva În East Village. Ceva care se chema jazz fusion music. O băutură trandafirie Într-un pahar de Martini - o, ce greață-mi e, ce n-aș da să Înceteze. Prieteni care trec pe la mine să Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ar plăcea la nebunie să lucrezi cu jumătate de normă ca să-ți plătești un doctorat care are un preț obscen și o utilitate Îndoielnică. Ți-ar plăcea la nebunie, nu? Ești geloasă pe mine, care fac pe chelnerița Într-un bar de mâna a doua unde se dau la mine studenții din anul Întâi până la patru dimineața, după care mă duc la cursuri toată ziua, nu-i așa? Și toate astea știind foarte bine că și dacă - un „dacă“ mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
brânză de capră (care se lăfăia pe o măsuță exilată Într-un colț al Încăperii, pe care toată lumea Îl numea „Colțul Hidrocarburilor“ă. Nu mi-a fost la fel de ușor să navighez pe lângă la pièce de résistence a sălii, și anume barul cu salate (cunoscut sub numele „Verdețuri“, adică: „Ne vedem la Verdețuri“ă, lung cât pista de aterizare a unui aeroport, accesibil din patru direcții, dar hoardele m-au lăsat să trec când le-am asigurat cu glas tare că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
parte de două săptămâni foarte grele la școală, i-am zis eu lui Alex, de parcă Lily n-ar fi stat chiar lângă noi. Ea nu lua notă că vorbeam despre ea, fiind adânc preocupată să-i arunce unui golănaș de la bar niște priviri ademenitoare de vino-ncoa’. Alex și-a petrecut brațul pe după umerii mei și eu m-am ghemuit mai aproape de el pe banchetă. Ce bine era să fiu din nou aproape de el - aveam impresia că trecuseră săptămâni Întregi de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
față la Întreaga conversație. E ssupărat pe tine? — Probabil, am oftat eu și am strâns la piept geanta mea de poștaș din pânză de cort. În ultimul timp m-am purtat ca un rahat cu el. M-am dus până la bar să cer niște aperitive și pe când m-am Întors golănașul-de-Wall-Street se ghemuise deja pe banchetă lângă Lily. Părea să aibă până În treizeci de ani, dar părul Începuse să i se rărească, așa că era cam greu să-i apreciezi vârsta. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ea suna dacă vrea atunci când o să se simtă mai bine? Ce zici? am Întrebat eu și i-am aruncat un zâmbet. — Mda, mă rog. Nici o problemă. Vorbim mai târziu. S-a ridicat În picioare și a pornit-o imediat spre bar, atât de repede că Lily nici n-a apucat să bage de seamă că plecase. — Sstuart și cu mine tocmai ssuntem pe cale ssă ne cunoaștem mai bine, nu-i așa, Sstu? S-a Întors spre locul ocupat de el o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
așa cum bănuiam eu; nu era nimic sinistru În spatele interesului pe care mi-l arăta, doar o manifestă și imperioasă nevoie de a vorbi. Păi, ăă, tot felul de lucruri, probabil. Nu prea mă duc pe la cluburi, dar mă duc pe la baruri și restaurante și alte asemenea locuri. Mai cinez În oraș, mă duc la filme. — Da, pare plăcut. Am făcut și eu chestii din astea la vârsta ta. Acum nu mai fac decât treburi legate de serviciu și de strângeri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În seara precedentă. James a trecut pe la biroul meu, cum făcea Întotdeauna când vedea că Miranda nu era Într-al ei, și a declarat că noaptea trecută, la Balthazar și-a Întâlnit aseară viitorul soț. — Stătea, pur și simplu, la bar și purta cea mai nemaipomenită jachetă din piele roșie pe care am văzut-o În viața mea - și, dă-mi voie să-ți spun, se pricepe de minune să și-o scoată de pe el. Ar fi trebuit să vezi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]