13,891 matches
-
purtate de spiritele care vin în contact cu lumea pământească, prin acest mijloc ciudat. Cititor pasionat, Gruber nu se despărțea de „Revue scientifique”, de „Le Livre”, și mai cu deosebire de Analele de la Salpetriere, pe care le purta veșnic în buzunar. În orice discuțiune, el găsea prilejul să vorbească de Charcot, de Ribot, de Binet și de alți savanți, ale căror lucrări ne erau acum familiare, grație stăruințelor lui Gruber; el ne făcea să le citim sau să-l ascultăm pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Găsi leul daramit, / Daramit / Cu fața-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
leul daramit, / Daramit / Cu fața-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în majoritatea sărbătorilor dedicate renașterii naturii, oul este un simbol al regenerării și al fecundității, dar și o ofrandă adusă divinităților htoniene. Ca simboluri ale fertilității, fiind prezente în ceremonialul agrar și în riturile de trecere, ouăle erau purtate în buzunar de plugarul finlandez, în timpul semănatului, estonienii mănâncă ouă în timpul lucrării pământului, iar țăranul român îngropa cojile de ouă în brazdă sau le aruncau înaintea boilor, când porneau la plug; în ceremonialul nupțial românesc, după ce se întorc de la biserică, mirele și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aflată într-un post de conducere trădează poziția socială ocupată prin ținuta dreaptă, calitatea hainelor și accesoriilor pe care le poartă; • postură: stând în picioare, persoana care deține controlul indică acest avantaj prin poziția impunătoare, dominatoare, umerii drepți, mâinile în buzunare, piept bombat; • mimică: cel cu statut social inferior este primul care pleacă capul când salută și nu prelungește contactul vizual; • gestică: cu cât o persoană se află pe o treaptă mai înaltă cu atât gesturile sale sunt mai rafinate și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
poziției în bancă poate să fie decodificat de profesor ca o manifestare a neînțelegerii mesajelor transmise); • sporesc redundanța comunicării (de exemplu, abundența gesturilor ilustrative); • perturbă atenția (gesturile personale excesive ale unui profesor ștergerea lentilelor ochelarilor, manipularea mărgelelor, păstrarea mâinilor în buzunare, fluturarea părului etc. pot conduce la insuccesul comunicării didactice). De asemenea, mișcarea excesivă a profesorului și gestica dinamică îi împiedică pe elevi să se relaxeze sau să se concentreze. Un astfel de profesor se deplasează mult printre elevi în timpul unei
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în comunicarea didactică: gesturi ample (brațele deschise și palmele expuse, rotirea brațelor, așezarea mâinilor pe șolduri, ridicarea brațelor și mișcarea lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii, frecvența utilizării gesturilor de mică sau de mare amploare poate să releve trăsăturile de personalitate ale profesorului. De regulă, gesturile de mică amploare sunt definitorii profesorilor modești, prevăzători, cu tact, meticuloși, dar
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
manifestările gestuale care pot fi decodate atunci când elevii mint: a) clipit des; b) zâmbet larg; c) contact vizual crescut; d) dilatarea pupilelor; e) atingerea propriului corp; f) schimbări de poziție; g) răspunsuri scurte; h) mișcări ale capului; i) mâinile în buzunare; k) ezitări în oferirea răspunsurilor; l) gesturi largi. 8. Promptitudinea și viteza efectuării gesturilor instrumentale de către profesor sunt influențate îndeosebi de: a) tipul temperamental; b) disciplina predată; c) numărul de exerciții efectuate. Exerciții de eficientizare a comunicării gestuale 1. Cuvintele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu o instabilitate psihomotorie, cu o slabă toleranță la frustrare și cu dificultăți de atenție. Subliniați care din următoarele gesturi îl definesc pe elevul hiperkinetic și motivați alegerea: își încrucișează mâinile sau picioarele, bate din picior, merge cu mâinile în buzunare, se uită frecvent la ceas, manipulează obiecte, se deplasează lent, se atinge des, își pune mâna sub bărbie, bate cu degetele pe bancă. 11. Conduita ,,problemă" este aceea care se dovedește inacceptabilă sau indezirabilă pentru profesor, colegi și părinți. De
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Întîrzia să profite. * „O situație dă totdeauna mai multe păcate decît virtuți.” (N. Iorga) Pentru că În confruntările din diferite „situații” ale existenței lor, oamenii urmăresc, În primul rînd, impunerea intereselor și a orgoliilor lor. * „Dacă vei vedea doi bani În buzunar, să știi că pe unul a plîns cineva cînd l-a dat.” (N. Iorga) Cel care este lipsit de scrupule În obținerea banilor, ar trebui să știe că alții nu concep să-i obțină altfel decît prin muncă cinstită și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mult pe el Însuși că o are. Dacă totuși o deține În anumite proporții, lăudînd-o, o abate de la rosturile ei firești. Asupra acestui aspect de nesinceritate din manifestările „lăudărosului”, atrage atenția și N. Iorga: „Cei mai mulți evlavioși au un Dumnezeu de buzunar, pe care-l curăță la zile fixe, care se cheamă sărbători”. * „Ce vrei să-ți spun? Minciuni agreabile sau adevăruri dure? Alege.” (Euripide) Ne-ar fi, desigur, ușor să alegem, dacă n-ar sta la pîndă sentimentul rușinii...Adevărul este
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
enunțului lui Moromete, folosit În relație cu jocul plata foncirii la care tocmai a fost martor. Vâzând că interlocutorul său se uită perplex la el, semn al neînȚelegerii, Moromete Îi explică faptul că el avea, de fapt, 1200 lei În buzunar, dar i-a dat agentului numai 1000. Prin urmare, l-a păcălit cu 200 lei! Ce era atât de greu de Înțeles?! Bălosu “se uita la el cu o privire rece și buimacă”. Explicitarea Îl buimăcise și mai tare. În locul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
1984): Le dire et le dit, Paris, Les éditions de minuit 313 Ducrot, O.; Schaeffer, J.M., Noul dicționar al științelor limbajului, București,1996. Eco, U. (1982 ): Tratat de semiotică generală, traducere de Anca Giurescu și Cezar Radu, București, Enciclopedia de buzunar Eco, U. (1988): Sémiotique et philosophie du langage, traduit de l’italien par Myriem Bouzaher, Paris, Presses Universitaires de France Eco, U. (1996): Limitele interpretării, traducere de Ștefania Mincu și Daniela Bucșă, Constanța, Editura Pontica Frawkey, W. (1992): Linguistic Semantics
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sunt citite sau consultate la masa de lucru, se stabilește un format mai mare. Dacă e vorba despre cărți care se vor citi În tren, În metrou, În parc etc., se alege un format mai mic, specific unei „cărți de buzunar”. 3. Mărimea rândului Cercetările privind actul citirii au demonstrat că rândul scurt favorizează lectura: În cazul rândului lung, se pierde mai multă vreme, deoarece, pentru perceperea integrală a rândului, sunt necesare mai multe fixații ale privirii, cu prilejul trecerii la
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu urechea bolnavă În sus, după care se face spălătură cu ceai călduț de mușețel. Cultivată adesea pe lângă case, se credea că urechelnița Îi apără pe oameni de trăsnet, dacă poartă frunze sau flori din plantă la brâu sau În buzunar. Insecte În urechi: Dacă intră o insectă În ureche, aceasta se Îndepărtează prin umplerea urechii cu untdelemn călduț, până când insecta iese la suprafață. În caz de vierme În ureche, se turna zeamă de oleandru (leandru) zdrobit, cu puțină apă. Când
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mine), s-au dus la Dnu Jules Garsou, forséză pe om a-i da bagajele și 114 fr. rest din rata lunară de 180 fr, si care luna începea de la 25 Ianuariu 1904, plus 20 de fr., ce trimisesem pentru buzunar, total 134 fr. Spune Dnului Garsou că e împuternicit de mine. Dar unde îi este actul de împuternicire? Primesc de la Dnu Garsou o scrisóre și o declarație a Dlui Butza. De la Dnu Butza o scrisóre și de la fiul meu 2
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
să se noteze că mulți au căzut totuși de căte 2-3 ori pe rând, fapt care va trebui să spulbere credință celor care socotesc că e destul să sosești în Belgia pentru a te înapoiă în Țară cu batalamaua'n buzunar!"69. Începând să-și cunoască mai bine compatrioții de la Universitatea Liberă, Florian Becescu a avut inițiativa înființării unei societăți a studenților români din capitală Belgiei, numită "Idealul"70. Pornind de la ideea că imaginea studenților români de la Bruxelles nu era una
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
noi aspecte, și anume: Densitatea informației este mult mai mare decât în sistemele clasice, bazate pe hârtie. Prin utilizarea discurilor optice, zeci de volume, însumând zeci de mii de pagini de hârtie, pot fi introduse cu multă ușurință într-un buzunar. Discurile, microfilmele și alte suporturi moderne pot fi subtilizate discret, în aceleași condiții. Obscuritatea sau invizibilitatea constituie o altă problemă, întrucât conținutul documentelor electronice și al rapoartelor derivate nu pot fi sesizate pe cale vizuală la un control de rutină, dispărând
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mamă! / Flăcăi urâți / Ardei umpluți / Pumnal, băț / Tăbărâți! / Vin t ulburel, / Cercel, inel, / Băieți, pe el! / Manifest, / La arest / Vasilache / Condurache / Pavale moi / Butunoiu / Loterie / Boscărie / Pentru - cinci / Do´ zeci - cinci / Tragi la țintă / Drojdii, mentă / Cărți, calendare / Hoți de buzunare / Sacrament / Firmament / Piperment / Cozonac, pac, pac / Rahat, gazoasă / Frumoasă / Luxoasă / Salată / Destrăbălată / La cap, poc / Pe loc / Nu‐s eu, / 41 Văleu! / Târziu / Pustiu / Turtă dulce / Să se culce ! Cu recomandarea: să se citească încă o dată dar re pede. Se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
stânga la dreapta: N. Constantinescu rămâne adm inistratorul ziarului; Rubin Schulimsohn mulțumit că pleacă în Capital a Moldovei - Iași la Flacăra Iașului; Anatol Lupșa - parcă îngrijorat că primește ștampila ziarului și rămâne redactor șef la Bârlad; Melic Grinberg are în buzunar trusa cu creioanele pentru a fi... secr etar de redacție. 187 La 29 septembrie 1957, la București, în excursie la Galeria Universală a Muzeului Republicii. Se disting în fotografie: Grinberg Melic, cu soția. Elena Postolache cu soțul, Mar ta Solomon
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
peste... electoriale. Intitulându-și cupletul „Politica în galop", Ghiță, cum făcuse altădată și în Curierul de la Banca ziarul iarmarocului, realiza cronica rimată a apropiatelor alegeri: „în țară este iar bucluc, buluc, alegeri, culegeri de bețe... Ziare bizare, cu și fără buzunare... necitite, lipite, mototolite, neplătite; apar placarde, batarde, afișe fățișe cu miez... dau ghes la citit votanți, opozanți, combatanți, comercianți, muzicanți ambulanți, diletanți; n-au carte, n-au parte de vot. Alegători, minori, bugetiori, farsori, trântori, gardiști, sinecuriști, contrabandiști, propagandiști...; morții
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
anul II înainte), N. Stoleru, învățător, M. Lupescu, directorul orfelinatului, amândoi din Zorleni Tutova și P.Gheorgheasa, învățător la Broșteni-Suceava. Anul I se publică la Bârlad, II, III la Fălticeni, IV, V la București, 294 completează Gr. Crețu. * Calendar de buzunar pe 1906 Calendar de buzunar pe 1906, apare la tipografia Cațafany, scrie I. Antonovici în lucrarea „Tipografiile..." * Calendar de perete pe 1884... Calendar de perete pe 1884... și următorii ani (1886, 1894 1897) în trei colori, apare la tipografia Cațafany
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
învățător, M. Lupescu, directorul orfelinatului, amândoi din Zorleni Tutova și P.Gheorgheasa, învățător la Broșteni-Suceava. Anul I se publică la Bârlad, II, III la Fălticeni, IV, V la București, 294 completează Gr. Crețu. * Calendar de buzunar pe 1906 Calendar de buzunar pe 1906, apare la tipografia Cațafany, scrie I. Antonovici în lucrarea „Tipografiile..." * Calendar de perete pe 1884... Calendar de perete pe 1884... și următorii ani (1886, 1894 1897) în trei colori, apare la tipografia Cațafany și era popularizat în „Paloda
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cât în fruntea lor au conducători cu simțul economiei libere... Cinematografele se împuținează de la o perioadă la alta. Realizarea unei cărți devine un efort prea mare pentru un autor, mai cu seamă dacă e pensionar... Vânzare a cărții depinde de buzunarul celui interesat de carte.. 5. Recent, o femeie dintr‐ o localitate din Mehedinți, din dor de satul natal, înghițit de apele Dunării, și‐a făcut muzeu în bătătura noii locuințe. Bănuind că femeia ar pu tea trage foloase din valorificarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1911 / 1914 a periodicului Ion Creangă........................................ .............................286 Calendarul sportiv al Regiunii Bârlad.................286 Calendarul Portativul..................................... ....287 Calendarul financiar 1916 .................................287 Calendarul Tutovei ............................................291 Calendarul Tutova pe anul 1888 ........................292 Calendar de birou, 1883 ....................................292 Calendarul gospodarilor săteni...........................293 Calendar de buzunar pe 1906............................294 Calendar de perete pe 1884... ............................294 Calendarul nostru pe 1918 ................................294 Cartea vremii ............................................... ......297 Cireșarii ............................................... .............298 Coordonate bârlădene...................................... ..299 Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306 Debuturi și tradiții .............................................30
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]