15,206 matches
-
formă de loess (lut gălbui). Acest strat poate fi găsit și în zilele noastre și observat la forarea fântânilor, la adâncime de 0,5-1 metri, suprapus peste straturi de nisip și pietriș, ceea ce determină dificultățile de cultivare a acestor soluri. Câmpia ocupă partea vestică și sudică a comunei. Culmea Codrului se întinde până la marginea estică a hotarului comunei Acâș și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului , cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei . La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și marne. O parte din aceste dealuri sunt împădurite, o parte ocupate cu
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
agricole și plantații de pomi fructiferi și viță de vie. În zona colinară s-au semnalat slabe alunecări de teren fiind luate măsuri de combatere a eroziunii prin plantări de pomi. Teritoriul comunei Beltiug se încadrează în sectorul climatic al Câmpiei de Vest. Aceasta se caracterizează printr-o relativă uniformitate teritorială. Climatul corespunde tipului de climă temperat - continentală moderată, cu un regim termic cald ( veri călduroase și ierni ceva mai blânde decât în restul țării ). Verile sunt moderate 19 -20̊
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
vară. Predomină de obicei vânturile din sectorul nord-vestic, care favorizează frecventele invazii de aer rece și umed, atras de cicloni proveniți din zona Atlanticului. Zona Beltiug dispune de un mediu climatic relativ omogen, cu o mică, nuanță între climatul de câmpie și ce le deal. Clima localiății Beltiug se caracterizează ca fiind una temperat continentală cu un regim termic mai cald, cu desprimăvăriri timpurii și cu precipitații relativ reduse, fiind o climă favorabilă majorității culturilor agricole precum și pentru pomi fructiferi și
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
Acâș (în maghiară: "Ákos", în germană: "Fürstendorf") este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Acâș (reședința), Ganaș, Mihăieni și Unimăt. Relieful comunei Acâș este variat. Se observa prezența dealurilor, câmpiei și a unei lunci înguste. Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică mai mare care este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume,Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
Acâș (în maghiară: "Ákos", în germană: "Fürstendorf") este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Acâș (reședința), Ganaș, Mihăieni și Unimăt. Relieful comunei Acâș este variat. Se observa prezența dealurilor, câmpiei și a unei lunci înguste. Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică mai mare care este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume,Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a conturat în urma retragerii
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Acâș (reședința), Ganaș, Mihăieni și Unimăt. Relieful comunei Acâș este variat. Se observa prezența dealurilor, câmpiei și a unei lunci înguste. Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică mai mare care este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume,Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a conturat în urma retragerii apelor Mării Panonice, care intră asemenea unui golf până la poalele Culmii Codrului
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
sub formă de loess, numit și lut gălbui (Ghițescu, L. 1972, pg. 50). Acest strat poate fi găsit și în zilele noastre și observat la forarea fântânilor , la adâncime de 0,5-1 metri, suprapus peste straturi de nisip și pietriș. Câmpia Eriului are aceeași origine ca și Câmpia Crasnei. Are un aspect neted dar existența unor microdepresiuni este trădată de părțile mlăștinoase ale acesteia. Prin lucrări de drenare și desecare a mlaștinilor acestea au fost în parte lichidate. Câmpia Eriului se
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
gălbui (Ghițescu, L. 1972, pg. 50). Acest strat poate fi găsit și în zilele noastre și observat la forarea fântânilor , la adâncime de 0,5-1 metri, suprapus peste straturi de nisip și pietriș. Câmpia Eriului are aceeași origine ca și Câmpia Crasnei. Are un aspect neted dar existența unor microdepresiuni este trădată de părțile mlăștinoase ale acesteia. Prin lucrări de drenare și desecare a mlaștinilor acestea au fost în parte lichidate. Câmpia Eriului se întinde în partea de vest a hotarului
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
și pietriș. Câmpia Eriului are aceeași origine ca și Câmpia Crasnei. Are un aspect neted dar existența unor microdepresiuni este trădată de părțile mlăștinoase ale acesteia. Prin lucrări de drenare și desecare a mlaștinilor acestea au fost în parte lichidate. Câmpia Eriului se întinde în partea de vest a hotarului comunei care este partea mai înaltă . În această regiune este așezat satul Mihăieni și este de fapt cumpăna apelor Crasnei și Eriului. Culmea Codrului se întinde până la marginea estică a hotarului
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului (Ghițescu, L. 1972, pg. 51), cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei. Dealurile Silvaniei sunt așezate în partea sudică a hotarului comunei și sunt de origine aluvionară, formate din îngrămădiri mari de materiale cărate de ape din munții și dealurile mai înalte. Ele se pierd lent în Câmpia Eriului și mai
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
destul de brusc în Câmpia Crasnei. Dealurile Silvaniei sunt așezate în partea sudică a hotarului comunei și sunt de origine aluvionară, formate din îngrămădiri mari de materiale cărate de ape din munții și dealurile mai înalte. Ele se pierd lent în Câmpia Eriului și mai abrupt în Câmpia Crasnei. În aceste dealuri își au izvoarele Sechereșa și Sforașa care sunt izvoarele de bază ale Eriului și au săpat terase largi pe care se află așezat satul Unimăt. Clima regiunii se încadrează în
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
Silvaniei sunt așezate în partea sudică a hotarului comunei și sunt de origine aluvionară, formate din îngrămădiri mari de materiale cărate de ape din munții și dealurile mai înalte. Ele se pierd lent în Câmpia Eriului și mai abrupt în Câmpia Crasnei. În aceste dealuri își au izvoarele Sechereșa și Sforașa care sunt izvoarele de bază ale Eriului și au săpat terase largi pe care se află așezat satul Unimăt. Clima regiunii se încadrează în climatul caracteristic părții de nord-vest a
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
Bocșa este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Bocșa (reședința), Borla, Câmpia și Sălăjeni. Satele Bocșa, Borla și Sălăjeni au gări feroviare pe Calea ferată Carei-Zalău și sunt traversate de Drumul european E81. Cele patru sate sunt situate pe Valea Zalăului, în aval de comună Hereclean și în amonte de comună Sărmășag
Comuna Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/310736_a_312065]
-
este cunoscută apartenența confesionala. În izvoarele documentare, sătul Bocșa este menționat în anul 1349 sub denumirea "villa Baxa", iar în anul 1854 așezarea este cunoscută sub numele de "Olah-Baksa" sau "Bocșa Română". Localitatea Borla a fost menționată în anul 1341, Câmpia în anul 1427 și Sălăjeni în anul 1954. Lacul Vârșolț reprezintă sursă de alimentare cu apă potabilă pentru Borla, Câmpia, Bocșa și Sălăjeni.
Comuna Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/310736_a_312065]
-
anul 1854 așezarea este cunoscută sub numele de "Olah-Baksa" sau "Bocșa Română". Localitatea Borla a fost menționată în anul 1341, Câmpia în anul 1427 și Sălăjeni în anul 1954. Lacul Vârșolț reprezintă sursă de alimentare cu apă potabilă pentru Borla, Câmpia, Bocșa și Sălăjeni.
Comuna Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/310736_a_312065]
-
Tito. De asemenea, comuniștii i-au acuzat pe cei atacați că ar fi colaborat în domeniul spionajului cu inamicul fascist. În vreme ce grosul trupelor de rezistență au acționat în regiunile muntoase din Alpi și Apenini, au mai existat grupări importatne în câmpia râului Pad și în principalelel orașe. "Gruppi di azione patriottica (Grupurile de acțiune patriotică)" au organizat o serie de acre de sabotaj și s-au implicat în luptele de guerilă, iar "Squadre di azione patriottica (Detașamentele de acțiune patriotică)" au
Rezistența italiană () [Corola-website/Science/310779_a_312108]
-
planuri două sănii acoperite cu covoare multicolore și țărani în costume tradiționale. Cromatica aleasă în reprezentarea costumelor și a covoarelor a fost identificată de către critica plastică ca fiind o adevărată simfonie a culorilor proiectate pe fundalul omogen al unei nesfârșite câmpii pe care s-a așternut zăpada. Comentariile critice au observat că pictorul a folosit în execuția imaginii, în mod similar lucrării "Sosirea invitaților", două tehnici și viziuni la care a apelat în "Iernile" sale cenușii, caracterizate printr-o inconsistență a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
doctor în drept, explorator român, politician, aventurier, unul dintre cei mai faimoși exploratori români. Descendent din Ghiculeștii moldoveni. Consilier la Curte. Iubitor al frumuseților naturii țării, pe care a cunoscut-o din copilărie și adolescență, străbătînd-o apoi repetat — în munți, cîmpie, Deltă — ca participant la acțiuni vînătorești de amploare, care l-au situat printre fruntașii cinegeticii românești din a doua jumătate a secolului trecut. A călătorit prin țări străine — Austria, Franța, Germania, Anglia, Italia — dar faima de explorator i-a adus
Dimitrie Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/308809_a_310138]
-
Greco-Catolice a Maramureșului, ales în 1946 mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, dar nerecunoscut de autoritățile pro-sovietice de la București, unul din liderii rezistenței greco-catolice din Transilvania în timpul prigoanei comuniste. s-a născut la 22 noiembrie 1884, la Șăulia de Câmpie, pe atunci în comitatul Turda-Arieș. A fost unul dintre cei 12 copii (11 băieți și o fată), ai preotului paroh greco-catolic Vasile Rusu din localitate, și ai Rozaliei. Doi dintre băieți au devenit preoți, "Valer" și "Alexandru", viitor episcop și
Alexandru Rusu () [Corola-website/Science/308819_a_310148]
-
zona de altitudine maximă a unui munte este o platformă de eroziune alpină, așa cum este Platforma Borăscu din munții Godeanu, este mai greu de determinat punctul cel mai înalt al acesteia întrucât platforma de eroziune este foarte similară cu o câmpie netedă. Vârfurile montane au exercitat întotdeauna o atracție firească, "cucerirea" acestora, în toate timpurile și în toate culturile, fiind sinonimă cu o realizare deosebită, de maximă importanță pe plan fizic, ideatic, filozofic sau spiritual. Nu întâmplător, fiind adesea învăluite în
Vârf de munte () [Corola-website/Science/308828_a_310157]
-
agere fiind mirosul și auzul. După acestea în importanță urmează văzul. Mirosul și gustul ajută aceste animale să-și caute plantele necesare hranei și să evite pe cele otrăvitoare. Sunt animale sociabile, care trăiesc în turme, uneori foarte mari, în câmpii acoperite cu ierburi. Doar reprezentanții tragulidelor sunt animale solitare. Rumegătoarele obișnuiesc să-și caute hrana în timpul nopții sau pe înserat, iar în timpul zilei dorm sau se odihnesc. Cele mai multe obișnuiesc să se țină în apropierea apelor și le place să se
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
s-a început prigoana împotriva Bisericii Române Unite. La 15 mai 1948 în organizarea guvernului a fost sărbătorit cu mare fast centenarul Adunării de la 3/15 mai 1848 de la Blaj, în prezența lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a lui Petru Groza. Câmpia Libertății a fost decorată cu portrete ale lui Karl Marx, Friedrich Engels și Lenin, respectiv cu panouri purtând inscripția „Trăiască RPR!” În cadrul acestei manifestații mitropolitul ortodox Nicolae Bălan de la Sibiu a rostit un discurs de chemare a uniților la ortodoxie
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
(în latină "Caesena", în dialect emiliano-romagnol "Zisêna", iar în franceză "Césène") este un oraș din provincia Forlì-, în regiunea Emilia-Romagna, în apropiere de Marea Adriatică, în Italia. Situat între dealurile pre-apeniniene toscano-romagnole și câmpia Padului, pe Via Emilia Milano-Rimini, la vreo 27 de kilometri de Forlì, la circa cincisprezece kilometri de Marea Adriatică și de vechiul său port pescăresc "Cesenatico", Cesena este traversat de răul Savio și de torentul "Cesuola". Orașul este situat la intersecția
Cesena () [Corola-website/Science/308866_a_310195]
-
fi părăsit primii, pentru ca să se stabilească la Milet. Până în secolul al III-lea, tot Golful Milet, cu excepția Lacului Bafa, fusese colmatat. În zilele noastre, Miletul se afla la mai mulți kilometri de mare, iar Priene se află la marginea unei câmpii fertile. În apropiere de Priene a mai rămas un sat grecesc, a cărui compoziție etnică s-a modificat odată cu sosirea turcilor în secolul al XII-lea. În secolul al XIII-lea, Priene era numit de greci „Sampson”, după numele eroului
Priene () [Corola-website/Science/308898_a_310227]