14,667 matches
-
următoarele: ""Toate unitățile militare să se considere în stare de luptă și să acționeze conform condițiilor "Stării de necesitate"". La orele 12:00 a avut loc întâlnirea cu atașatul militar sovietic. Din partea română participă pe lângă Ilie Ceaușescu, viceamiralul Ștefan Dinu, colonelul Dumitru Mircea și locotenent-colonelul Gheorghe Lungu, iar din partea sovietică atașatul militar, contra-amiralul G. A. Mihailov, locțitorul reprezentantului comandantului-șef al Forțelor Armate Unite ale Tratatului de la Varșovia, generalul-maior G. N. Bociaev și locote-nent-colonelul Masiuk, translator. Ilie Ceaușescu le comunică faptul
Ilie Ceaușescu () [Corola-website/Science/305621_a_306950]
-
de comandanți și șefi de state majore de pe lângă Academia Militară (octombrie 1954 - octombrie 1955) și Academia Militară Generală - Facultatea de Arme Întrunite (1965 - 1968), ca șef de promoție. Grade obținute: locotenent - 1949, locotenent major - 1950, căpitan - 1951, maior - 1952, locotenent colonel - 1954, colonel - 1959, general maior - 10 martie 1961, general locotenent - august 1969. Locțiitor politic al comandantului Batalionului 3 transmisiuni (mai 1950 - martie 1951), șef birou în Direcția organizare și instructaj (martie - mai 1951), șef Secție și locțiitor al șefului Direcției
Ion Dincă () [Corola-website/Science/305634_a_306963]
-
și șefi de state majore de pe lângă Academia Militară (octombrie 1954 - octombrie 1955) și Academia Militară Generală - Facultatea de Arme Întrunite (1965 - 1968), ca șef de promoție. Grade obținute: locotenent - 1949, locotenent major - 1950, căpitan - 1951, maior - 1952, locotenent colonel - 1954, colonel - 1959, general maior - 10 martie 1961, general locotenent - august 1969. Locțiitor politic al comandantului Batalionului 3 transmisiuni (mai 1950 - martie 1951), șef birou în Direcția organizare și instructaj (martie - mai 1951), șef Secție și locțiitor al șefului Direcției Organizare din
Ion Dincă () [Corola-website/Science/305634_a_306963]
-
statul Delaware și sud-est-ul statului Pennsylvania. Aceste teritorii suedeze au fost cedate de către olandezi sub conducerea lui Peter Stuyvesant în 1654 și încorporate în New Netherland. Întreaga regiune a devenit teritoriu britanic în 1664 când flota britanică aflată sub comanda colonelului Richard Nicolls a ancorat în ceea ce astăzi este New York Harbor și au cucerit colonia. Au întâmpinat o rezistență minimă. În timpul Războiului Civil Britanic insula Jersey din Canalul Mânecii a rămas loială Coroanei Britanice și i-a oferit adăpost regelui. În Royal
New Jersey () [Corola-website/Science/305638_a_306967]
-
declarațiile amenințătoare ale învinșilor, i-au făcut extrem de precauți pe turci. Astfel, în ciuda insistențelor membrilor conducerii reacționare, turcii evită să-i aresteze pe liderii pașoptiști, pentru a nu tensiona și mai mult atmosfera. În aceste condiții, generalul Gheorghe Magheru și colonelul Nicolae Pleșoianu pleacă în exil la Vidin , apoi la Paris . Turcii au fost chiar acuzați că i-ar fi ajutat, pe timpul șederii lor la Vidin, în scopuri politice. Turcii se trezesc, la mijloc, sub tirul acuzelor a celor două tabere
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Sînt arestați și trimiși în exil, directorul teatrului național (înființat pe 28 iunie 1850 ) din Craiova, Teodor Teodorini și actorii Ion Vlădicescu și Pavel Stoenescu. Soartă împărtășită și de magistratul Costache Romanescu. Erau căutați "agitatorii" Constantin Crețeanu, Eugeniu Carada și colonelul Filipescu pentru a fi trimiși în exil. În octombrie 1854, Barbu Știrbei refuză să mai domnească la aflarea veștii că va fi obligat să conducă sub dominație țaristă și pleacă, la rîndul său, în exil. Va sta la Viena de unde
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în care își pierd viața 5 sau 6 manifestanți. În ziua următoare, numărul manifestanților crește la cîteva mii, sînt prinși și spînzurați de către demonstranți, în jur de 20 de soldați austrieci, care au acuzat revenirea, pe ascuns, în Craiova a colonelului Nicolae Pleșoianu care ar fi incitat spiritele. Partea română a negat vehement evenimentele dar austriecii au continuat acuzele spunînd că au martori care pot depune mărturie că la execuția soldaților austrieci ar fi participat soldați români care au executat direct
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
românilor în fața Rahovei și cercetarile privind neparticiparea Armatei I la atac, au dus la descoperirea unor conflicte între generalii armatei române. Printre cei 4 generali destituiți s-a numărat și George Lupu, comanadantul Armatei I Romane, în locul său fiind numit colonelul Mihail Cristodulo Cerchez. Armata I trece Dunărea. Atacul fiilor Olteniei a fost atît de violent încît s-a reușit ca în doar două zile (6-8 iulie) să fie cucerite Rahova și Grivița II, apoi va cădea și Opanezul bulversînd astfel
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
din P.N.Ț. și P.N.L. Discursul s-a terminat printr-o bătaie generală între susținătorii diferitelor partide, bătaie pornită în momentul cînd Dej a cerut înlăturarea prin orice mijloace a guvernului, catalogînd ca inutile, alegerile prin vot democratic. Prefectul județului, colonelul Ilie Dimitriu, împreună cu profesorul Ilie Ion și latifundiarul Ionel Pleșa, reprezentanți ai P.N.Ț. și P.N.L. au încercat instaurarea ordinii în oraș. Lunile ianuarie și februarie au constituit luni de intense confruntări de stradă, manifestațiile și contramanifestațiile deveniseră aproape cotidiene
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
acele zile, din noul său post, dăduse ordin să se tragă în brașoveni. Apoi poporul l-a vrut primar pe Tudor Gheorghe, s-a rostit și numele lui Ion Oblemenco ca primar. Dar circul abia incepea. La balcon a aparut colonelul Cioflină (ajuns mai tîrziu ministru al apărării) care a anunțat că Nicolae Ceaușescu va veni în piață într-o Dacie roșie. Piața s-a umplut de rîsete, glume și bancuri. La o oră, a apărut în balconul prefecturii, generalul Roșu
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în cadrele Jandarmeriei la sfârșitul războiului. În noiembrie 1930, este mutat în interesul serviciului la Inspectoratul de Jandarmi București, unde se stabilește definitiv. După ce este detașat în diverse posturi prin țară (Găești, Ploiești și Chișinău), este avansat la gradul de colonel în 1938, fiind mutat la Iași. După abdicarea regelui Carol al II-lea, demisionează din armată (în 26 noiembrie 1940), de teama legionarilor. (deoarece fusese un colaborator apropiat al gen. Ioan Bengliu, fost comandant al Jandarmeriei, asasinat în aceeași noapte
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
1922, Constantin Tobescu a urmat un curs de informații la Sf.Gheorghe. La absolvirea cursului de informații, căpitanul Tobescu a susținut 14 examene pe care le-a trecut cu calificative maxime. Foaia sa calificativă din 1934 cuprinde notările a 2 colonei și 2 generali, toți la modul laudativ. Generalul Dimitrescu, comandantul Jandarmeriei, menționează că l-a trimis pe Constantin Tobescu în Cehoslovacia, Franța și Italia, pentru ca „să ia contact cu jandarmeriile străine”, dar acesta a constatat că “nu avem nimic a
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
luptând împotriva suedezilor în timpul războiului cu suedezii din anii 1741-1743, apoi împotriva prusacilor în războiul de șapte ani (1756 - 1763). În anul 1761 a devenit francmason în loja „Des Trois Étoiles” din Sankt Petersburg. A fost avansat la gradul de colonel în anul 1762, după ce s-a distins de mai multe ori în lupte. Suvorov a luptat mai apoi în Polonia împotriva Confederației de la Bar, reușind să pulverizeze forțele lui Pułaski, să cucerească Cracovia (1768), deschizând astfel calea pentru prima împărțire
Aleksandr Suvorov () [Corola-website/Science/306326_a_307655]
-
țării. Steagul Arizonei a fost adoptat de către ansamblul legislativ statal reunit la 17 februarie 1917, la mai bine de cinci ani de la conferirea statutului de stat al Statelor Unite teritoriului Arizona, ziua de 14 februarie 1912. Steagul a fost designat de colonelul Charles W. Harris, care fusese șeful administrativ al statului Arizona. Primul exemplar al steagului a fost cusut de Nan D. Hayden, soția politicianului Carl Hayden, care a fost senator al Senatului Statelor Unite din partea Arizonei pentru o perioadă record de 42
Drapelul Arizonei () [Corola-website/Science/306368_a_307697]
-
atac de tancuri din Primul Război Mondial. În data de 23 martie 1918 Patton a primit comanda unei unități de 10 tancuri tip Renault FT-17. Pentru succesul său în organizarea școlii pentru tanchiști, Patton a fost promovat succesiv maior, locotenent colonel, apoi după contraofensiva de la SaintMihiel în septembrie 1918 la gradul provizoriu de colonel. În ofensiva de la Meuse-Argonne din 26 septembrie 1918 a fost rănit și decorat cu Distinguished Service Cross, cu Distinguished Service Medal, iar pentru rănire cu Purple Heart
George S. Patton () [Corola-website/Science/306393_a_307722]
-
Patton a primit comanda unei unități de 10 tancuri tip Renault FT-17. Pentru succesul său în organizarea școlii pentru tanchiști, Patton a fost promovat succesiv maior, locotenent colonel, apoi după contraofensiva de la SaintMihiel în septembrie 1918 la gradul provizoriu de colonel. În ofensiva de la Meuse-Argonne din 26 septembrie 1918 a fost rănit și decorat cu Distinguished Service Cross, cu Distinguished Service Medal, iar pentru rănire cu Purple Heart. Între cele două războaie în 1924 a absolvit școala pentru comandanți și șefi
George S. Patton () [Corola-website/Science/306393_a_307722]
-
au ascuns în propriile lor case sau i-au rugat pe soldați să nu-i omoare. Astfel, plutonierul Cehan i-a ascuns în casa lui pe toți membrii familiei Salzberg. Julieta Comănescu și-a salvat pe vecinul, Lupu Iager (Jager). Colonelul Alexandru Marino și căpitanul Stino, căpitanul Popaza (l-a salvat pe soldatul evreu Adolf Abramovici, din Regimentul 29) au rămas în memoria evreilor din Dorohoi ca oameni de omenie, care au înfruntat chiar situații periculoase, dar au salvat viețile multor
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
de Prut, trecând prin Dorohoi, s-au răzbunat. Au împușcat mortal 40 și au rănit 15. S-au devastat câteva prăvălii. Liniștea a fost restabilită imediat cu ofițerii și trupa. Regimentul 3 pază nu are nici o pierdere. Comunicarea o face colonelul Haluga, șeful de stat major al lui Ghiocel. D.O. Șeful de stat major Generalul Tătăranu”. " Referitor la incidentul de la Dorohoi, Jurnalul de operații al Regimentului 29 infanterie precizează: "„În ziua de 24 iunie 1940, la ora 0.30, s-
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
în cimitirul evreiesc din localitate, dar nu cunoaște numărul evreilor uciși în oraș. Inițiatorii și executorii pogromului au fost soldați români din Regimentul 3 Grăniceri și Regimentul 8 Artilerie. Procurorul militar de pe lângă Curtea Marțială a Comandamentului Garoafa, căpitanul Mihail Duca, colonelul medic C. Enăchescu, medic în Dorohoi, sublocotenentul Dulamă, grefierul Curții Marțiale și inginerul Ion Pascu, ajutor de primar în Dorohoi au consemnat, într-un proces verbal din 3 iulie 1940, că identificaseră 50 de cadavre, dintre care: 11 femei, 5
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
straniu, asemănător cu intrarea într-o stare de vis, iar Hildegard îi răspunde zâmbind: "„Toți visăm [...] Așa începe. Ca într‑un vis...”". Mircea Eliade este autorul primei traduceri în limba română a cărții "Revolta în deșert" (1927), autobiografia romanțată a colonelului T. E. Lawrence (1888-1935), un ofițer britanic devenit celebru mai ales pentru rolul jucat în revolta arabilor din 1916-1918 și cunoscut ca „Lawrence al Arabiei”. Personajul este menționat de mai multe ori în această nuvelă de profesorul Gavrilescu care compară
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
celebru mai ales pentru rolul jucat în revolta arabilor din 1916-1918 și cunoscut ca „Lawrence al Arabiei”. Personajul este menționat de mai multe ori în această nuvelă de profesorul Gavrilescu care compară căldura toropitoare din București cu cea descrisă de colonelul Lawrence în cartea sa: "„Arșița aceea teribilă a Arabiei l-a lovit ca o sabie. L-a lovit în creștet ca o sabie, amuțindu-l”". Apariția cărții a fost semnalată de Mircea Eliade într-un foileton publicat în ianuarie 1932
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
refuzat totuși orice titlu onorific... și orice funcție în imperiul colonial britanic”. Personajul s-a identificat cu membrii triburilor beduine, adoptându-le modul de viață și de gândire și reușind astfel să-i mobilizeze la luptă împotriva inamicului comun. Cartea colonelului a fost tradusă în limba română și prefațată de Mircea Eliade la recomandarea lui Alexandru Traian Rally, secretar al Fundațiilor Regale pentru Literatură și Artă. Oferta a fost acceptată din motive financiare, dar cumulul de activități desfășurate concomitent de traducător
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
personaj inocent, „ingenuul, idiotul prin excelență al esoterismului arthurian medieval” extras din mitul lui Parsifal (cavalerul sărac cu duhul din miturile germane). Personajul Gavrilescu este un profesor de pian ratat ce mimează o stare de intelectualitate prin referirea permanentă la colonelul Lawrence, al cărui nume îl reținuse din conversația unor studenți, dar despre care nu știe nimic. El are însă o vocație de artist, fiind un visător donquijotesc ce aspiră către desăvârșire. "„Pentru păcatele mele am ajuns profesor de pian, dar
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
Mihail (Mișu) Dulgheru (n. Moise Dulberger n. 16 ianuarie 1909, Tecuci) a fost un colonel român de Securitate, de origine evreiască. Mihail Dulgheru s-a născut la 16 ianuarie 1909 în orașul Tecuci, numele său la naștere fiind Moise Dulberger. Părinții, Sache și Olga Dulbergher, erau comercianți. A absolvit un liceu comercial în München, Germania
Mișu Dulgheru () [Corola-website/Science/306475_a_307804]
-
Dulberger a fost angajat ca inspector al Siguranței Statului (Corpul Detectivilor) și și-a românizat numele: Dulgheru. În 1947 a făcut parte din comisia de repatrieri din Germania. După crearea Direcției Generale a Securității Poporului, în anul 1948 a devenit colonel și timp de 4 ani, din 1948 până în 1952, a fost șeful Direcției a V-a de Anchete (Cercetări Penale) și șeful de cabinet al ministrului de interne, Teohari Georgescu. A activat și ceva mai devreme înființata Brigadă Mobilă de pe lângă
Mișu Dulgheru () [Corola-website/Science/306475_a_307804]