13,997 matches
-
și Florin Zamfirescu cu „un firesc de-a dreptul captivant”. O secvență cu un accentuat rol simbolic este trecerea coasei de la bătrânul obosit după o viață de muncă către tânărul întors acasă, un veritabil schimb de sarcini între două generații. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un dascăl de matematici refuză locul călduț oferit, la oraș, de viitorul socru, pentru a se angaja la școala din satul natal, în a cărei viață
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
situație limită a ei”". În cronica din revista Cinema (nr. 10/1983) scrisă cu prilejul premierei filmului " Pe malul stîng al Dunării albastre", Eva Sîrbu considera că filmul " Liniștea din adîncuri" este „un punct de vedere asupra ideii de sacrificiu”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Profund impresionat de comportarea unui utecist de 19 ani care, osândit la moarte, spune cu emfază: „Nu mi-e frică să mor, ca și strămoșilor noștri
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
lideri politici care au arătat "italofilia", modelarea seguú regimurile de Mussolini: Adolf Hitler (Germania), Francisco Franco (Spania) și António de Oliveira Salazar (Portugalia) au fost admiratori din Italia. Juan Perón a fost cel mai faimos dintre aceste fani din America Latină: criticul Carlos Fayt a spus "peronism" a fost o "imitație argentinian de fascismul italian" După Doilea Razboi Mondial, Italia să bucurat de o dezvoltare economică enormă și este în curs de admirat pentru mai multe motive. Printre cele mai renumite sunt
Filoitalienism () [Corola-website/Science/327751_a_329080]
-
noapte. Matei trece de partea comuniștilor, afirmând că se bucură că s-a terminat cu burghezia. Filmul se termină cu imaginea fetiței care merge noaptea pe câmp târând cu ea portretul mamei sale. Unul dintre personajele cele mai analizate de criticii de film este fetița Leonora Bengescu, fiica vitregă a Zazei, interpretată de eleva Dana Felicia Simion. Ea este un copil provenit dintr-o familie de condiție socială înaltă și cu o maturitate cu mult peste cea a vârstei sale. În
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
este lăudată de jurnalistă prin următoarele cuvinte: "„Zaza Ginei Patrichi este uluitoare și paradoxală ca amestecul de colonie franțuzească cu mirosul de ceapă și țuică”". Analizând acest film în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman aprecia portretele de personaje realizate de regizoare, precum și imaginile operatorului Vivi Drăgan Vasile filmate în „lumini” reci sau calde, în funcție de mediul investigat. El constată că filmul se termină într-o notă de optimism și speranță, prin prezentarea fetiței
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
în funcție de mediul investigat. El constată că filmul se termină într-o notă de optimism și speranță, prin prezentarea fetiței care duce tabloul mamei sale, considerând că evenimentele din august 1944 au fost trăite de regizoare cu ochii ei de copil. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un 23 August 1944 într-o familie boierească înspăimântată de simptomele viitoarei lumi. Revenire nostalgică a autoarei pe urmele Seratei și premoniție a Figuranților, descifrând, de
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
Ronald D. Moore și având distribuția originală din miniserialul din 2003, aceasta a început să fie transmis în Regatul Unit și Irlanda la 18 octombrie 2004. Serialul s-a dovedit a fi un real succes, el atrăgând comentarii favorabile din partea criticii și ajungând să fie foarte așteptat pentru a fi transmis și în Statele Unite ale Americii Acest lucru a avut loc trei luni mai tarziu, fiind transmis și în America de Nord: la 14 ianuarie 2005 în Statele Unite și ziua următoare în Canada
Battlestar Galactica (sezonul 1) () [Corola-website/Science/327960_a_329289]
-
cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în 1984 în revista Cinema, criticul de film Alice Mănoiu făcea următoarea prezentare a filmului: "„«O lumină la etajul zece» este un film ce respiră demnitatea cu care un om încearcă să ia drumul de la capăt, să-și redobândească gustul și culorile vieții, întunecate de anii
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
demnitatea cu care un om încearcă să ia drumul de la capăt, să-și redobândească gustul și culorile vieții, întunecate de anii detenției, încearcă să uite nedreptatea unui timp revolut, s-o uite ca să poată supraviețui.”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că Malvina Urșianu prin "O lumină la etajul zece" "„prelungește povestea Giocondei fără surâs până în anul 1965, când eroina, acuzată cândva pe nedrept (de „sabotaj economic”), își câștigă, după cinci ani de recluziune, dreptul la viață, se
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
nedrept (de „sabotaj economic”), își câștigă, după cinci ani de recluziune, dreptul la viață, se trezește dintr-un vis urât”". Personajul dramatic interpretat de Irina Petrescu "„își redescoperă seninul, încrederea, devenirea aceasta fiind învestită cu fiorul unor profunde adevăruri omenești”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Maria e eliberată din închisoare după infirmarea unei condamnări de sabotaj economic. Dar anii au trecut și doar avocatul care o apărase reușește să-i readucă
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
jumătate a sezonului ("Sezonul 2.5 ") a început să fie difuzată la 6 ianuarie 2006, după o pauză de trei luni, în cursul căreia Sci-Fi Channel a dus o campanie intensă de publicitate. "Battlestar Galactica" a primit aprecieri considerabile din partea criticii din presa mainstream, inclusiv fiind numit spectacolul # 1 din 2005 de către revista "Time" și a apărut în numeroase liste cu cele mai bune zece emisiuni TV din 2005 și 2006, liste editate de către publicații cum ar fi "Chicago Tribune", "Entertainment
Battlestar Galactica (sezonul 2) () [Corola-website/Science/327967_a_329296]
-
iar un comentator relatează că personajul era de fapt un comunist deghizat. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 5.224.000 lei. Analizând acest film în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Serata" rămâne un film singular între peliculele care s-au referit la „actul de la 23 august 1944”, deși nici el nu avea cum să nu fie marcat de de ideologia epocii. Deosebirea dintre "Serata" și celelalte
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
Pe malul stâng al Dunării albastre", Eva Sîrbu considera că fiecare din filmele Malvinei Urșianu sunt „puncte de vedere” asupra unor evenimente, stări și sentimente. "Serata" era caracterizat ca „un punct de vedere asupra unui moment de răscruce în istorie”. Criticul Călin Căliman a considerat că "Serata" se deosebește de celelalte pelicule care s-au referit la „actul de la 23 august 1944” prin faptul că regizoarea se concentrează asupra simbolurilor și nu asupra acțiunii propriu-zise. El aprecia că în acest film
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
reușite. Alexandru Racoviceanu cataloga "Serata" drept "„un film de replică, un film în care principalul instrument de analiză este cuvântul”". El observa că limbajul filmul este artificial, prea teatral și cu un exces de cuvinte prețioase. Replicile scurte, firești, lipsesc. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În vecinătatea unui aerodrom hitlerist are loc, în noaptea lui 22 august '44, o sindrofie a elitei. Printre oaspeții ce dansează pașnic se află și câteva
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
muzica pentru DLC-ul "The Tyranny of King Washington", lansată digital pe 23 aprilie 2013. Jocul conține și melodii compuse de Max Aruj, Dave Fleming, Andrew Kawczynski, Jasha Klebe și Steve Mazzaro. "Assassin's Creed III" a primit recenzii pozitive, criticii lăudând grafica, povestea, stilul de luptă, mecanicile de vânătoare, misiunile navale, criticând, însă, problemele tehnice și proiectarea anumitor misiuni. Site-urile web GameRankings și Metacritic i-au acordat versiunii pentru PlayStation 3 un rating de 85.56% și, respectiv, 85
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]
-
în urma unei directive programatice venite de la înalt nivel)”", ea având menirea "„să calomnieze memoria celor care nu pieriseră din conștiința colectivă, ca singurii opozanți deschiși ai regimului, și, mai ales, să înalțe un monument securiștilor violenți ai anilor ’40 - ’50”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În anii '50, un grup terorist din munți, condus de „Baronul”, se trezește cu doi agenți de legătură, unul dintre ei fiind, în mod necesar, fals
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
două decenii de către autoritățile regimului comunist, nuvela „Douăsprezece mii de capete de vite” a fost publicată în România abia în anul 1969, când a fost inclusă în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit de Editura pentru literatură din București. Criticul Alex. Ștefănescu a afirmat că Mircea Eliade s-a folosit de mijloacele lui I.L. Caragiale pentru a crea la începutul nuvelei „o atmosferă de firesc al vieții, de realitate cotidiană prozaică”, ceea ce produce un efect de impresionare mai puternică a
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
autor cu o nuanță de nostalgie, fiind epurat de „trepidația modernă” din romanele interbelice. Adăpostul aerian în care se refugiază Iancu Gore este, ca și bordeiul țigăncilor din "La țigănci" (1959), „o prețioasă enclavă pe teritoriul lânced al banalității cotidiene”. Criticul literar Angelo Mitchievici a împărțit personajele lui Mircea Eliade în trei tipuri, în funcție de nivelul de cunoaștere sau de inițiere la care au acces: Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că începuturile perioadei de creație din exil al lui
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
Zdruncinarea încrederii lui Gore, prezentat ca un "„om de încredere și de viitor”", semnifică tragedia întregii țări care a fost târâtă fără voia sa în război de ambițiile marilor puteri și al cărei viitor a fost schimbat în mod decisiv. Criticul Sorin Alexandrescu a afirmat că proza fantastică a lui Eliade este o meditație asupra timpului și a încercării de evadare a omului din condiția umană, părăsind timpul „profan” pentru a se integra timpului sacru. Rupt de propria țară și trecând
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
Cinematografiei. Recenziile criticilor de film au fost în majoritate negative, filmul fiind catalogat drept una dintre cele mai proaste pelicule autohtone ale anului 2006 (în opinia unor critici precum Iulia Blaga, Laurențiu Brătan, Alin Ludu Dumbravă, Mihai Fulger, Anca Grădinariu). Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Pe plaja de la Eforie e descoperit cadavrul unei tinere. Primii vizați în cercetările comisarului Sava sunt patru dintre prietenii victimei dar mărturiile lor se bat cap în
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
răutăților! Ce fel de disidență ar mai fi și asta? Investigarea polițist-socială e de o dezolantă sărăcie de idei în limbaj cinematografic și de un didacticism respingător. Filmul lasă o penibilă impresie de încropeală continuă care nu dă nici o speranță.”" Criticul de film Valerian Sava de la revista "Observator Cultural" a criticat filmul, numindu-l "„un film polițist subartizanal, compus din replici explicativ-tautologice în cadre și secvențe amorfe, cu o distribuție în care Mircea Diaconu ne surprinde, iar Șerban Ionescu recidivează în
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
se simte atras de acțiunile uteciștilor, cărora le dezvăluie malversațiunile trecute și prezente ale unor foști agenți ai aparatului represiv; sesizând pericolul de a fi demascați, aceștia se străduiesc, fără succes, să-i anihilize demersul.”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman scria că filmul "Roșcovanul" este doar „o poveste nouă pentru fostul «pistruiat» TV, Costel Băloiu”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În toamna lui 1944, când „țara fierbe și
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
aparatului represiv; sesizând pericolul de a fi demascați, aceștia se străduiesc, fără succes, să-i anihilize demersul.”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman scria că filmul "Roșcovanul" este doar „o poveste nouă pentru fostul «pistruiat» TV, Costel Băloiu”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În toamna lui 1944, când „țara fierbe și lumea se agită”, Mihai, orfan de război și ucenic de cizmărie (ca viitorul șef al Statului), n-are
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
Pauper Lunatic Asylum" (2009), "Velociraptor!"(2011) și "48:13" (2014). Muzică acesteia a fost descrisă ca fiind un amestec între trupele engleze The Stone Roses, Happy Mondays și Oasis și grupul scoțian Primal Scream. Grupul se bucură de apreciere din partea criticii, câștigând, în anul 2007, premiul pentru “Cea mai bună trupa live” din partea revistei NME , distincția de “Cea mai bună trupa din ziua de azi” din partea revistei Q în anii 2010 și 2014, un premiu pentru prestațiile live tot din partea Q
Kasabian () [Corola-website/Science/327110_a_328439]
-
titlul strict din punct de vedere estetic și datorită senzațiilor evocate. "West Ryder Pauper Lunatic Asylum" a devenit al doilea material al cvartetului care a dobândit prima poziție în UK Albums Chart și a marcat o perioadă de aprecieri din partea criticii, câștigând premiul pentru Albumul anului din partea revistei Q în octombrie 2009 și fiind nominalizat la Mercury Prize. După "Fire," singleurile de promovare care au urmat au fost "Where Did All the Love Go?," lansat în august 2009, "Underdog," în luna
Kasabian () [Corola-website/Science/327110_a_328439]