13,850 matches
-
informație printre altele, unul dintre meritele acestui spectacol fiind acela de a capta un tip de comunicare omogena prin care lucrurile banale sunt puse pe același plan cu altele mai grave. Conectată mereu la handsfree</i>, Raluca<a title="" href="file:///C:/Users/ușer/Documents/PROIECT GAZETA DE ARTA POLITICA/numărul%202/pagina 9 ionutsociu/forthewinFinal.doc# ftn1">[1]</a> (Sânziana Nicola) nu mai comunica în propoziții întregi, limbajul ei fiind unul fragmentat. Cum pentru ea nu mai există nicio distincție între viața personală și cea
Noul aur (For The Win, vineri 17 mai, ora 21.00, Galeria26) () [Corola-website/Science/295663_a_296992]
-
audieri a fost numit în fel și chip, mai puțin într-un mod respectabil. Este vorba despre unitățile de producție sindicalizate, pe care patronii le împart în companii „deschise” și companii „închise” (open shop și closed shop)<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/Sindicalismul%20%C8%99i%20libertatea%20personal%C4%83%20Leon%20Litwack.docx# ftn3">[3]</a>, iar sindicatele le consideră unități fără sindicat, respectiv unități cu sindicat. Patronii acuză sindicatele de conspirații criminale, de lipsirea cetățeanului american de dreptul
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
făcute în colaborare cu instituții și experți care lucrează cu copii cu dizabilități. Nautanki</em> Călătoria primei noastre piese, Hanuman Ki Ramayan, </b>nu a început cu un text, ci cu un seminar despre <i>nautanki</i><a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%203/nautanki%20translation.doc# ftn1"><i><b>[1]</b></i></a> în februarie 2012. S-a întâmplat că Dr. Devendra Sharma să fie în India în acel an (el preda de obicei la Universitatea California, Fresno
Recâștigarea poporului – un eseu reflexiv () [Corola-website/Science/295710_a_297039]
-
existente sunt pacificate, mașcate discursiv, de exemplu sărăcia devine un stil de viață. Prin această estetizare, arta aplică mitul sau intrinsec al <i>inofensivității</i> sale unui spațiu ce a acumulat importante conflicte de clasă. Această inofensivitate<a title="" href="file:///D:/Users/David/Documents/proiect gazetadeartapolitica/GAZETA 5/Veda%20Livrarea%20Orasului%20final web.doc# ftn12">[12]</a>, imprimata ideii de artă prin lungă istorie a cultivării așa-zisului sau caracter nobil și prin istoria paralelă a negarii rolului său în revoluții politice este
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
au început povestea de dragoste sau dispreț cu Bucureștiul”. Dragostea și simetricul dispreț obiectifică fenomenele locale, festivalul neimplicând comunitatea locală în nici un fel. Desigur, daca nu punem la socoteală trei evenimente: un „workshop” organizat de Poliția Română<a title="" href="file:///D:/Users/David/Documents/proiect gazetadeartapolitica/GAZETA 5/Veda%20Livrarea%20Orasului%20final web.doc# ftn15">[15]</a>, un atelier adresat copiilor ținut de Direcția Generală de Asistență Socială și o discuție cu Grupul Arhitecților Voluntari despre „Soluția Alternativă la Diametrala Berzei-Buzești”, una din
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
their love (or hate) affair with Bucharest”. The symmetrical love and contempt objectify local phenomena, the festival excluding the local community completely. That is, unless we count ouț three events: a “workshop” organized by local law enforcement<a title="" href="file:///D:/Users/David/Downloads/Veda%20Livrarea%20orasului%20English.docx# ftn4">[4]</a>, a workshop aimed at children, held by the social services and a discussion with the Group of Volunteer Architects pertaining to “the alternative solution to the Berzei-Buzesti highway
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
timp cu oamenii. <i> </i></b>Eu cred ca, uneori, o parte dintre artiștii care au participat la aceste activități au dovedit în mod inexplicabil indiferență și lipsa de solidaritate. Uite, de exemplu, la evacuarea lui Cami<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Interviu Cristina%20Eremia plus%20David%20evacuati.doc# ftn4">[4]</a>, cum s-a putut să nu fie prezenți acolo? Știm că nu aveau cu ce să ne ajute, doar ca sprijin moral, dar oricum. În cazul lui
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
Coastei, ca parte integrantă a unei problematici sociale mai largi, si anume a nedreptăților sociale create de societatea noastră de azi. A doua comemorare a evacuării - <b>Romii alungați la margini </b>- <b>Și noi aparținem orașului<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20interviu%20final commEV.doc# ftn3"><b>[3]</b></a></b> -,<i> </i>prin protestul din fața primăriei, organizat împreună cu Amnesty Internațional și European Romă Rights Center - a preluat simbolic, prin imaginile proiectate pe clădire, puterea administrativă
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
fixeze în imaginarul orașului. În perioadele dintre aceste proteste, am participat la articularea și facilitarea câtorva acțiuni protestataro-culturale, derulate cu ocazia unor evenimente internaționalizate, cum ar fi ziua mediului (în care am manifestat împotriva rasismului de mediu<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20interviu%20final commEV.doc# ftn4">[4]</a> sau ziua locuirii, cu ocazia căreia am pus problema condițiilor locative inumane ale familiilor majoritar rome din Pată Rât, în termenii drepturilor universale legate de locuire<a title
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20interviu%20final commEV.doc# ftn4">[4]</a> sau ziua locuirii, cu ocazia căreia am pus problema condițiilor locative inumane ale familiilor majoritar rome din Pată Rât, în termenii drepturilor universale legate de locuire<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20interviu%20final commEV.doc# ftn5">[5]</a>). M-am implicat și în alte tipuri de manifestări stradale care au avut caracter protestatar, precum: <b>Și eu sunt gunoier </b>(prin care am accentuat că munca
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
la inaugurarea clădirii finalizate și când, alături de protestatarii împotriva proiectului Gold Roșia Montană și împotriva exploatării gazelor de șist, am dat voce și nedreptăților comise față de romii marginalizați prin evacuările forțate din Cluj și din întreaga țară<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20interviu%20final commEV.doc# ftn7">[7]</a>. Într-un fel, în această poveste, personal, si eu am dobândit reputația omului negru, rău și conflictual în orașul Cluj, față de primărie, sau față de unii colegi ai mei
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
issue, namely social injustice perpetrated by the society we live în. The second reminder of the evacuation, organized with Amnesty Internațional and European Romă Rights Center - <b>The Romă marginalized - We are also part of the city!<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20English.docx# ftn3"><b>[3]</b></a> - </b>undertook a 10-minute symbolic takeover of the administration which was meant to benefit the people of Pată Rât. Linda Greta, from the Coastei Street community, who
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
imagery due to an aerial shot taken by a surveillance drone. În between the protests, we took part în articulating and facilitating several “cultural protests” during internațional events such aș Earth Day (when we protested environmental racism<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20English.docx# ftn4">[4]</a>) or Housing Day, when we brought up the inhuman living conditions of the Romă în Pată Rât and framed them în terms of universal housing rights<a title="" href
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20English.docx# ftn4">[4]</a>) or Housing Day, when we brought up the inhuman living conditions of the Romă în Pată Rât and framed them în terms of universal housing rights<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20English.docx# ftn5">[5]</a>. I was also involved în other types of street manifestations such aș <b>I, too, am a garbage mân</b> (which emphasized the fact that the precarious labor undertaken
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
fără remușcări. A doua întâlnire cu Nina Cassian a venit mulți ani mai tarziu, când, dintr-o întâmplare fericită, i-am citit dosarul de Securitate. În degringolada de la sala de lectură a CNSAS, m-am concentrat să parcurg nu numai filele de dosar, turnătoriile cunoscuților, scrisori intime, ci și peste 100 de pagini de transcriere TO (tehnici operative - înregistrări cu microfoane ascunse) din serile de petrecere de la 2 Mai. Timp de mai bine de 10 ani, Nina Cassian, obiectiv Miră, a
Nina Cassian: despre cum să trăiești idealul nobil al comunismului () [Corola-website/Science/295776_a_297105]
-
publicul era reticent și lăsau un gust de experiență diluată, ratată. (Nu invoc pseudo-modernismul până la capăt, pentru că nu, democratizarea mijloacelor de creație nu înseamnă același lucru cu lipsa de sofisticare, de autenticitate sau, în general, de conținut.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numarul%206/GAP%206/pagina%2016/GAP%206%20Marina%20pag.16.doc# ftn2"><b></b><b>[2]</b></a>) În final, descoperirea unui spectacol de teatru politic și social, care își baza piesa pe un caz real
Nu-mi place () [Corola-website/Science/295782_a_297111]
-
populației evreiești ce locuia în această regiune: crearea ghetourilor și a lagărelor de concentrare sau deportarea acestora în Transnistria. Aceste fapte pur și simplu nu există. Ele au fost sistematic șterse din memoria noastră colectivă. După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România) De / cu: Paul Dunca, Mihaela Michailov Scenografia: Andrei Dinu Producția: Salonul de Proiecte, București Cum „se trăia gay” înainte de 1989 în România? Care erau locurile de întâlnire? Care erau ritualurile de socializare și structurile de oprimare
STAGIUNEA TIR - TEATRUL ISTORIILOR RECENTE // SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE 2014 () [Corola-website/Science/295784_a_297113]
-
primul recurs al seducției publicitare, [...] reprezentând, de asemenea, si o formă de privire masculină care, desi dăunează, apare în continuare ca fiind dominantă, în sensul în care noi, femeile, intuim că putem influența bărbații cu atractivitatea noastră”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%206/GAP%206%20Patriarhatul%20redactat%20final david.doc# ftn9">[9]</a>. Conform Lisei Steele, reprezentarea identității feminine că hipersexualizată nu este singura problemă, ci și „sexismul dominant din cadrul celorlalte medii de comunicare. Acest sexism, fiind cotidian, produce
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
published three novels șo far: <b>pe bune/pe invers </b>(Polirom, 2004), <b>Zero grade Kelvin</b> (Polirom 2009) and <b>Soldații. Poveste din Ferentari</b> <b>[The Crew. A Story from Ferentari] </b>(Polirom, 2013).<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%206/interviu%20Schiop%20English.docx# ftn1"><b>[1]</b></a> He is currently a collaborator for the online platform <b>Criticatac/LeftEast</b>.</i> Talking about his formative years aș a writer, Adrian Șchiop considers that
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
de la Wiesbaden. [caption id="attachment 1625" align="aligncenter" width="610"] Scenă din spectacolul Zoran Đinđić[/caption] Spectacolul O scrisoare din 1920, o tragedie despre situația Bosniei-Herțegovina de după război - în care de asemenea ai chestionat rolul lui Alija Izetbegović<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/Croatia%20Interviu%20ro.doc# ftn3"><b>[3]</b></a>, aflarea identității celor care au vândut Srebrenica și absența unor măsuri oficiale împotriva Croației, având în vedere poziția acesteia în timpul războiului din Bosnia-Herțegovina -, a fost mult mai bine
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
de asemenea, sub semnul opoziției între rural și urban și al valorilor reprezentate de acestea. Care este metoda ta de lucru cu actorii? Spre exemplu, în spectacolul O scrisoare din 1920, ai pornit de la însemnările lui Andrić<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/Croatia%20Interviu%20ro.doc# ftn4"><b>[4]</b></a> despre Bosnia, potrivit cărora aceasta este „o țară minunată, plină de ură și frică”, iar mai apoi ai realizat - după cum spunea actorul Adis Mehanović - că totul în Bosnia-Herțegovina
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
pentru Croația, este cel mai restrictiv în privința spectacolelor tale; ai reușit, într-un final, să prezinți <b>Zoran Đinđić<i> la Belgrad și spectacolul despre istoria Bosniei-Herțegovina de după război (în Zenica), o istorie definită de politica tripartită<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/Croatia%20Interviu%20ro.doc# ftn5"><b>[5]</b></a> „divide et impera”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/Croatia%20Interviu%20ro.doc# ftn6"><b>[6]</b></a>, dar nu ai reușit să joci </i>Aleksandra Zec
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
i> la Belgrad și spectacolul despre istoria Bosniei-Herțegovina de după război (în Zenica), o istorie definită de politica tripartită<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/Croatia%20Interviu%20ro.doc# ftn5"><b>[5]</b></a> „divide et impera”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/Croatia%20Interviu%20ro.doc# ftn6"><b>[6]</b></a>, dar nu ai reușit să joci </i>Aleksandra Zec<i> în Zagreb. Prin acest spectacol, ai vrut să readuci în prim-plan un eveniment care s-a petrecut
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
mai controversat regizor din fosta Iugoslavie“. Țin minte că, atunci când ai început să lucrezi în compania de teatru Le Cheval, erai la fel de controversat. Deci, ca să închei acest interviu, aș vrea să-mi vorbești despre <b>Hrvanje Hrvata<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/Croatia%20Interviu%20ro.doc# ftn7"><i><b>[7]</b></i></a><i> (Le Cheval, 1999), un spectacol pe care eu, personal, îl consider foarte puternic. Un spectacol prin care ai admis că „tinerețea nu-și justifică lipsa
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
Miercuri, 11 februarie, la ora 19.30, vă asteptăm la spectacolul După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România) Spectacolul se va juca în cadrul Platformei de Teatru Politic 2015 la Teatrul LUNI de la Green Hours. Intrarea este libera, pe baza de rezervare. După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România) De / cu: Paul
Comunicat: După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România) () [Corola-website/Science/295818_a_297147]