15,139 matches
-
important, care poate face eforturile noaste de instruire incredibil de eficiente. Cuvântul japonez keyoka înseamnă „ar trebui să avem aceeași pereche de ochi”. Referitor la training, acest lucru înseamnă că scopul nostru este ca toată lumea să facă eforturi pentru un ideal comun și bine definit. Fără a le oferi perspectiva perechii de ochi pe care o doriți, cinci oameni diferiți vor sfârși prin a produce cinci rezultate diferite. Keyoka îi aduce pe toți la un numitor comun. După ce am vizitat opt
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
să le aducă aminte că își făceau singuri rău dacă nu depuneau eforturi pentru a-și atinge țelurile și obiectivele personale. Cu alte cuvinte, în a-i repune pe șine era nevoie doar despre ei. +++ TEMĂ Cunoașteți-vă subalternii și idealurile lor pentru a-i putea ajuta să își revină atunci când au nevoie de ajutor. Revedeți cartonașele de 3 × 5 ale angajaților dumneavoastră și asigurați-vă că ați notat țelurile pe care și le-au fixat aceștia, pentru a le putea
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
artistul trebuie să reprezinte timpul sau devine normă. "Le moderne, vois-tu, le moderne, îl n'y a que cela", vor scrie frații Goncourt în Manette Solomon (1864). Revoltă realistă constă în înscrierea în timpul sau, în a preferă actualul și socialul idealului etern și generalității abstracte. Modern, pentru Baudelaire, inseamna, mai întâi de toate, "subiecte moderne". Baudelaire constată "că cea mai mare parte a artiștilor care au abordat subiecte moderne s-au mulțumit cu subiecte publice și oficiale, cu victoriile noastre și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este simbolul acestei societăți aparent frivole și voit picante, pragmatice și ambițioase, a cărei viața pare facilă și plină de aventuri. Fiecare secol manifestă un interes deosebit față de întrebarea Cum ar trebui să fie o femeie adevărată? și își definește idealul feminin, concepția de dragoste și codul de frumusețe. Un paradox legat de femeia secolului al XIX-lea este discrepanta între neglijarea ei ca subiect real (juridic, economic, politic), pe de o parte, si idolatrizarea ei ca subiect imaginar, care fascinează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
p.303]. Aceste stereotipuri artistice și ideologice sunt reprezentate la diferite niveluri ale culturii literare (literatura populară, periodica, beletristica) și vizuale (în publicitate, fotografii, ilustrații de carte, pictură, sculptură, producții artizanale etc.). Arhetipurile feminine nu se rezumă la reflectarea unui ideal de frumusețe, ele devin modele de comportament, mai mult sau mai putin rigide. Astfel, muză rămâne ceea ce fusese înainte: o figură alegorica sau incarnarea unei idei35 în mai mare măsură decât a unei persoane specifice. Imaginile de madona și seducătoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai pertinent la feminin decât la masculin). Destinul altădată elevat și romantic regresează. Flaubert este cel care preia poetica bipolarității, care structura viziunea romantică, sensibil la frumusețe și la grotesc totodată. Iată de ce eroinele lui, care poartă amprenta căutării de ideal și infinit, sunt înghițite de banalitatea cotidianului. Această combinare de romantism și scientism duce la omniprezentă confuziei și a paradoxului, prin prezentarea părții inverse a valorilor. Emma Bovary este singura figură feminină în opera lui Flaubert care are statura de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
formulă din Physiologie du mariage, economisita (că în cazul avarilor) sau consumată (că în cazul personajelor active), personajul din jumătatea a doua a secolului pierde această calitate. "Pentru epocile anterioare, se preferă termenul de protagonist și erou proiecție a unui ideal" [Sarbu, 1997, p.5], insă naturalismului îi lipsește idealul, cum observa Hippolyte Taine. Baudelaire ripostează acestor pseudo-evidențe prin afirmarea permanentei eroismului în viață modernă. Atât doar că acest eroism cunoaște niște transformări. El reușește să combată vechea schemă de interpretare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
avarilor) sau consumată (că în cazul personajelor active), personajul din jumătatea a doua a secolului pierde această calitate. "Pentru epocile anterioare, se preferă termenul de protagonist și erou proiecție a unui ideal" [Sarbu, 1997, p.5], insă naturalismului îi lipsește idealul, cum observa Hippolyte Taine. Baudelaire ripostează acestor pseudo-evidențe prin afirmarea permanentei eroismului în viață modernă. Atât doar că acest eroism cunoaște niște transformări. El reușește să combată vechea schemă de interpretare, prin care se consideră că lumea modernă este pradă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și decăderii. Eroismul modern a dezertat din domeniile care îi erau familiare și în care el personifica gloria și grandoarea, pentru a se refugia în locuri în care nimeni nu se așteaptă să-l întâlnească. Artistul modern este în căutarea idealului nu atât dintr-o ambiție legitimă, ci din necesitate: sufletul modern are un fond secret de josnicie, comentează Jean Borie [3, 1999, p.206]. Baudelaire demonstrează că eroul poate fi poetic și prin viciile sale. Eroismul modern este un eroism
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de calitățile fizice și artificii: "Fière de son charme, dont elle expérimentait souvent le pouvoir" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. Pentru alte femei, Pariziana este semnul reușitei, imaginea a ceea ce altele n-au putut sau n-au știut să devină, idealul feminin exclusiv de atrăgător și prestigios, ca Michèle de Burne: "Să grace, să séduction, son élégance, son intelligence, son esprit rare la firent triompher bien vite, la mirent à la mode, au premier rang, et leș femmes leș plus titrées
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
scénographie du visible" [1992, p.187]. În naturalism, textul are o poziție "spectaculara", un caracter teatral mai evident decât în La Comédie humaine, datorită spațiului fictiv imaginat de scriitor, care utilizează toate mijloacele pentru a realiza un spectacol total, conform idealului de dramă wagneriana. Spre deosebire de Balzac, care intervine permanent în narațiune, dă sfaturi, trage concluzii pentru a scoate o morală, o părere favorabilă sau defavorabilă, autorul ciclului Leș Rougon-Macquart se mulțumește cu rolul de "regizor ascuns al dramei", după formulă zolista
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai clară a asocierii între modă și modernitatea artistică în cadrul unui program estetic. În concepția să, modă trebuie să fie considerată drept o tentativă de înfrumusețare a naturii imperfecte; ea trebuie să fie considerată că un simptom al gustului de ideal, ca o necontenita și mereu înnoita încercare de a schimba natură [1975, p.716]. "Modă se prezintă că un câmp de tensiuni" [Muchembled, p.114], care implică mai multe piste de cercetare, prin care modă este considerată ca un semn
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
drapel [Fortassier, p.43, 106]. Artă de a se îmbracă este un element definitoriu al modului de viață francez. În afară de conotațiile sociale și economice, în Franța, mai mult decât în alte țări, elegantă comportă valori estetice și etice. Pentru realizarea idealului lor de feminitate înscrisă în simbolică națională, femeile trebuie să sacrifice la templul elegantei timp, bani și o bună parte din energie. Mai mult ca oricare alta, modă pariziana este o variație formală cu scopul de a afirma supremația rafinamentului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fi La Femme libre, Leș femmes de l'avenir, La gazette des femmes, Le Journal des femmes, La Voix des femmes, L'Opinion des femmes ș.a., care prezintă revendicări feminine revoluționare sau mai moderate. 35 Așa este incarnat în 1884 idealul de libertate în colosală statuie a lui F.-A.Bartoldi (cu participarea la proiectare a lui G.Eiffel), Libertatea iluminând lumea, care devine unul din simbolurile principale ale Americii. 36 Reprezentarea artistică este exemplificata de A.Higonnet prin trei celebre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
anume acțiunea, dragostea și cunoașterea. Sub aspectul lor istoric aceste modalități pot lua chipul unui erou în căutarea bogăției, gloriei sau a sfințeniei" [Benoist, p.120, subl.n.]. Pariziana este cea care știe și ea să incite la căutare, corespunzând idealului viril și amoros al căutării perpetue, căutărilor și așteptărilor timpului. 64 Astfel, mitul lui Don Juan, după Jean Rousset se constituie pe un dispozitiv triunghiular minimal: eroul, grupul feminin, mortul. Mitul lui Robinson conjuga insula, eroul, personajul lui Vineri; cel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
étranger aux sensations compliquées et aux mystères de la psychologie, Leș Fleurs du mal, Le Rouge et le Noir, et aussi leș Femmes au XVIIIe siècle, des Goncourt" [Maupassant, Fort comme la mort, p.104, 96]. 284 Lecturile zis feminine difuzează idealul romantic feminin și exploatează stereotipurile romantismului sentimental: clișeele dragostei fulgerătoare, scenele îmbrățișărilor neprihănite, cu suspine și priviri înflăcărate, întâlniri și răpiri, vise în care apare prințul tandru și bogat. 285 Caroline Hamelin: "Elle (...) en était revenues avec le grand dédain
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a umanului, îngăduie apropierea acestei filosofii de unele modele și proiecte ale filosofiei actuale. Ne interesează în contextul de față personalismul și energetismul. Potrivit personalismului energetic, omul cumpănește (cum voi încerca să dovedesc) condiționatul natural (toate ființările determinate) și Necondiționatul (idealul, Absolutul). În personalism, omul migrează pe axa condiționat-Necondiționat, tinzând, mai curând, către o identificare cu Absolutul divin. Iar "omul" energetismului este o ființare printre altele; el nu are nici un loc privilegiat, căci este identic condiționatului natural, sau aspiră necontenit către
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lucrurilor"29, această ordine considerată a lucrurilor fiind natura, așezată de C. Rădulescu-Motru pe principiul determinismului prin cauzalitate. Necondiționatul este ceea ce scapă poziționării naturale, determinării prin natură și experiență; ceea ce nu se află sub ordinea determinismului prin cauzalitate, fiind Absolutul, idealul, personalitatea creatoare de energie, după socotința lui C. Rădulescu-Motru; "natura" Necondiționatului este libertatea. Între acestea condiționat și Necondiționat se află, potrivit personalismului energetic, omul. Concluzia acestei lucrări, posibilă prin desfășurarea unei interpretări "antropologice" a personalismului energetic, este ideea că această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reprezintă activitatea specifică omului, angajează în exercițiul ei întreaga personalitate, nu doar dispozițiile sufletești; angajează aptitudini și caracter, tradiție și inovație. Mai mult, invenția unui nou mod de muncă cere un acord între dispozițiile sufletești, în esență energetice (naturale) și idealul culturii, iar creația sa are valabilitate culturală și "energetică", adică pentru umanul ca atare, determinat și ca ins aparținând unei culturi și ca formă de personalizare a energiei, creatoare ea însăși de energie. Insul este determinat universal pentru că este personalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetică", adică pentru umanul ca atare, determinat și ca ins aparținând unei culturi și ca formă de personalizare a energiei, creatoare ea însăși de energie. Insul este determinat universal pentru că este personalitate, iar aceasta participă la modelul personalității energetice, al idealului de umanitate, potrivit lui C. Rădulescu-Motru. Încadrarea personalismului energetic, vizat antropologic, în modelul ontologiei umanului, deși pare problematică, se justifică. Ceea ce urmează are și sensul întemeierii acestei evaluări. I.2. Proiectul antropologic kantian I.2.a. Problema omului în filosofia critică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
caz în care ideile sunt regulative, nu constitutive și aceasta este folosirea lor firească din punct de vedere teoretic -, fie într-un sens constitutiv (imanent), ca fiind implicate în cunoaștere, caz în care ele conduc la producerea paralogismelor, antinomiilor și "idealului" rațiunii pure. Această pretenție a rațiunii de a-și implica într-un mod constitutiv conceptele sale transcendente (pretenție numită de Kant "dialectică" sau "logică a aparenței"52) a precumpănit în istoria filosofiei și de aceea metafizica nu a părăsit forma
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-un alt context teoretic; astfel, atunci când munca activitatea umană specifică "provoacă" noul, omul se manifestă ca ființă liberă față de vechile moduri ale muncii, dar, totodată, ca ființă constrânsă de forțele energetice ale lumii, ce au forma aptitudinilor, și de idealul cultural al comunității în care personalitatea creatoare trăiește. Am putea gândi, date fiind mențiunile lui Kant despre moralitate și fericire, că prima este condiția originară a Binelui Suveran, iar fericirea este condiția secundă deoarece apare ca o "consecință moralmente condiționată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semnalat acum faptul că Rădulescu-Motru introduce ideea de Dumnezeu tot într-un mod "regulativ". Astfel, Dumnezeu trebuie conceput ca personalitate absolută și numai întrucât există un sens de evoluție a existenței umane către desăvârșirea personalității. Personalitatea energetică modelul ei ca ideal uman este posibilă prin acordul între energiile fizice și procesul personalizării, adică datorită unei finalități "de ordin psihofizic". Iar "această finalitate postulează ideea de Dumnezeu"77. Toate aceste concepte kantiene: lege morală, libertate, suflet nemuritor, virtute și fericire, Bine Suveran
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sensul că și conceptele celei dintâi (concepte a priori, cum este finalitatea) și conceptele celei de-a doua (Ideile) funcționează legitim doar în regim regulativ, nu constitutiv; în alte cuvinte, ele trebuie să indice o direcție, un sens, poate un ideal, să fie de felul lui "ca și cum", fără a le fi atașată pretenția că obiectul lor ar putea fi dat în vreo experiență. De aici înțelegem că obiectul lor nu poate fi cunoscut, Kant concepând obiectul cunoscut ca unul dat cel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant despre om ca scop ultim al naturii, din a treia Critică). Dar dacă l-ar avea (dacă natura s-ar îndrepta către un scop), el nu ar putea fi cunoscut (poate, doar gândit), căci ar corespunde mai degrabă unui ideal, fiind, prin urmare, legat de o Idee a rațiunii (de o formă a priori a rațiunii). Ideea omului ca scop final al creației trebuie păstrată atunci când gândim structura finalității kantiene, pentru că ea dă sens extinderii asupra naturii a unui principiu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]