14,132 matches
-
în vindecarea bolilor rebele ale sufletului 1: descoperirea cauzelor profunde ale bolii (ale "situației mincinoase", în cazul nostru) și eliminarea prin conștientizare a lor. Într-o atare situație, cum încă Spinoza constata, oamenilor nu le rămîne decît să-și întemeieze iluzia liberului arbitru pe conștiința acțiunii lor și pe ignorarea cauzelor care îi fac să acționeze. Procedînd într-o manieră similară, ne vom supune în mod deliberat acestei amăgitoare constrîngeri a minții, pentru a încerca în limitele studiului de față să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
așa cum orientalii cred că li se va întîmpla. Aceste diferite dar în același complementare imagini asupra lumii pot să acredize dar și să infirme, totodată, esența proverbului libanez "Lumea este o minciună" sau esențiala aserțiune a filosofiei vedice: "Lumea este iluzie (Maya)". Acestui punct de vedere i se potrivește de minune un alt proverb, grecesc, care conchide: Dacă lumea este o minciună, Dumnezeu vrea ca oamenii să mușamalizeze lucrurile" [Barnes, 1994:75]. * În consecință, cu privire la ancorarea minciunii în spațiul cosmic și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu realitatea" amintit de C.R. Snyder (1989:130), un psiholog clinic, proces prin care "oamenii negociază cu realitatea pentru a-și menține propriile teorii că ar fi persoane bune și pe deplin stăpîne pe sine". Aceste procese implică crearea de iluzii, iar Snyder (1991:5) se referă la ele ca fiind "înșelătoare", deși iluziile pe care acestea le generează, cum ar fi "afirmații pozitive nerealiste cu privire la propria persoană" (Snyder 1989:145), sînt în multe cazuri adaptive (cf. Snyder et al. 1992
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care "oamenii negociază cu realitatea pentru a-și menține propriile teorii că ar fi persoane bune și pe deplin stăpîne pe sine". Aceste procese implică crearea de iluzii, iar Snyder (1991:5) se referă la ele ca fiind "înșelătoare", deși iluziile pe care acestea le generează, cum ar fi "afirmații pozitive nerealiste cu privire la propria persoană" (Snyder 1989:145), sînt în multe cazuri adaptive (cf. Snyder et al. 1992). Într-adevăr, părerea lui Snyder este că iluziile pot fi benefice nu numai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ele ca fiind "înșelătoare", deși iluziile pe care acestea le generează, cum ar fi "afirmații pozitive nerealiste cu privire la propria persoană" (Snyder 1989:145), sînt în multe cazuri adaptive (cf. Snyder et al. 1992). Într-adevăr, părerea lui Snyder este că iluziile pot fi benefice nu numai pentru individul care le creează, ci și pentru societate ca întreg; el dă exemplul povestirilor lui Horatio Alger pe tema succesului, care accentuau "iluzia împărtășită de toți membrii societății asupra faptului că efortul conduce la
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Snyder et al. 1992). Într-adevăr, părerea lui Snyder este că iluziile pot fi benefice nu numai pentru individul care le creează, ci și pentru societate ca întreg; el dă exemplul povestirilor lui Horatio Alger pe tema succesului, care accentuau "iluzia împărtășită de toți membrii societății asupra faptului că efortul conduce la reușită" (Snyder 1989:148). Snyder (1989: 150-152) subliniază că "procesele de negociere cu realitatea" pot deveni neproductive, însă într-o lucrare prezentată la o conferință recentă el susține că
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
realitate. Păcălitul devine colaborator sau chiar co-autor. Auto-iluzionarea, mai degrabă decît autoamăgirea, ar putea fi un termen mai potrivit pentru aceste "negocieri cu realitatea". Termenul intră în conflict cu părerile lui Taylor (1990:36), care face o distincție clară între iluzii, considerate "impresii false care persistă în ciuda faptelor reale" și amăgiri, sau convingeri auto-înșelătoare, care modifică faptele, "deși poate cu o oarecare reținere". Diferența semnalată de Taylor trebuie luată în considerare, însă eu prefer conotația cunoscută a "autoamăgirii", care se referă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unei persoane hipnotizate că are o boală, deși este perfect sănătoasă. Pe de altă parte, se apropie de teoria lui Demos, care comentează: O diferență importantă între ceea ce eu numesc iluzionări și auto-amăgiri este faptul că persoana care își face iluzii nu trăiește nici un conflict; nu există nici o convingere contradictorie, ca în cazul auto-amăgirii. (Demos 1960:590) Este necesară o restrîngere a vocabularului cînd descriem reacțiile celor păcăliți. Este greșit să continuăm să vorbim despre păcăliți, o dată ce aceștia au sesizat intenția
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
absolut a fost lansată de Edmund Burke (1987:67), prin atacul la adresa acelei radicale sistematizări raționale a instituțiilor sociale, care, după părerea lui, avea loc în Franța revoluționară. Pentru a "masca defectele naturii noastre fragile", a fost necesară prezența unor "iluzii plăcute" care "implantau în politică acele sentimente care înfrumusețează și îmblînzesc societatea", iluzii care în Franța "aveau să fie dizolvate de acest nou imperiu al luminii și rațiunii". În ciuda atitudinii sale patriciene, Burke nu limitează aceste iluzii la un segment
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
radicale sistematizări raționale a instituțiilor sociale, care, după părerea lui, avea loc în Franța revoluționară. Pentru a "masca defectele naturii noastre fragile", a fost necesară prezența unor "iluzii plăcute" care "implantau în politică acele sentimente care înfrumusețează și îmblînzesc societatea", iluzii care în Franța "aveau să fie dizolvate de acest nou imperiu al luminii și rațiunii". În ciuda atitudinii sale patriciene, Burke nu limitează aceste iluzii la un segment al societății, spre deosebire de teologul Reinhold Niebuhr (1932:221), care a adoptat, la un
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
necesară prezența unor "iluzii plăcute" care "implantau în politică acele sentimente care înfrumusețează și îmblînzesc societatea", iluzii care în Franța "aveau să fie dizolvate de acest nou imperiu al luminii și rațiunii". În ciuda atitudinii sale patriciene, Burke nu limitează aceste iluzii la un segment al societății, spre deosebire de teologul Reinhold Niebuhr (1932:221), care a adoptat, la un moment dat, o atitudine declarat elitistă, aformînd că proletariatul avea nevoie de "iluzii necesare" care să-l ajute să-și păstreze încrederea în idealurile
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
luminii și rațiunii". În ciuda atitudinii sale patriciene, Burke nu limitează aceste iluzii la un segment al societății, spre deosebire de teologul Reinhold Niebuhr (1932:221), care a adoptat, la un moment dat, o atitudine declarat elitistă, aformînd că proletariatul avea nevoie de "iluzii necesare" care să-l ajute să-și păstreze încrederea în idealurile revoluționare. Aceasta poate fi considerată o versiune modernă a "minciunii nobile" a lui Platon, minciunile fiind generate nu numai de elita aflată la putere, ci și de inteligentsia revoluționară
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
binele tuturor să fie depistate și demascate cît mai multe minciuni. Libertatea, după părerea lui John Philpot Curran, este condiționată de o vigilență permanentă. Însă un alt irlandez, Edmund Burke, a fost cel care, după cum am văzut, a subliniat avantajele "iluziilor plăcute" din viața politică și care a considerat implicită prezența lor în "societatea privată". Eu am adoptat o perspectivă mai optimistă asupra "naturii noastre fragile" decît a făcut-o Burke și cred că în viața publică ar trebui să evităm
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
politică și care a considerat implicită prezența lor în "societatea privată". Eu am adoptat o perspectivă mai optimistă asupra "naturii noastre fragile" decît a făcut-o Burke și cred că în viața publică ar trebui să evităm pe cît posibil "iluziile plăcute" oferite de minciunile nedescoperite. În plus, în acest domeniu, detectarea ar trebui să fie însoțită de demascare, cu excepția cazului în care aceasta din urmă i-ar face mai mult rău păcălitului decît mincinosului. În alte domenii, avantajele și dezavantajele
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
oameni". Scheibe este de aceeași părere (1980:21), arătînd că pacienți care "sperau să se întîmple un miracol" se vindecau mai repede decît cei care erau conștienți de riscurile reale. Acest lucru îi argumentează presupunerea că "pentru psihicul uman falsele iluzii sînt uneori mai avantajoase decît adevărul". Colson și Scheibe nu pledează pentru nesinceritatea intenționată, ci doar pentru o oarecare discreție în comunicarea adevărului. În alte contexte sociale în care încrederea absolută nu este un obiectiv, minciuna și înșelătoria pot fi
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sau comunitate. Ce intenționez să subliniez este faptul că, întrucât atingerea unui anumit interes poate fi interpretată ca o formă a raționalității instrumentale, ideologia se manifestă acțional în plan politic nu într-o modalitate irațională (prin construcția unor "fantasme" sau "iluzii" neconforme cu realitatea), ci într-una rațională. În cadrul teoriei politice contemporane, conceptul de ideologie își poate pune la lucru valențele pozitive nu doar atunci când în discuție se află problema interesului, ci și atunci când în atenție se află problema dominației. Dacă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ce urmărește o reorganizare sau reconstrucție radicală a societății, pe baza unui scop predeterminat, și preferința pentru un model de inginerie graduală, care se realizează prin intermediul unor reforme treptate. Schimbarea socială completă și rapidă este considerată a fi o adevărată iluzie de către conservatori. Așa cum arată și filosoful politic Karl Popper, "adeptul ingineriei graduale va adopta (...) metoda depistării și combaterii celor mai presante rele ale societății, și nu pe cea a căutării binelui suprem și ultim și a luptei pentru înfăptuirea lui
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
pre-imagine”, un tablou “primitiv” echivalent cu un presentiment al unei anumite universalități creatoare, În care (din nouă culoarea descrie și exprimă, forma informează, dar este În același timp și frumoasă (fără a-și propune aceastaă, emoționantă, În care spațiul dă iluzia universului, dar, simultan, Își dezvăluie statutul de iluzie și ne lasă doar experiența pură a picturii. O aventură vizuală și spirituală ce răsplătește așteptările și speranțele cu care publicul contemporan vine În Întîmpinarea artei naive.” Victor Ernest Mașek - Arta naivă
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
al unei anumite universalități creatoare, În care (din nouă culoarea descrie și exprimă, forma informează, dar este În același timp și frumoasă (fără a-și propune aceastaă, emoționantă, În care spațiul dă iluzia universului, dar, simultan, Își dezvăluie statutul de iluzie și ne lasă doar experiența pură a picturii. O aventură vizuală și spirituală ce răsplătește așteptările și speranțele cu care publicul contemporan vine În Întîmpinarea artei naive.” Victor Ernest Mașek - Arta naivă Despre arta naivă Cu toate că astăzi arta naivă este
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
un; polisemia cuvântului a (se) întuneca; * paronimia a releva a revela; omonimia cuvântului unde; polisemia cuvântului a lumina; * paronimia cras caras; omonimia cuvântului cer; polisemia cuvântului a interpreta; * paronimia solitar solidar; omonimia cuvântului coș; polisemia cuvântului a juca; * paronimia aluzie iluzie; omonimia cuvântului corn; polisemia cuvântului a învia; * paronimia a făgădui a tăgădui; omonimia cuvântului cât; polisemia cuvântului a învinge; * paronimia complement compliment; omonimia cuvântului cine; polisemia cuvântului a lupta; * paronimia bard brad; omonimia cuvântului șah; polisemia cuvântului a (se) descurca
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul o să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: la l-a; al a-l; (b) perechile de omografe: hăi hăi; haină haină; ( c) perechile de paronime: aluzie iluzie, literar literal; (d) cratima, apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: ,, În noaptea asta, cătră zori, avut cel dintăi semn, în vis, care a împuns-o în inimă și-a tulburat-o și mai mult. Se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
special, la cele existențiale, care sunt la fel de dureroase. Trebuie să pornim de la inimile rănite și de la mințile vulnerabile, în special de la ale noastre. Nu putem uita, și nici nu trebuie să uităm că, doar după ce ne vom fi vindecat de iluzia că suntem sănătoși, vom fi în stare să ungem cu uleiul compasiunii, dar și cu vinul bucuriei de viață, rănile celorlalți. O atare viziune are implicații considerabile. În primul rând, trebuie să ne debarasăm de pretenția de a fi modele
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
timp, ceea ce-i lipsește. Aceasta pentru că fecunditatea vieții consacrate - ca experiență și expresie a credinței - este direct proporțională cu debarasarea de bunăvoie de orice formă vizibilă de fecunditate și de moștenire. Asupra acestui aspect trebuie să insistăm, pentru a evita iluzii ce se pot transforma în grele decepții: fecunditatea în viața consacrată, ca formă posibilă de plinătate umană și în calitatea sa de ucenicie generoasă, este direct proporțională cu renunțarea la orice formă vizibilă de fecunditate și moștenire. Papa Francisc, care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și acceptată una dintre provocările cele mai puternice ale contemporanității noastre: aceea de a nu confunda ceea ce este creat cu ceea ce este fabricat. Elena Lasida, pe bună dreptate, subliniază că procesul tehnic, cu toate avantajele sale, riscă să capituleze în fața iluziei că totul se poate fabrica: mai întâi se face un proiect, iar mai apoi se trece la producția în serie. O atare atitudine față de viață ne-ar putea determina să pierdem din vedere că realitățile cele mai prețioase se sustrag
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
în cele ce urmează, reflexia părintelui Rondet, luată din articolul al cărui titlu a inspirat reflexia din acest paragraf: Apoi a trebuit să ne dăm seama că am cedat, chiar și noi, în fața trudei, că ne-am lăsat cuprinși de iluzie și că în noi existau slăbiciuni și fragilități pe care nu vom fi în stare vreodată să le depășim. Drumul nostru ne-a apărut în adevărata sa lumină, lent, ezitant, intermitent. Ceea ce am visat, acest chip botezat înconjurat de o
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]