14,025 matches
-
figură. Dacă nu cuprinde așa ceva, atunci el nu este epitet.“ Nu orice element determinant (adjectiv sau adverb) este epitet. În situații ca cele din textele de mai jos determinarea este neutră din punct de vedere stilistic, fără să implice participarea imaginației sau afectivității scriitorului: Dacă în cazul exemplului de mai sus reprodus din opera lui I. Teodoreanu, adjectivul „închise“ ar fi înlocuit cu altul, care să presupună o metaforă, cum ar fi „zăvorâte“, atunci termenul câștigă în expresivitate și devine epitet
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
de profesor de religie. Cu puțina pregătire în latină deprinsă de la Joseph Marsh, un om de știință local, John a luat examenul de admitere la în 1751 și și-a început cei patru ani de studii univesitare care îi incitau imaginația. La absolvire, în 1755, a acceptat postul de profesor la Worcester, în statul natal Massachusetts. Cariera de profesor nu era exact ceea l-ar fi făcut pe Adams satisfăcut din punct de vedere intelectual; elevii de abia știau ABC-ul
John Adams () [Corola-website/Science/300726_a_302055]
-
albă în război. Un alt semn este șarpele încolăcit în holda de grâu, înseamnă că din acel grâu se vor face „pomene la mort”. Alte semne sunt: dacă se sparge lampa aprinsă, găina cântă în curte, câinele urlă prelung. In imaginația oamenilor moartea apare ca un duh rău, sub înfățișarea unei femei mari, negre, cu ochii bulbucați, cu gura căscată, cu gheare în locul degetelor, care „se țipa și-l strânge de gârt”. Ea intră pe fereastră și provoacă chinuri groaznice celui
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
sărbătorilor de iarnă nu lipsesc obiceiurile și datinile strămoșești dintre care amintim plugușorul, jocul caprei , colindele sau haiducii . În rândul sătenilor au rămas vii numeroase superstiții și legende. O legendă are darul și acum să suscite interesul și să aprindă imaginația localnicilor. Se spune că în “Corbu” tătarii ar fi îngropat sub poala pădurii, care întregi cu „rodul“ jafurilor, ori că localnicii și-ar fi îngropat averile. Cert este că legendă s-a transmis prin viu grâi din generație în generație
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
face să fie mai mult decât un vizionar: pe baza descoperirilor științifice și tehnice, el duce până la capăt consecințele progresului tehnic. Romanele sale au fost deseori ecranizate, poveștile lor spectaculoase pretându-se perfect producțiilor hollywoodiene. Personajele sale sunt repere ale imaginației populare (de exemplu Phileas Fogg, căpitanul Nemo sau Mihail Strogoff). În opera sa se regăsesc lucruri care nu existau în acele vremuri, fiind realizate abia după 50 sau 100 de ani (elicopterul, submarinul, scafandrul autonom, zborul în spațiu, etc.). În
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
la mijloc, apare "cumpăna" care cântarește faptele bune și pe cele rele, lupta dintre îngeri și demoni pentru suflete; în zona de nord raiul, iar în cea de sud iadul. O notă caracteristică a acestor fresce o constituie și bogata imaginație creatoare a realizatorilor ei, care introduc în compoziție elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care suflă din buciume, instrumente specifice păstorilor de munte). În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilț domnesc, o
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
dominarea naturii de către om. Condiția prealabilă a făuririi științei și metodei noi o constituie, pentru Bacon, critică cunoștințelor existente și inventarierea cât mai exactă a rezultatelor științei. Astfel obține o clasificare an funcție de trei criterii (ce presupun "diviziunea sufletului") - memoria, imaginația, rațiunea. Istoria naturală sau civilă este o știință a memoriei, poezia narativa sau dramatică și parabolica este o știință a imaginației. Pentru științele rațiunii (domeniul filosofiei), există o clasificare mai amănunțită și anume: filosofia prima (știință axiomelor), știința despre Dumnezeu
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
cât mai exactă a rezultatelor științei. Astfel obține o clasificare an funcție de trei criterii (ce presupun "diviziunea sufletului") - memoria, imaginația, rațiunea. Istoria naturală sau civilă este o știință a memoriei, poezia narativa sau dramatică și parabolica este o știință a imaginației. Pentru științele rațiunii (domeniul filosofiei), există o clasificare mai amănunțită și anume: filosofia prima (știință axiomelor), știința despre Dumnezeu (teologia), știința despre natura (speculativa: fizica-cauze materiale și eficiente; metafizică-cauze formale și finale), știința despre om (practică: mecanică; magia naturală-arta invențiilor
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
-le un loc important în viața lor de zi cu zi. Astăzi, fantezia în arta modernă este cu mult diferită față de miturile arhaice. Însă rădăcinile ei se află în aceste prime creații cu caracter existențial ale minții omenești. Fantezia înseamnă imaginație. Autorii de fantezie creează lumi noi, nemaivăzute, animate de magie și locuite de rase și creaturi fantastice. Prima caracteristică a genului este aceea că lumea descrisă nu este cea reală, ci una imaginată, dar care nu are nici o legătură cu
Fantezie (gen artistic) () [Corola-website/Science/298713_a_300042]
-
o viață aventuroasă, el însuși și-a creat un mit de derbedeu (vedeți mai jos cap. Legenda villoniană), devenită celebră și sursă de inspirație pentru artiști, scriitori și muzicieni până în zilele noastre. Lipsa de date biografice precise a lăsat loc imaginației romantice. Unul dintre principalii biografi al lui Villon, specialistul în istoria evului mediu francez Jean Favier - profesor la Sorbona, director general al Arhivelor Franței și președintele Bibliotecii naționale franceze - i-a publicat în 1982 o voluminoasă biografie în care a
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
fiica unui general bogat, iar moșia Iasnaia Poliana făcuse parte din zestre, aparținând la început părinților ei. Ea va muri când micul Tolstoi nu împlinise încă nici doi ani.. Ulterior, mătușa Tatiana Ergolskaia, va prelua rolul mamei. De atunci, în imaginația lui Lev nu se regăsea decât un portret idealizat al mamei sale, perfectă, bună și iubitoare, si al tatălui respectat și iubit, moșierul pe care guvernul refuzase să-l angajeze. De fapt, Nikolai, fiind un revoluționar care împărtășea dorința decembriștilor
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
William Turner, Théodore Géricault, Eugène Delacroix sau Jean Auguste Ingres, dar și ale coloriștilor vechi ca Giorgione și Rubens. Își aleg temele din domenii diverse: din literatură și mitologie, din Biblie, din evenimentele sociale, dar și din natură, neuitând nici imaginația proprie. Eliberarea picturii de academism înseamnă și respingerea idealismului academic, menținând o legătură mai strânsă și mai reală cu natura. Millais și Hunt și-au exprimat deschis în fața colegilor lor de la "Royal Academy" părerea negativă asupra convențiilor la care discipolii
Prerafaeliții () [Corola-website/Science/299741_a_301070]
-
Wells (1974), pusă în scenă la București (1974), Brașov (1976) și Iași (2008). În ianuarie 2011, volumul de povestiri " Timp pentru dragoste", apărut în 2009 la Editura Bastion, este preluat, ca ediție definitivă, de către integrala science fiction și fantasy Seniorii Imaginației (Editura Eagle), readucând pe copertă titlul "Oameni și stele". a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Société Européenne de Culture, H.G. Wells Society, Centre International Jules Verne, Associazione Internazionale per gli Studi sulle Utopie. Pentru întreaga sa activitate de
Ion Hobana () [Corola-website/Science/299136_a_300465]
-
care Filosofia oferă o distincție a tipurilor de cunoaștere: a) simțurile, care surprind lucrurile particulare, sensibile, ce se înfățișează organelor de simț. Simțurile sunt pasive și nu au putere decât asupra materiei („judecă forma unui corp după materia componentă”). b) imaginația, care se aplică tot asupra particularilor, ce nu trebuie însă să fie prezenți. Ei pot fi trecuți sau chiar ficțiuni ori non-existenți. Imaginația judecă „numai forma, fără materie”. c) rațiunea, care cunoaște universalul, cuprinzând „specia care se găsește în indivizi
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
sunt pasive și nu au putere decât asupra materiei („judecă forma unui corp după materia componentă”). b) imaginația, care se aplică tot asupra particularilor, ce nu trebuie însă să fie prezenți. Ei pot fi trecuți sau chiar ficțiuni ori non-existenți. Imaginația judecă „numai forma, fără materie”. c) rațiunea, care cunoaște universalul, cuprinzând „specia care se găsește în indivizi”. d) inteligența, care, „depășind sfera universalității, tinde, prin pătrunderea ascuțită a spiritului, către tipul unic”. Ea este cea care dă definițiile generale și
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
lui Dumnezeu, s-a căsătorit cu un latin găsit pe un ogor la arat, ceea ce simbolizează conștiința originilor daco-romane ale românilor maramureșeni. Denumirile toponimice foarte vechi locale mi-au dat prilejul ca, împreună cu copiii, să realizez mici povestioare pentru dezvoltarea imaginației și a vocabularului, dar și pentru cunoașterea adevărurilor. Amintesc aici doar cele mai semnificative denumiri: Alac, Valea Poulenilor, Troian, Izvorul lui Dragoș, Izvorul Negru, Valea Bourului, Chiciura, Bătrâna etc. Portul nostru popular, unicitate în bogăția obiectelor și în colorit, adevărat
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
minuțios și de metodic. Descrie astfel maniera sa de lucru : Modul meu de operare este mereu acesta: la început îmi adun informațiile privind și auzind; apoi mă informez din documente scrise, cărți despre subiect, notițe primite de la amici; în sfârșit, imaginația, intuiția, mai ales, fac restul. Această parte a intuiției este la mine foarte dezvoltată, mai dezvoltată decât v-ați putea închipui. Cum zicea Flaubert, a lua notițe, înseamnă a fi pur și simplu onest; dar odată ce ai luat notițele, trebuie
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
anchete pentru care trebuie să călătorească în regiunile pe care vrea să le descrie. Deplasarea romancierului într-un loc pentru documentare a provocat frecvent glume și ironii în rândul detractorilor. Critica a văzut în aceste « mișcări puerile », o lipsă a imaginației scriitorului. Era, într-adevăr, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea al, o idee foarte inedită aceea de a încerca să fii atât de indisolubil legat de realitatea expusă în roman. Romancierul dorește însă neapărat să se impregneze
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
cadavre din jur, indiferent că acest lucru se întâmplă la praznice unde lumea a mâncat chifteluțe de porc bolnav sau pe câmp unde sunt călcate de buldozere. Pentru că numărul crimelor pe metru pătrat depășește limitele până și celei mai bogate imaginații, acest lucru ne face să credem că autorii românului au încercat să deconstruiască prejudecată că anume asta e adevărată imagine a Republicii Moldova".” (Dumitru Crudu).
Planeta Moldova () [Corola-website/Science/299934_a_301263]
-
experimentează o călătorie onirică spre o insulă idilică, identificată ca fiind « pământul înainte de Căderea în păcat ». Elemente fantastice apar, într-o formă mai subtilă, și în marile romane. În "Frații Karamazov", Ivan discută cu diavolul, o plăsmuire morbidă a propriei imaginații, iar romanul " Idiotul" evoluează, conform lui Mihail Bahtin, « într-o atmosferă fantastică de carnaval », în care Mîșkin este principiul raiului, iar Nastasia Filippovna cel al iadului carnavalesc. Episodul din "Crimă și pedeapsă", în care Raskolnikov își visează victima, pe Aliona
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
suspect și este supus interogatoriului în sala de judecată. Singurul care află, chiar de la Smerdiakov, de identitatea făptașului este Ivan Karamazov, ideolog, deși indirect, al crimei. Cuprins de remușcări și realizând în sfârșit efectul devastator al filozofiei sale, Ivan înnebunește, imaginația lui fiind torturată de apariția unui demon. Eroul se autodenunță în timpul procesului lui Dmitri, aruncând sala într-o nouă stare de confuzie. Katerina Ivanovna, devenită între timp admiratoarea înverșunată a lui Ivan Karamazov, hotărăște să-l protejeze, arătând o scrisoare
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
mult ca oricare altul, a fost creatorul prozei moderne și a elevat-o până la intensitatea ei actuală. Forța lui este cea care a spulberat romanul victorian, cu fecioarele lui fandosite și locurie lui banale și bine îngrijite; cărți lipsite de imaginație și violență. » Virginia Woolf remarcă: « Romanele lui Dostoievski sunt vâltori clocotitoare, furtuni de nisip rotitoare, vârtejuri de apă care șuieră și fierb și ne trag înăuntru » și « În afară de Shakespeare, nu mai e nimic mai fascinant de citit ». Franz Kafka îl
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Nicolae Malaxa a urmat școala primară și liceul la Iași. Beneficiind de sprijinul familiei, a efectuat studii superioare de inginerie la Universitatea Politehnică din Karlsruhe, Germania (astăzi ). La vârsta de 37 de ani, Malaxa era un inginer cu experiență, cu imaginație și un abil om de afaceri. Pe un teren situat la periferia Bucureștiului, Malaxa a înființat la 3 august 1921 un atelier de fabricare de material rulant. În acel atelier se reparau locomotive și vagoane de cale ferată, Malaxa extinzându
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
manifest estetic al lui Joyce, ci un portret al lui Joyce care deja nu mai exista când autorul a terminat acea schiță ironică, autobiografică și a început "Ulise"”. În ciuda desprinderii de religie, artistul rămâne pentru Joyce un „preot al eternei imaginații, care preschimbă pâinea de toate zilele a experienței în radiosul trup al vieții veșnic vii”. Transfigurarea realității prin intermediul artei este astfel comparată cu procesul de transsubstanțiere; Joyce laicizează actul religios, păstrează doar solemnitatea ritualică și disciplina de tip iezuit. Conform
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Gordon Brown. Scriitorul și-a păstrat însă atașamentul pentru unele simboluri creștine; spre exemplu, a comparat sacrificiul lui Iisus cu modul în care Parnell a fost trădat și abandonat de vechii aliați politici, iar figura Fecioarei Maria a rămas, în imaginația lui, inseparabilă de cea a feminității. În "Portret", lui Eileen, fata de care naratorul se îndrăgostește în copilărie, îi sunt asociate cele două epitete mariene, „turn de ivoriu” și „zidire de aur”. Umberto Eco îl compară pe Joyce cu "episcopii
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]