13,710 matches
-
sunt declarați români prin Decretul No. 2507 din 4 Septembrie 1941. Ori acești evrei, în masă s'au dovedit dușmani fățiși ai poporului românesc și trebuiesc scoși în afară de lege. Este adevărat că art. 3 din Decretul-Lege No. 2507 prevede retragerea naționalității române tuturor acelora care au săvârșit fapte de dușmănie împotriva armatei ori a populației române și arată procedura pentru aceasta. Va fi greu însă de făcut o cercetare care să cuprindă activitatea tuturor evreilor din Basarabia, pentru ca astfel să li
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acelora care au săvârșit fapte de dușmănie împotriva armatei ori a populației române și arată procedura pentru aceasta. Va fi greu însă de făcut o cercetare care să cuprindă activitatea tuturor evreilor din Basarabia, pentru ca astfel să li se retragă naționalitatea printr-un sistem individual. c. Evreii au mai rămas proprietari pe întreprinderile industriale cu imobilele afectate lor, pe acțiunile societăților anonime, participări în societăți în nume colectiv sau comandită, și pe fonduri de comerț. Statutul urmează ca, în spiritul hotărât
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este reglementată de loc, sau este reglementată numai pe cale de decizie. e. Statutul va trebui să stabilească și starea juridică a evreilor care au părăsit țara în ultimul timp, plecând în străinătate fără a da vreo declarație de renunțare la naționalitatea română. f. De asemeni Statutul va trebui să reglementeze cultul mozaic cu privire la care s'au dat de Ministerul Cultelor și Artelor o serie de Decizii anulate ulterior prin altele, astfel că astăzi situația în această direcție este cu totul neprecisă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu atât mai mult eliminarea lui nu mai era cu putință într'un regim normal al libertății economice și juridice depline. Pe de altă parte, din punct de vedere economic general și din punct de vedere fiscal economia evreească de naționalitate română sau acționând pe teritoriul român, prin însăși substituirea sa precumpănitoare în funcțiuni economice de primă importanță, intrase vrând nevrând în compunerea potențialului de războiu al țării și în complexul mijloacelor necesare pregătirii de război a națiunii și teritoriului. * * * Încercarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi cazați și în locuințele particularilor ce se vor destina, urmând a plăti chiria ce se va stabili. Art. 3. Toți evreii dintr-o comună vor fi înscriși într'un registru special, în care se va trece: Numele și Pronumele, naționalitate, religia, vârsta, profesiunea și localitatea de unde vine. Fiecărui evreu i se va elibera un bilet de identitate, cu arătarea tuturor acestor date. Art. 4. Nici un evreu nu poate părăsi comuna în care i-a fost fixat domiciliul, decât cu autorizația
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
bănuite a fi evrei dar care se pretind a fi creștini și nu posedă acte, vor fi identificate. Pentru identificare li se vor pretinde acte de stare civilă și numai la caz de imposibilitatea procurării acestor acte se va constata naționalitatea lor prin martorii creștini. Până la stabilirea originei sale etnice, aceste persoane vor sta în ghetou. 8. Creștinii care au soți sau soții evrei, îi pot urma atât în ghetou cât și la locul unde vor fi colonizați. 9. Se va
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
s'au găsit nimic și nici nu se fac vinovate de fapte penale, după ce au fost vizitate de Medic se vor trimite; Evreicele din Odessa la Curtea Marțială. Evreicele din alte localități, ca suspecte la lagărul Vapniarca. Femeile de altă naționalitate la domiciliul de origină. 5) Prezentul se va executa între 1-7 Aprilie 1942. 6) Rezultatul se va raporta până la 10 Aprilie a.c. Comandantul Corpului 2 Armată General de Div. ss. Dăscălescu Dăscălescu Nicolae Comunicat: Div. 1 Fortificații Div. 4 Infanterie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
General Mardari ........................... Subșeful M.St. Major SITUAȚIA EVREILOR. Cartoteca dela Centrala Evreilor să fie copiată de aceasta și apoi predată Institutului Central de Statistică, care va scoate extrase pentru fiecare departament interesat. Același procedeu se va aplica și pentru celelalte naționalități: armeni, italieni, poloni, etc., aflați pe teritoriul țării. Trebuie să le cunoaștem la toți aceștia situația și să o ținem la curent. Ministerul Afacerilor Interne va lua toate măsurile de recenzare și întocmire a fișelor cu situația lor (avere, conduită
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
numai în detașamente locale toți evreii creștinați înainte de anul 1940, indiferent ritul, căsătoriți cu românce sau necăsătoriți. 2. Toți evreii ceilalți, chiar dacă sunt creștinați înainte de 1940, căsătoriți cu evreice botezate sau nebotezate, sau căsătoriți cu femei creștine de orice altă naționalitate și religie creștină vor fi întrebuințați în detașamente exterioare. 3. Pentru cei de la punctul 1 dovada trebuie făcută cu acte oficiale originale iar nu cu copii sau fotocopii. 4. Aprobarea de repartizare în detașamente locale se va da numai de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în Bărăgan, unde va rămâne până în 1963. Moare în 1964, în urma suferințelor îndurate în perioada detenției. Maior (din 01.07.1927); locotenent-colonel (din 10.05.1934); colonel (din 27.02.1939). 180 Ervin Mangesius (1898-?), militar de carieră român de naționalitate germană. Participă la primul război mondial, fiind preluat de armata română din armata austro-ungară cu gradul de sublocotenent la 01.08.1917. Șeful Biroului 2 în cadrul comandamentului Armatei a 3-a (1941-1944). Căpitan (din 28.09.1926); maior (din 31
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în Saint-Germain, la 10 Septemvrie 1919, precum și Tractatul asupra minorității semnat la Paris la 9 Decemvrie 1919. 528 Monitorul Oficial, partea I, nr. 45 din 25.02.1924. Legea Nr. 28 din 24.02.1924 privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române. 529 Monitorul Oficial, partea I, nr. 21 din 22.01.1938. Legea Nr. 169 din 21.01.1938 referitoare la revizuirea cetățeniei. 530 Monitorul Oficial, partea I, nr. 56 din 09.03.1938. Decretul-Lege Nr. 1124 din 08.03
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vechimea din 31.10.1942); locotenent-colonel (din 16.06.1945 cu vechimea din 16.04.1945).. 824 Indicativul codificat al Comandamentului Militar Odessa. 825 Nu au fost identificate printre documentele cercetate. 826 Schuster Hermann (1902-?), militar de carieră român de naționalitate germană. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1920-1922). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1922). Șef al Biroului 2 al Comandamentului Militar Odessa (din 1941); ofițer în cadrul Regimentului 32 Infanterie (1944). Sublocotenent (din 01.07.1922); locotenent
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
stadiului de dezvoltare social-economică și politică a poporului într-o etapă istorică în care constituirea statului național independent și suveran era o legitate istorică 23. Conferința, constatînd sfîrșitul imperiilor multinaționale, era deci chemată să dea consacrare juridică, pe baza principiului naționalităților și al autodeterminării popoarelor, la noul statut teritorial și politic al României moderne; misiunea forumului păcii era redusă la fixarea detaliilor frontierelor care, practic, fuseseră trasate prin lupta și voința popoarelor. Lucrările conferinței de la Paris au prilejuit numeroase contacte între
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americani nu apar pe toate tratatele care au consfințit realizarea României Mari, contribuția SUA la elaborarea acestora a fost determinantă. Considerentele wilsoniene erau prezente în recunoașterea dreptului de autodeterminare al mai multor popoare europene, pacea din 1919-1923 consacrînd realizarea principiului naționalităților la scară internațională 24. Opiniile pro și contra în legătură cu sistemul tratatelor de pace de la Paris s-au vehiculat încă din anii în care s-au elaborat acestea. Cei mai mulți exegeți consideră că, dacă la 1815 Congresul de la Viena a constituit state
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conținea prevederi mai grele decît cele existente în Convenția de armistițiu semnată la 13 septembrie 1944. Tratatul a confirmat pierderile teritoriale ale României din 1940, cu excepția nordului Transilvaniei, ceea ce a lovit în opera înfăptuită de națiunea română în 1918. Principiul naționalităților și al autodeterminării popoarelor, care triumfaseră la finele primului război mondial, nu au mai fost respectate. Clauzele economice, politice și militare erau oneroase. Diplomația Bucureștilor, apelînd la principiile dreptului și moralei internaționale, a făcut eforturi deosebite pentru a atenua, măcar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Democratic, condus de dr. Lupu și formației care mai rămăsese din Partidul Liberal, sub conducerea lui Dinu Brătianu. Pe 13 aprilie, guvernul a adoptat noua Constituție, prin care era creată Republica Populară Română și erau asigurate drepturile minorităților și ale naționalităților, libertatea religiei, a presei, cea de opinie, de asociere, libertatea procesiunilor și a demonstrațiilor. Organizațiile care se opuneau guvernului nu aveau dreptul la asociere și organizare. Noua Constituție arăta că România era într-un proces de tranziție de la capitalism la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scurt, pe care C. Montagne Pigott, însărcinat cu afaceri la București, le-a criticat în răspunsul dat pe 26 martie. Guvernul american se gîndea la o Românie independentă și liberă, care să garanteze drepturile și libertățile fundamentale ale omului, tuturor naționalităților și să asigure oportunități comerciale egale pentru toate țările. Departamentul se gîndea, de asemenea, la integrarea României într-o comunitate balcanică armonioasă, alcătuită din state libere 485. Pigott era surprins de idealismul Administrației americane. Aceste obiective pe termen lung erau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legea securității mutuale din 1951. Pe 20 mai, CSN a aprobat hotărîrea CSN 143/2, referitoare la înființarea unui CVL în Germania Federală. Unitățile aveau să fie alcătuite din voluntari care fugiseră din țările Cortinei de Fier, cu excepția celor de naționalitate germană. Aceste unități aveau să fie ulterior grupate în batalioane care să ducă un război psihologic american împotriva Uniunii Sovietice 690. Ideea acestui Corp Voluntar era pe placul unor congresmani americani, dar nu și al cancelarului vest-german, Konrad Adenauer. Pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În iulie 1954, în SUA a luat ființă Comisia pentru Soluționarea Revendicărilor Externe, care înlocuia atât Comisia Revendicărilor de Război, cît și Comisia Revendicărilor Internaționale. Noua comisie trebuia să soluționeze revendicările de proprietăți și de altă factură ale cetățenilor de naționalitate americană din țările comuniste 818. În decembrie, Londra a informat Departamentul de Stat că Marea Britanie acceptase să poarte tratative cu românii pentru a soluționa revendicările financiare importante, inclusiv cele rezultate din decretele românești de naționalizare din 1948819. Pe 9 februarie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru învățămînt. Pe 26 decembrie, o agenție de presă sovietică, "Novosti", l-a intervievat pe Boris Shumilin, delegat pe lîngă ministrul Afacerilor Interne, în legătură cu problema taxei de învățămînt. Acesta a explicat că taxa le este impusă tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate. Statul sovietic nu "intenționează să facă acte de caritate pentru persoanele care pleacă în țările capitaliste și pentru educația cărora statul a cheltuit sume considerabile". Shumilin a menționat că persoanele în vîrstă și cele handicapate sînt scutite de taxă și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
executivă. Jackson nu se mulțumea cu promisiunea sovieticilor de suspendare a taxelor de învățămînt. El voia mai mult. Moscova trebuia să garanteze un număr minim anual de vize de ieșire din țară și să reducă restricțiile de emigrare pentru toate naționalitățile 1586. Proiectul pentru legea de reformă comercială și amendamentul Jackson curmau efectiv șansa României de a obține o clauză separată. Condițiile comerciale impuse Bucureștiului erau aceleași ca și cele pentru Moscova. Oricum, România nu era amenințată de condiționarea dintre comerț
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în februarie 1978. Guvernul coopera cu organizația de supraveghere a respectării drepturilor omului, iar în raportul întocmit nu se menționau nici un fel de practici discriminatorii, anormale 1926. În martie, Ceaușescu a declarat la Plenara Comună a Consiliilor Oamenilor Muncii de Naționalitate Maghiară și Germană că "în activitatea noastră există, încă, unele lipsuri și se mai fac, încă, greșeli", dar a promis delegaților că partidul "va elimina aceste greșeli"1927. S-a referit, apoi, la Kiraly și la alți disidenți ca la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washington, Ceaușescu s-a întîlnit cu cîțiva membri ai Comitetului pentru Relații Externe al Camerei Reprezentanților. Cu ocazia unui schimb de replici, el a spus: "Nu știu de ce pe unii maghiari din SUA îi preocupă probleme pentru care cetățenii de naționalitate maghiară din România nu-și fac griji". În România nu exista "nici o discriminare"1940. În următoarele trei zile, Ceaușescu a cutreierat Statele Unite pentru a se întîlni cu lideri din industrie și comerț. El a vizitat uzina de energie atomică Sequoyah
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care împărtășesc aceleași interese: edificarea unei societăți noi, fără exploatatori, o societate a egalității și dreptății sociale"2286. El și-a îndemnat colegii să "nu precupețească nici un efort pentru a întări prietenia și frăția dintre toți cetățenii țării, indiferent de naționalitate"2287. Economia României La cel de-al XIII-lea Congres al Partidului a fost adoptat al Optulea Plan Cincinal pentru 1986-1990, care prevedea directive pe termen lung, pînă în anul 2000. Programul viza o mai mare dependență de energia și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Karoly Kiraly, care rămăsese în România după criticile pe care le adusese guvernului în 1978. Răspunzînd la întrebările privind suprimarea culturii maghiare de către conducerea de la București, acesta a făcut cîteva observații interesante. Cam pînă în 1984, Ceaușescu vorbise despre "conviețuirea naționalităților". Prin acest concept, el recunoștea minoritățile naționale. Acum se vorbea, însă, despre "românii de diferite limbi", negîndu-se, astfel, etnia. Kiraly era de părere că Bucureștiul vrea să "românizeze" România. Numărul elevilor care frecventau școli în limba etniei din care făceau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]