13,759 matches
-
supernove. Modelul Standard din fizica particulelor este o teorie ce descrie trei dintre cele patru interacțiuni fundamentale între particulele elementare care constituie materia. Această teorie permite realizarea de predicții asupra felului în care interacționează particulele în multe condiții. Energia per particulă într-o supernovă este de regulă între unul și o sută cincizeci de picojouli (zeci-sute de MeV). Energia per particulă implicată într-o supernovă este suficient de mică pentru ca predicțiile ce rezultă din Modelul Standard al fizicii particulelor să fie
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
care constituie materia. Această teorie permite realizarea de predicții asupra felului în care interacționează particulele în multe condiții. Energia per particulă într-o supernovă este de regulă între unul și o sută cincizeci de picojouli (zeci-sute de MeV). Energia per particulă implicată într-o supernovă este suficient de mică pentru ca predicțiile ce rezultă din Modelul Standard al fizicii particulelor să fie suficient de corecte. Dar densitățile mari ar putea impune corecții ale Modelului Standard. În particular, acceleratoarele de particule de pe Pământ
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
Energia per particulă într-o supernovă este de regulă între unul și o sută cincizeci de picojouli (zeci-sute de MeV). Energia per particulă implicată într-o supernovă este suficient de mică pentru ca predicțiile ce rezultă din Modelul Standard al fizicii particulelor să fie suficient de corecte. Dar densitățile mari ar putea impune corecții ale Modelului Standard. În particular, acceleratoarele de particule de pe Pământ pot produce interacții între particule de energie mult mai mare decât cele găsite în supernove, dar aceste experimente
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
Energia per particulă implicată într-o supernovă este suficient de mică pentru ca predicțiile ce rezultă din Modelul Standard al fizicii particulelor să fie suficient de corecte. Dar densitățile mari ar putea impune corecții ale Modelului Standard. În particular, acceleratoarele de particule de pe Pământ pot produce interacții între particule de energie mult mai mare decât cele găsite în supernove, dar aceste experimente implică interacțiuni între particule individuale, și este posibil ca la densitățile foarte mari din supernove efectele să fie foarte diferite
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
este suficient de mică pentru ca predicțiile ce rezultă din Modelul Standard al fizicii particulelor să fie suficient de corecte. Dar densitățile mari ar putea impune corecții ale Modelului Standard. În particular, acceleratoarele de particule de pe Pământ pot produce interacții între particule de energie mult mai mare decât cele găsite în supernove, dar aceste experimente implică interacțiuni între particule individuale, și este posibil ca la densitățile foarte mari din supernove efectele să fie foarte diferite. Interacțiunile dintre neutrini și alte particule din
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
de corecte. Dar densitățile mari ar putea impune corecții ale Modelului Standard. În particular, acceleratoarele de particule de pe Pământ pot produce interacții între particule de energie mult mai mare decât cele găsite în supernove, dar aceste experimente implică interacțiuni între particule individuale, și este posibil ca la densitățile foarte mari din supernove efectele să fie foarte diferite. Interacțiunile dintre neutrini și alte particule din supernove au loc prin intermediul forței nucleare slabe, despre care se consideră că este bine înțeleasă. Pe de
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
între particule de energie mult mai mare decât cele găsite în supernove, dar aceste experimente implică interacțiuni între particule individuale, și este posibil ca la densitățile foarte mari din supernove efectele să fie foarte diferite. Interacțiunile dintre neutrini și alte particule din supernove au loc prin intermediul forței nucleare slabe, despre care se consideră că este bine înțeleasă. Pe de altă parte, interacțiunea dintre protoni și neutroni implică forța nucleară tare, care nu este înțeleasă în suficientă profunzime. Marea problemă nerezolvată a
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
steaua să explodeze. Din discuția de mai sus, pentru a produce o explozie, trebuie transferat doar un procent din energie, dar explicarea felului în care are loc transferul acelui procent s-a dovedit a fi foarte dificilă, deși interacțiunile între particule sunt destul de bine înțelese. Unul dintre modelele anilor 1990 pentru aceasta implica noțiunea de răsturnare convectivă, care sugerează că procesul de distrugere a stelei este dus la îndeplinire de convecție, fie de la neutrinii veniți dinspre centru, fie din materia ce
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
de Est, înainte de miezul nopții, și unul de 2 metri în înălțime în Insulele Moluce. Totalul morților a fost estimat la aproximativ 4.600. Coloana de erupție a ajuns în stratosferă, la o altitudine de mai mult de 43 km. Particulele mai grosiere de cenușă au căzut 1-2 săptămâni după erupție, dar particulele fine de cenușă au rămas în atmosferă de la câteva luni până la câțiva ani la o altitudine de 10-30 km. Vânturile longitudinale au răspândit aceste particule fine pe glob
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
în Insulele Moluce. Totalul morților a fost estimat la aproximativ 4.600. Coloana de erupție a ajuns în stratosferă, la o altitudine de mai mult de 43 km. Particulele mai grosiere de cenușă au căzut 1-2 săptămâni după erupție, dar particulele fine de cenușă au rămas în atmosferă de la câteva luni până la câțiva ani la o altitudine de 10-30 km. Vânturile longitudinale au răspândit aceste particule fine pe glob, creând fenomene optice. Apusuri de soare și amurguri prelungite strălucit colorate au
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
de 43 km. Particulele mai grosiere de cenușă au căzut 1-2 săptămâni după erupție, dar particulele fine de cenușă au rămas în atmosferă de la câteva luni până la câțiva ani la o altitudine de 10-30 km. Vânturile longitudinale au răspândit aceste particule fine pe glob, creând fenomene optice. Apusuri de soare și amurguri prelungite strălucit colorate au fost frecvent observate la Londra, Anglia între 28 iunie și 2 iulie 1815 și între 3 septembrie și 7 octombrie 1815. Strălucirea cerului la amurg
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
gheață apare pe pământ în jurul Rukiei, Care apoi ingeta totul de la pământ la cer. Tsugi no mai: Hakuren( Următorul dans: Ropot alb ) Atinge cu sabia pământul din fața să de 4 ori, formând un semicerc. Din cele 4 locuri se ridică particule de gheață până când Rukia eliberează înaintea să oun imens val de gheață. Sân no mai:Shirafune ( Al treilea dans: Sabie albă ) Acest atac funcționează doar dacă zenpakuto-ul esta spart. Sabia se recompune din particule de gheață, pemetrand prin orice obiect
Rukia Kuchiki () [Corola-website/Science/321821_a_323150]
-
Din cele 4 locuri se ridică particule de gheață până când Rukia eliberează înaintea să oun imens val de gheață. Sân no mai:Shirafune ( Al treilea dans: Sabie albă ) Acest atac funcționează doar dacă zenpakuto-ul esta spart. Sabia se recompune din particule de gheață, pemetrand prin orice obiect în drumul ei.
Rukia Kuchiki () [Corola-website/Science/321821_a_323150]
-
a este un fenomen fizic care se opune mișcării reciproce (unul față de altul) a corpurilor și a particulelor interne învecinate ale corpurilor aflate în deformare. a dintre corpuri este considerată frecare externă, iar cea dintre învecinate particule interne ale corpurilor, frecare internă. Frecarea externă ia naștere la marginile (limitele) corpurilor aflate în mișcare reciprocă, iar frecarea internă, între
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
a este un fenomen fizic care se opune mișcării reciproce (unul față de altul) a corpurilor și a particulelor interne învecinate ale corpurilor aflate în deformare. a dintre corpuri este considerată frecare externă, iar cea dintre învecinate particule interne ale corpurilor, frecare internă. Frecarea externă ia naștere la marginile (limitele) corpurilor aflate în mișcare reciprocă, iar frecarea internă, între particule (părticele infime) interne vecine ale unor corpuri solide sau fluide, ce sunt supuse unor procese de deformare. În
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
interne învecinate ale corpurilor aflate în deformare. a dintre corpuri este considerată frecare externă, iar cea dintre învecinate particule interne ale corpurilor, frecare internă. Frecarea externă ia naștere la marginile (limitele) corpurilor aflate în mișcare reciprocă, iar frecarea internă, între particule (părticele infime) interne vecine ale unor corpuri solide sau fluide, ce sunt supuse unor procese de deformare. În fizică, uneori, modelele teoretice nu iau în considerație frecările dacă influența lor este mică (sunt neglijabile), sau dacă sunt dificil de tratat
Frecare () [Corola-website/Science/321959_a_323288]
-
animale consumă vegetația într-un ritm mai rapid, decât ritmul de regenerare naturală a acesteia, lasând în urmă pamântul gol. Eroziunea solului se produce în doua faze. În prima faza se sfarâma bulgarii de pamânt (masa coeziva a solului) în particule separate. În faza a doua, acestea sunt îndepartate de șuvoiul apelor curgătoare și de vânt. Eroziunea naturală este un proces lent care nu poate fi oprit. Dar, odată cu această uzură naturală, se formează solul nou. Oamenii de știință au estimat
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
În lingvistică, particula este un element de limbă invariabil tratat în mod diferit în gramaticile a diverse limbi, ba chiar și de diversele orientări lingvistice referitoare la aceeași limbă. Particulă se numea deja în Antichitate orice cuvânt invariabil. Abia în anii 1960 au
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
În lingvistică, particula este un element de limbă invariabil tratat în mod diferit în gramaticile a diverse limbi, ba chiar și de diversele orientări lingvistice referitoare la aceeași limbă. Particulă se numea deja în Antichitate orice cuvânt invariabil. Abia în anii 1960 au apărut preocupări în lingvistica rusă și în cea germană legate de acele cuvinte invariabile care nu sunt adverbe ce exprimă părți de propoziție, și nici nu îndeplinesc
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
astfel de cuvinte, nepotrivindu-se în sistemul tradițional al părților de vorbire, erau socotite dubioase din punct de vedere stilistic și nerecomandate. Cu toate acestea, odată cu o abordare tot mai pragmatică în lingvistică, aceste cuvinte au fost cele studiate ca particule. Pe de altă parte, s-a observat că sunt limbi sărace în particule și limbi bogate în asemenea cuvinte. Limba franceză este printre primele, iar germana printre cele din urmă. De aceea, inclusiv în gramaticile uzuale ale germanei și ale
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
socotite dubioase din punct de vedere stilistic și nerecomandate. Cu toate acestea, odată cu o abordare tot mai pragmatică în lingvistică, aceste cuvinte au fost cele studiate ca particule. Pe de altă parte, s-a observat că sunt limbi sărace în particule și limbi bogate în asemenea cuvinte. Limba franceză este printre primele, iar germana printre cele din urmă. De aceea, inclusiv în gramaticile uzuale ale germanei și ale altor limbi, particula în sensul ei modern este tratată ca o parte de
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
altă parte, s-a observat că sunt limbi sărace în particule și limbi bogate în asemenea cuvinte. Limba franceză este printre primele, iar germana printre cele din urmă. De aceea, inclusiv în gramaticile uzuale ale germanei și ale altor limbi, particula în sensul ei modern este tratată ca o parte de vorbire aparte, pe când în gramaticile francezei și ale românei nu este vorba despre cuvinte particule. Privitor la limba română, gramaticile tradiționale consideră particula un „segment invariabil atașat la sfârșitul unui
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
cele din urmă. De aceea, inclusiv în gramaticile uzuale ale germanei și ale altor limbi, particula în sensul ei modern este tratată ca o parte de vorbire aparte, pe când în gramaticile francezei și ale românei nu este vorba despre cuvinte particule. Privitor la limba română, gramaticile tradiționale consideră particula un „segment invariabil atașat la sfârșitul unui cuvânt sau al unei forme flexionare”, ori un „element lingvistic invariabil de diferite origini, cu corpul fonetic redus, atașat unui cuvânt ca întăritor al sensului
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
uzuale ale germanei și ale altor limbi, particula în sensul ei modern este tratată ca o parte de vorbire aparte, pe când în gramaticile francezei și ale românei nu este vorba despre cuvinte particule. Privitor la limba română, gramaticile tradiționale consideră particula un „segment invariabil atașat la sfârșitul unui cuvânt sau al unei forme flexionare”, ori un „element lingvistic invariabil de diferite origini, cu corpul fonetic redus, atașat unui cuvânt ca întăritor al sensului acestuia”. În limba română standard există două asemenea
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
un „segment invariabil atașat la sfârșitul unui cuvânt sau al unei forme flexionare”, ori un „element lingvistic invariabil de diferite origini, cu corpul fonetic redus, atașat unui cuvânt ca întăritor al sensului acestuia”. În limba română standard există două asemenea particule: În graiuri există și alte particule: "colo-șa, "ici-șa, "acolo-ia". În unele gramatici tradiționale ale limbii franceze sunt numite particule elementele "-ci" și "-là" adăugate la pronumele demonstrative și la substantivele determinate de adjectivele demonstrative, care marchează în principiu apropierea, respectiv
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]