14,044 matches
-
după caz, președintelui instanței, dacă nu există secții, care dispune, în scris, ca dosarul format ca urmare a sesizării instanței prin rechizitoriu să nu fie repartizat acelor judecători care, în calitate de judecători de drepturi și libertăți, au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale. Dispoziția președintelui secției penale sau, după caz, a președintelui instanței prin care s-a decis blocarea anumitor complete la repartizarea aleatorie a dosarului se depune la dosarul cauzei. ... (2) Dosarele în care s-au îndeplinit acte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261909_a_263238]
-
urmăririi penale. Dispoziția președintelui secției penale sau, după caz, a președintelui instanței prin care s-a decis blocarea anumitor complete la repartizarea aleatorie a dosarului se depune la dosarul cauzei. ... (2) Dosarele în care s-au îndeplinit acte sau măsuri procesuale de către judecătorul de drepturi și libertăți se atașează la dosarul cauzei. ... (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător la primirea dosarului la instanța de apel, cu privire la dosarele în care s-au soluționat contestațiile formulate împotriva încheierilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261909_a_263238]
-
vor înscrie și alte persoane decât inculpatul, dacă prin hotărârea penală au fost obligate la cheltuieli judiciare către stat, la despăgubiri civile, restituiri sau reparări; numele acestora se vor menționa după numele inculpaților, la poziții separate, arătându-se și calitatea procesuală, precum și soluția instanței. Fiecare poziție din registru se va numerota distinct. ... (3) Între pozițiile din registru se va lăsa un spațiu în care se vor face ulterior, cu culori diferite, mențiunile cuprinse în hotărârea dată în apel sau în contestație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261909_a_263238]
-
mai mare măsură în fața acestor organe de cercetare penală, nu pot fi luate în considerare, deoarece, chiar potrivit prevederilor constituționale [art. 125 alin. (3)], competența și procedura de judecată sunt stabilite numai de lege, iar nu de Constituție, iar garanții procesuale care să asigure aflarea adevărului de către instanță ori de către organul de cercetare penală sunt, deopotrivă, existente în ambele situații, aflarea adevărului fiind unul dintre principiile de bază ale procesului penal (art. 3 din Codul de procedură penală). Curtea mai constată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139442_a_140771]
-
a fost angajat ca asistent universitar la Facultatea de Drept a Universității "Al.I. Cuza" Iași. De asemenea, în anul 1991 a promovat examenul de avocat în cadrul Baroului Iași. A obținut titlul științific de doctor în științe juridice, specializarea Drept procesual penal. Cu timpul a parcurs toate treptele didactice până la gradul de profesor universitar. Prof. dr. Tudorel Toader a predat următoarele cursuri universitare: Criminologie (1993-1996); Drept penal - Partea specială (din 1994); Infracțiunile prevăzute în legile speciale (din 1999) și Drept penal
Tudorel Toader () [Corola-website/Science/306623_a_307952]
-
părți În conflictele de muncă pot fi: 3.1. Salariații precum și orice persoană titulară a unui drept sau a unei obligații În temeiul acestui cod, al altor legi sau al contractelor (acordurilor) colective de muncă; Salariații (funcționarii publici) au calitate procesuală activă numai În conflictele individuale de muncă În care sunt implicați. De asemenea, foștii salariați (funcționari publici) au calitate procesuală În conflictele individuale de muncă numai În măsura În care sunt deduse judecății drepturi izvorâte din raporturi de muncă sau de serviciu existente
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
obligații În temeiul acestui cod, al altor legi sau al contractelor (acordurilor) colective de muncă; Salariații (funcționarii publici) au calitate procesuală activă numai În conflictele individuale de muncă În care sunt implicați. De asemenea, foștii salariați (funcționari publici) au calitate procesuală În conflictele individuale de muncă numai În măsura În care sunt deduse judecății drepturi izvorâte din raporturi de muncă sau de serviciu existente anterior . Nu pot avea calitatea de parte Într-un asemenea proces cei ce prestează munca sau au prestat-o În
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
contratcant, deci se află sau s-a aflat În raport de muncă cu acel salariat. Practica judiciară a reținut că, În situația În care se solicită anularea unei clauze din contractul colectiv de muncă Încheiat la nivel de unitate, calitatea procesuală pasivă o are angajatorul -persoană juridică și nu o sucursală a acestuia. 3.3.Sindicatele și patronatele; În conformitate cu art. 28 alin. 3 din Legea nr.62/2011 a dialogului social, organizațiile sindicale au calitate procesuală activă referitor la apărararea drepturile
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
la nivel de unitate, calitatea procesuală pasivă o are angajatorul -persoană juridică și nu o sucursală a acestuia. 3.3.Sindicatele și patronatele; În conformitate cu art. 28 alin. 3 din Legea nr.62/2011 a dialogului social, organizațiile sindicale au calitate procesuală activă referitor la apărararea drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, În fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
că este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților cetățenilor,(alin. 3). Procurorul poate, să exercite căile de atac Împotriva oricăror hotărâri, (alin.5). 3.5. Procurorul poate fi parte principală sau parte alăturată numai În interes procesual. Procurorul este parte numai În Înțelesul procesual - fie parte principală, fie parte alăturată, iar hotărârea nu se poate pronunța În favoarea sau În defavoarea sa. Procurorul intervine În activitatea judiciară pentru a apăra interesele generale ale societății. Interesul public este prezent chiar
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
drept, a drepturilor și libertăților cetățenilor,(alin. 3). Procurorul poate, să exercite căile de atac Împotriva oricăror hotărâri, (alin.5). 3.5. Procurorul poate fi parte principală sau parte alăturată numai În interes procesual. Procurorul este parte numai În Înțelesul procesual - fie parte principală, fie parte alăturată, iar hotărârea nu se poate pronunța În favoarea sau În defavoarea sa. Procurorul intervine În activitatea judiciară pentru a apăra interesele generale ale societății. Interesul public este prezent chiar și atunci când procurorul intervine pentru apărarea drepturilor
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
a apăra interesele generale ale societății. Interesul public este prezent chiar și atunci când procurorul intervine pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor. Această Împrejurare determină și statutul său special de parte În procesul civil. 3.6. Organizațiile neguvernamentale. Calitate procesuală activă, În sensul celor prezentate mai sus, pot avea și organizațiile neguvernamentale În cazul unei discriminări mai ales dacă aceasta are loc la locul de muncă a celui discriminat, sau În legatură cu munca sa.. 4.Medierea conflictelor de drepturi
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
cu magnetofon, a generalizării frigiderului și televizorului, a primelor „autoturisme proprietate personală”, dar și (încă) a locuirii „la comun” ș.a.m.d. În Să mai câștigi o zi, statutul de avocat al protagonistului-narator dă prilejul etalării unei serii de „cazuri” (procesuale, juridice), motivând mici „reportaje” sau portrete umane voite pitorești. SCRIERI: Vitralii cu păsări, București, 1967; Corrida, București, 1968; Variațiuni pentru speranță, București, 1970; Canapeaua cu pisici, București, 1971; Să mai câștigi o zi, București, 1972; Ceasornicul de aer, București, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
Comănescu I., 1996; Cerghit I., 1997; Crețu C., 1998; Vințanu N., 1998, etc.). Esența proiectului analitic al programei cursului teoretic Bazele generale ale fotbalului elaborat de noi constă în aceea că, aceasta posedă structuri funcționale de toate nivelele și subsistemele procesuale predare-învățare evaluare care se încadrează în conceptul tehnologico-informațional de tip format electronic ce posedă aspectul integrativ strategic cantitativ informațional și axo-temporal. În acest context, bazele generale ale disciplinei Bazele generale ale fotbalului cu substructurile sale didactice informaționale (evoluție, organizare, tehnică
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
și politic) politic (din punct de vedere politic, administrativ) politic (din punct de vedere politic, cât și economic) politic (din punct de vedere politic, economic și tehnic) politologic populațional practic principial procedural procedural (din punct de vedere legal și procedural) procesual profesional profesional (din punct de vedere profesional, moral și civic) profesional (din punct de vedere sentimental și profesional) profesional (din punct de vedere social cât și profesional) psihic psihic (din punct de vedere fizic și psihic) psihologic (din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
o serie multiplă de sisteme deosebite, după popoare și după diferite timpuri. Nici o știință juridică specială capabilă doar să ia În considerație o singură parte din sistemul dreptului public sau al dreptului privat, cum ar fi: dreptul constituțional, administrativ, penal, procesual, financiar, internațional sau eclesiastic, sau din dreptul privat: Dreptul civil și cel penal, așadar nici o știință juridică specială „nu poate să ne spună ce este dreptul ca universal”. Definiția dreptului În general e o cercetare care depășește competența oricărei științe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
procedează prin determinări care uneori au de-a dreptul ceva mecanic În ele, fără a putea avea În vedere Împrejurările concrete ale fiecărui raport particular de viață (de exemplu, la limita majoratului, la termenele de prescripție și la toate termenele procesuale). Norma se prezintă ca premisa majoră a unui silogism, iar cazul ca premisă minoră, căreia trebuie să i se aplice premisa majoră. Toate acestea, deși cu unele inconveniente, constituie o necesitate. Norma juridică trebuind să servească drept temei pentru reglementarea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Între dreptul public și privat, adică un fel de drept mixt, acolo unde interesul public apare În mod indisolubil legat de cel privat, Încât nu se pot distinge cele două elemente: astfel ar fi, de ex. cazul normelor de drept procesual, care Însă, conform doctrinei predominante, aparțin dreptului public. Alți autori au Încercat sa bazeze distincția pe conceptul de patrimoniu, susținând că dreptul privat reglementează raporturile cu conținut patrimonial, În timp ce dreptul public are ca obiect interesele neeconomice. Dar putem observa, contra
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sale. Desigur, Dreptul procedează prin determinări care uneori au de-a dreptul ceva mecanic În ele, fără a putea avea În vedere Împrejurările concrete ale fiecărui raport de viață. De exemplu, „limita majoratului” sau „termenele de prescripție” sau „toate termenele procesuale” etc. Giorgio del Vecchio sintetizează: „Norma se prezintă ca premisa majoră a unui silogism, iar cazul ca premisa minoră, căreia trebuie să i se aplice premisa majoră”. Așadar, norma juridică trebuie să servească drept temei pentru reglementarea raporturilor viitoare. Adică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și alți copii din altă căsătorie, aceasta nu constituie un impediment pentru reîncredințarea copilului aceluiași părinte, deși are spre creștere și educare și pe ceilalți copii, dacă îi poate asigura condiții mai bune decât celălalt părinte 143,. Părintele are legitimare procesuală activă de a cere stabilirea domiciliului minorului care a împlinit 14 ani nesupravegheat de către celălalt părinte divorțat, la care a locuit după despărțire. Cererea pentru modificarea măsurilor se poate face și de copilul care a împlinit 14 ani, de autoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de la domiciliul persoanei sau familiei care dorește să adopte eliberează atestatul care constată aptitudinea de a adopta (art.6). Instanța supremă s-a pronunțat în sensul că in situatiile referitoare la adopție este obligatorie efectuarea anchetei sociale 235. Normele dreptului procesual civil se aplică, în măsura în care sunt compatibile, cu reglementarea Ordonanței de urgență nr. 25/1997. Hotărârile date în cauzele având ca obiect încuviințarea adopției nu sunt supuse apelului (art.15 alin.2), ci doar recursului, după care devin irevocabile (art.20
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Obligația de întreținere ca efect al adopției Legea dispune ca obligația de întreținere ia naștere ca efect al căsătoriei, rudeniei, adopției, precum și al primirii copiilor spre creștere într-o familie fără a realiza formele adopției. Obligația de întreținere constituie mijlocul procesual prin care persoana îndreptățită solicită instanței de judecată obligarea persoanei pârâte, să-i presteze întreținerea, în baza obligației stabilite de lege. Printre persoanele îndreptățite și îndatorate în mod reciproc la întreținere, prevăzute de art.86 din C. fam se află
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sesizare nu este un act administrativ, ci un act de drept civil. În aceste cazuri, autoritatea tutelară are dreptul la acțiune, deși este vorba de un drept care nu se exercită în interesul ei. . Suntem în prezența unor cazuri de "legitimare procesuală" dictată de considerații privind ocrotirea minorului. Atribuțiile autorității tutelare din această categorie sunt : -cererea de modificare a măsurilor luate prin hotărâre de divorț cu privire la drepturile și obligațiile personale și patrimoniale dintre părinții divorțați și copii (art. 44, alin. l, C.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
decăderea din drepturile părintești, daca se răsfrâng nemijlocit asupra minorului încât să-i primejduiască sănătatea, dezvoltarea fizică și morală a acestuia. Decăderea din drepturile părintești, poate fi cerută printr-o acțiune promovată de o instituție de ocrotire ce are calitate procesuală activă, atunci când copilul se afla într-o instituție de ocrotire sau într-o unitate medico-sanitară. In cazul abandonării copiilor, aceasta grava sanctiune civila intervine in situatia neacordarii întreținerii, lipsei de supraveghere, conduitei imorale a mamei constituie motive temeinice pentru decădere
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
București, p.99-104. 232 Trib. Sup. a decis prin dec. nr. 169 din 16.II.1956, în condițiile în care încuviințarea înfierii s-a realizat în absența consimțământului unuia dintre părinții minorului, în sensul că, doar aceasta poate avea calitatea procesuală activă în vederea intentării acțiunii în desfacerea înfierii...(vezi, Legislația familiei...p.450). 233 În această problemă, vezi și Maria Banciu, op, cit., p.231-234. 234 Vezi și Ion P. Filipescu, Adopția și protecția copilului, p. 7-12. 235 Trib. Sup., S.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]