14,769 matches
-
Preot Gheorghe Vameșiu Către Pr. Eldo Boreatti (Roma) Rădăuți, 1 aprilie 1977 Dragă Părinte, Și în anul acesta răsuflul cald al primăverii adus-a zilele Învierii... Din acest prilej vin cu mare plăcere și bucurie să-ți doresc îmbelșugate haruri sufletești, pace, sănătate și toate cele bune și vrednice de dorit. Luminata zi a Învierii, sărbătoare a sărbătorilor, să-ți aducă mulțumiri sufletești și împlinirea tuturor bunelor dorințe de care ești animat. Aceasta mi-i ruga și aceasta mi-i dorința
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
adus-a zilele Învierii... Din acest prilej vin cu mare plăcere și bucurie să-ți doresc îmbelșugate haruri sufletești, pace, sănătate și toate cele bune și vrednice de dorit. Luminata zi a Învierii, sărbătoare a sărbătorilor, să-ți aducă mulțumiri sufletești și împlinirea tuturor bunelor dorințe de care ești animat. Aceasta mi-i ruga și aceasta mi-i dorința. Din suflet îți doresc „Cristos a înviat!” Nădăjduiesc că ai auzit de moartea Preasfințitului Pleșca; Dumnezeu să-l ierte și să-l
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a simțirilor dezordonate, aici încremenesc într-o totală indiferență și oboseală. Îmi trebuie o cârmă, și această cârmă să fie etica mea personală! Am avut puțini dascăli deosebiți care să fi avut o influență pregnantă asupra dezvoltării mele intelectuale ori sufletești. și totuși au fost câțiva ale căror nume și a căror ființă și-au lăsat amprenta ca într-o ceară moale în mintea și inima mea. Cea dintâi - învățătoarea Geta Brăescu din primele două clase primare ale școlii Petru Maior
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
viața mea... Constituție - dar despre ce constituție putea fi vorba?! și tot singur, fără a pierde nici o oră, m-am întors la Câmpulung. Era început de septembrie. În cele câteva zile în care lipsisem, Mihai își făcuse și el plinul sufletesc și acum, împăcat, putea pleca alături de mine în cea de-a treia călătorie a noastră: aceea a munților. Pierre, din Câmpulung, Augustei la București 5 septembrie 1953 Dragii mei, Abia azi, în a treia zi de ședere a mea aici
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nou o perioadă bună. Să vină! 11 martie 1955 Regizorul este, într-un fel, un om de stat. Astă-noapte am con siliu de coroană cu mine însumi! 17 martie 1955 Pentru a-mi păstra în perioada actuală liniștea și echilibrul sufletesc, trebuie să renunț ex officio la orice în afară de facultate și preocupările adiacente acesteia, cu alte cuvinte să renunț la toate celelalte ca scop în sine, ca program premeditat și urmărit, și să nu le accept decât sub formă de accident
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și așa cum am practicat o, cu toate micile înfrumu sețări, mai mult imaginare, cu care m-am străduit a o îm podobi, această dragoste am cunoscut-o din plin. Ce ar putea să-mi mai aducă? Oboseală! Iar pe deasupra - sărăcire sufletească și chiar o contrazicere a propriei mele firi... Această dragoste a devenit prea strâmtă pentru mine. Simt nevoia să plec din ea, și voi pleca! Vreau de-acum încolo să nu mai fiu apăsat în relațiile mele cu oamenii de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mea legătură, ce urma să pună cât de cât puțină ordine în viața mea agitată... Mihai mă ascultă cu atenție și apoi îmi povesti la rândul său despre importanța pe care o avea pentru dânsul, pentru liniștea și seninătatea lui sufletească, faptul de a fi scris și de a scrie în continuare aceste lucrări de largă respirație, senzația de împlinire totală pe care i-o dădeau, înțelepțindu-l și liniștindu-i la rândul său zbuciumul sufletesc... Am stat de vorbă în neștire
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dânsul, pentru liniștea și seninătatea lui sufletească, faptul de a fi scris și de a scrie în continuare aceste lucrări de largă respirație, senzația de împlinire totală pe care i-o dădeau, înțelepțindu-l și liniștindu-i la rândul său zbuciumul sufletesc... Am stat de vorbă în neștire, atât ne era de bine, până aproape de orele trei noaptea și ne am despărțit cu promisiunea de a ne mai vedea și de sărbători, văzând și făcând, urmând să ne telefonăm. În duminica Paștelui
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
raza stelei. — Subit te cheamă la el astăzi în gând, unde nu e nici durere, nici întristare... — În sfârșit, știu că viața nu este altceva decât eternitate. — Rugăciunile Alicei, slujbele religioase te ajută cu ceva? — Ruga dă o imensă fericire sufletească pentru morți. Noi slăvim moartea. — Ogiva bisericii catolice, orga, tabernaclul, purificarea... Întrebare în legătură cu arestările lui, cu detenția, cu cauzele care au dus la toate acestea... — Flăcările dragostei se sting repede când teroarea se stre coară în sufletele oamenilor. La cine
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de nouăzeci și doi de ani, topit realmente de foame, surioara cea mai iubită răpusă de meningită și, în aceeași zi, bunica moartă într-un accident stupid, fugind după nepotul înnebunit de durere. Cu o justificată indignare retrospectivă (există răni sufletești care nu se închid niciodată), autorul, care crede că destinul este executorul unor scenarii implacabile, alcătuite de Dumnezeu însuși, "îl trage de urechi" pe acesta din urmă: "Ești iubitor și plin de compasiune pentru noi, "oile" Tale? Oare chiar așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Domnule doctor, vă mulțumesc din inimă. Vă voi fi recunoscătoare toată viața pentru binele pe care mi l-ați făcut angajându-mă aici, putând asigura hrana necesară familiei mele. Raționamentul dumneavoastră, domnule doctor, este logic și de o mare delicatețe sufletească. Dar din ecuația dumneavoastră lipsește al doilea termen: copiii. Ce să facă, bieții de ei fără mine?? Cum se vor descurca? Credeți, domnule doctor, că aș putea sta departe de copii, când ei sunt rațiunea mea de a fi? Și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
două pe care vi le-am amintit aveau un miez mai mare și lucru de loc neglijabil! se spărgeau mai ușor. Tehnica spargerii seminței diferea de la persoană la persoană, în funcție de mai mulți factori: temperament, gradul de înfometare, psihologia personajului, starea sufletească momentană, anturajul, dar mai ales priceperea, dexteritatea. Era un spectacol extraordinar, diversificat, multiplu și colorat al vieții omenești reflectat în modul de spargere al semințelor, după cum imensitatea albastrului ceresc se regăsește integral într-o picătură de rouă imaculată. Unii abătuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
îmbrățișați într-o profundă și indestructibilă solidaritate frățească... Apoi, Mircea rupea bucăți din pâinea proaspătă și caldă, iar noi o treceam pe sub chicuș ungând-o cu ulei și, stând pe sacii de floarea-soarelui, mâncam încet, pătrunși de o puternică transfigurare sufletească, de parcă ne-am fi împărtășit din chiar trupul și sângele celui crucificat pe muntele GOLGOTA. În fața noastră, Leu, simțind momentul înălțător la care lua direct parte, a cules cu limba lui trandafirie și ultima firimitură de pâine în semn de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
uite urâțenia prin știința ta. Înțeleptul este acela care se bucură de ce are, nu acela ce se întristează de ce îi lipsește. Dacă abuzezi de ea, nu este plăcere care să nu ducă la dezgust" (Pliniu cel Bătrân). Trezvie: o stare sufletească specială, în care îți dai seama ce se întâmplă cu tine și devii conștient de legătura pe care o ai cu Dumnezeu (Părintele Teofil de la Sâmbăta). Deocamdată, pentru mine, singura stare de trezvie imperfectă care-mi este accesibilă este insomnia
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
verde. 11 februarie 2003 Am citit pe nerăsuflate "jurnalul" lui Gabriel Liiceanu, camuflat sub titlul inteligent-ezoteric Ușa interzisă, Editura Humanitas, 2003. Cel mai mult mi-au plăcut câteva fragmente bine "desenate" referitoare la necesitatea de a scrie: expresia unui prea-plin sufletesc, o consecință firească a relației maestru-discipol. Din păcate, prea puține considerații despre "dragostea" care-i ține împreună pe oameni, despre societatea în care ea ar trebui să se manifeste. Autorul îmi pare a fi o ființă puțin chinuită de destin
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
amplu spectacol de striptease spiritual. Mi-ați denudat toată viața - și cea care se vede, și cea care nu se vede. N-aș fi crezut despre mine că sunt în stare să mă pretez unei asemenea denudări, unei asemenea dezgoliri sufletești. M-ați decojit foaie cu foaie, ca pe o ceapă. R.P. Așa se întâmplă când citești Günter Grass... A.R. Aș minți dac-aș spune că nu mi-a făcut și plăcere. Mi-a făcut plăcere prezența dumneavoastră și mi-
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și în cea mai mare măsură m a influențat Cehov. Eu mă consider un scriitor al gospodăriei casnice: al dormitorului, al bucătăriei, al grădinii, al camerei copiilor. A.R. Părerea mea e că sunteți un scriitor al dormitoarelor și bucătăriilor sufletești. Eu fac parte din generația dependentă de Proust și de Virginia Woolf. Și în cartea dumneavoastră pe care am tradus-o am descoperit multe urme ale subtilității și ale fineții de analiză ale Virginiei Woolf. Nu numai pentru că personajul principal
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a generalizat adevarul-utilitate. Sunt căsătorit. Am două fețe, pe care am reușit să le dau la facultate în Germania, unde s-au căsătorit și au o stare socială foarte bună. Am doi nepoți. Pot afirmă că sunt fericit: am pace sufletească și n-am nemltumiri. Cele relatate mai sus au format/prelucrat pe Gheorghe Tiperciuc așa cum se prezintă; sunt viața (karma) lui 1. Despre colegul nostru Tiperciuc Gheorghe se poate scrie mult mai mult în special prin realizările sale: cursuri, cărți
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
aduce aminte una din devizele revoluționarilor de la 1848 și a celor care i-au urmat în idei: «Soarele românilor de la București răsare!» Răsărea el și atunci când idealurile de libertate, egalitate, independență și unitate națională erau încă puncte fierbinți pe harta sufletească a tuturor românilor, dar răsare cu atât mai strălucitor astăzi, când aceste idealuri, plătite adeseori cu lacrimi și sânge, au devenit realități puternice, embleme înalte ale puterii poporului, ajuns stăpân în casa lui. Da, soarele românilor de la București răsare, pentru că
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Dreptatea, decembrie 1980) CARIANOPOL Virgil „Prea Sfinția Voastră, Sunt unul dintre milioanele de români ale veșnicei și sfintei noastre Românii. Trăiesc sub scutul celor care s-au identificat complet cu nevoile, suferințele, bucuriile și aspirațiile neamului acesta de o înălțime sufletească și patriotică exemplară. Citesc de asemenea presa străină spre a cunoaște și eu ecoul strădaniilor noastre și ale conducătorilor noștri. Vă felicit pentru scrisul și lupta dvs. din Vestitorul împotriva acelora care nici acum nu înțeleg că țara noastră trăiește
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la temelie dor: Pe Ceaușescu și partidul Cu toată tinerețea lor.“ („Republica“, Scînteia, 29 decembrie 1981) „Pentru împliniri de gânduri, Drum de soare și de dor Lângă-Acel ce este țării Viață dreaptă, viitor, Din tăria ei de veacuri, Din adâncul sufletesc, Țara vă dorește astăzi Mii de visuri românești! Și alăturea de țară Și de inimile toate Râul, ramul vă urează Sănătate, sănătate!“ („Omagiu“, Luceafărul, 7 ianuarie 1984) „Avem un om conducător de țară Al țării fiu și primul ei bărbat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tuturor e că nimic formal nu determină asemenea întâlniri, ci o dorință arzătoare de a face ca lucrurile să meargă mai bine. În sfârșit, tovarășul Nicolae Ceaușescu unește o inteligență ascuțită cu un deosebit simț practic și o mare înflăcărare sufletească. El știe să aprecieze, de aceea, cu o curajoasă luciditate realitățile și totodată să aprindă entuziasme. Ochiul clarvăzător al partidului și inima lui fierbinte se recunosc în aceste calități. Scriitorii au simțit în tovarășul Ceaușescu un îndrumător luminat și un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu substrat adânc și cu reflecție spontană; Nicolae Ceaușescu, care admiră și comentează opera de artă, care e un iubitor de literatură, care e un mare orator, care e un scriitor și care, cu un extraordinar instinct artistic al necesității sufletești colective, știe și poate recurge la armele vrăjite ale poeziei. Toată intelectualitatea română trăiește sentimentul profund că în fruntea statului acționează cel ce are orizontul larg al omului de cultură, rigoarea neslăbită Un asemenea conducător nu putea forma, din materia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
literară, iunie 1958) Ieronim Șerbu și... toate forțele lui (nota V. I.) „Iată de ce sunt ancorat cu toate forțele mele în actualitate, de ce ambiția oricărui scriitor este de a realiza un tip de erou comunist real și puternic, de ce procesele sufletești ale acestui erou sunt mai dramatice și mai semnificative. El reprezintă conștiința și spiritul epocii în care trăim.“ („Confesiune“, Gazeta literară, 20 noiembrie 1958) ȘTEFĂNESCU Al.I. „Verbul inspirat, chibzuit, ultralucid al Secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fiecare clipă, construiesc comunismul Și că strungul meu e cheia universului...“ („Un mod de a gândi muncitorește“, Orizont, 1 decembrie 1977) TURCUȘ Aurel „Ămelodia «Tricolorul» a fost o expresie emoționantă, mobilizatoare, a unei permanente aspirații naționale, acum, această neasemuită revărsare sufletească, prin graiul muzicii, este expresia unei realități grandioase, trăită plenar de întregul nostru popor. Și prin urmare, melodia aceasta a căpătat o deplină legitimitate să i se consacre dreptul de a fi învelișul sonor al dreptului tricolor național, în miezul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]