134,783 matches
-
I. Brătianu și Constantin C. Giurescu pe mormântul lui Avram Iancu a fost așezată o lespede de marmură gri sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino. Lespedea poartă inscripția: „Craiului Munților. Națiunea Română întregită în hotarele ei firești și unită în spiritul libertății. MDCCCXLVIII-MCMXVIII”, concepută de Nicolae Iorga. După al Doilea Război Mondial gardul de împrejmuire al zonei de 8,4 × 5,4 m din jurul mormântului a fost refăcut din beton și decorat cu lanțuri metalice. Monumentul a fost permanent întreținut, ultima renovare
Mormântul lui Avram Iancu () [Corola-website/Science/332687_a_334016]
-
adesea o vedere nostalgică a stilului de viață francez din anii anteriori. A fost ales membru al Academiei Franceze în 1960. Cele mai cunoscute filme ale lui Clair sunt "Pălărie italiană de paie" (1928), "Acoperișurile din Paris" (1930), "Milionul" (1931), "Libertate" (1931), "M-am căsătorit cu o vrăjitoare" (1942) și "10 negrii mititei" (1945). s-a născut și a crescut în cartierul Halles din Paris. A petrecut cea mai mare parte a vieții sale în Paris. Deși a aparținut unei familii
René Clair () [Corola-website/Science/332688_a_334017]
-
să existe necesitatea unui război. Un exemplu la scară mai largă ar fi acela că fiecare individ din societatea de azi să fie conștient de faptul că ar putea să devină cel mai dezavantagat membru al societății. În acest scenariu, libertatea și egalitatea ar putea coexista așa cum ideau mulți folosofi. De exemplu, într-o societate imaginară, un individ poate sau nu poate fi inteligent, bogat sau născut într-o clasă preferată. Luând în calcul faptul că oricine poate ocupa în societate
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
obraz, caritatea, smerenia și mila sunt rezultatul universalizarii stării de sclav și întinderea acesteia peste umanitate, inrobind în același timp și supraoamenii. „Mișcarea democratică este moștenitoarea mișcării creștine” - o manifestație politică a moralității de turmă cauzată de obsesia sa față de libertate și egalitate. „Evreii-popor „născut pentru sclavie“, cum spune Tacit și, împreună cu el, întreaga lume antică, „popor ales între popoare“, după cum spun ei înșiși și o cred, - evreii au realizat acea miraculoasă răsturnare a valorilor grație căreia viața pe pământ a
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
este fericită că cei trei deținuți i-a ajutat să o scoată la capăt cu succes. În timp ce așteaptă la docuri să se îmbarce pe vapor, cei trei hotărăsc să se întoarcă la închisoare considerând că este mult mai rău în libertate și că oamenii sunt răi. În ultima scenă, în timp ce merg pe jos spre închisoare, cercuri de îngeri sfinți le apar deasupra capetelor celor trei... și în cele din urmă un alt cerc sfânt apare deasupra cuștii în care se află
Nu suntem îngeri () [Corola-website/Science/332938_a_334267]
-
contextul atentatului terorist islamic de la Paris din 2015, Papa Francisc a declarat că „"Nu poți să glumești pe seama religiei sau să insulți credința altora. Există o limită. Fiecare religie care își respectă oamenii are demnitatea sa. Există limite și în libertatea de exprimare"”. "Komsomolskaya Pravda", ziar rus de mare tiraj, se întreabă dacă nu cumva americanii sunt în spatele atentatelor. Melih Gokcek, primarul capitalei Turciei, Ankara, a sugerat implicarea în atacuri a Mossad-ului. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a afirmat că „"Evenimentele
Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo () [Corola-website/Science/333549_a_334878]
-
a fost condamnat la moarte și omorât cu cruzime, ceea ce va fi detaliat în acest articol. Mentorul lui Ghaylăn a fost Ma'bad ibn Khălid al-Juhanī. Acesta a fost fondatorul Școlii Qadarite. Ghaylăn a preluat de la mentorul lui concepția despre libertatea umană și Ghaylăn a dezvoltat această concepție. Elementul central al gândirii Școlii Qadarite a fost ideea libertății umane de acțiune. Ghaylăn a negat credința în predestinare sau fatalism. Gândirea lui Ghaylăn a fost caracterizată de utilizarea rațiunii și utilizarea logicii
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
lui Ghaylăn a fost Ma'bad ibn Khălid al-Juhanī. Acesta a fost fondatorul Școlii Qadarite. Ghaylăn a preluat de la mentorul lui concepția despre libertatea umană și Ghaylăn a dezvoltat această concepție. Elementul central al gândirii Școlii Qadarite a fost ideea libertății umane de acțiune. Ghaylăn a negat credința în predestinare sau fatalism. Gândirea lui Ghaylăn a fost caracterizată de utilizarea rațiunii și utilizarea logicii în raționament. Ghaylăn a considerat că textul Coranului trebuie pus sub microscopul minții și textul profetic (hadis
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
pe stradă, fără teamă de omeiazi. În articolul „Theological Conflicts in Early Islamic Era: the Execution of Ghaylăn ibn Muslim al-Dimashqī al-Qadarī”, Spahic Omer a evidențiat pricipiile susținute de Ghaylăn și de reprezentanții Școlii Qadarite. Unul dintre aceste principii era libertatea omului, omul a fost considerat de acești gânditori "autorul tuturor faptelor bune sau rele". Ghaylăn și qadariții au contestat că imamăh (conducerea) musulmanilor poate aparține doar clanului Quraysh. Ei au considerat că alegerea în această poziție de conducere nu trebuie
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
trebuia ales în urma consensului comunității (ummah). Spahic Omer a menționat în articolul său că Al Shahrastănī (unul dintre istoricii foarte importanți ai istoriei islamului) a descris gândirea teologică a lui Ghaylăn utilizând cuvintele: al-qadr, al-irjă, al-kharăj. Al-qadr se referă la libertatea omului, al-irjă se referă la ultima judecată a celor cu păcate grave, iar al-kharăj se referă la revolta împotriva conducătorilor nedrepți. Conform lui Spahic Omer, Ghaylăn și Ma'bad au considerat că omeiazi nu fuseseră aleși prin consensul musulmanilor și
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
scrise în această carte în prima jumătate a secolului II (Hegira) erau discutate de către gânditorii musulmani problema predestinării (jabr), a liberului arbitru (ikiyar) și problema justiției divine. În secolul I doi gânditori musulmani au susținut ideile de liber arbitru și libertate umană: Ma’bad al-Juhanī și Ghaylăn al-Dimashqi, iar conform acestei surse de informare primul dintre aceștia a murit în 80 (699), iar al doilea dintre aceștia a murit în 105 (723). Autorul cărții „O introducere în științele islamice” a menționat
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
de informare primul dintre aceștia a murit în 80 (699), iar al doilea dintre aceștia a murit în 105 (723). Autorul cărții „O introducere în științele islamice” a menționat că alți gânditori s-au opus ideilor de liber arbitru și libertate umană și au susținut predestinarea (jabr), iar susținătorii liberului arbitru au fost numiți qadariți, iar susținătorii predestinării au reprezentat “jabriyyah”. Conform celor scrise în cartea „O introducere în științele islamice”, propagarea ideii de liber abritru în rândul musulmanilor s-a
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
al-Juhanī. Conducătorii omeiazi susțineau ideea de soartă și predestinare, aceste idei erau în concordanță cu interesele politice. Concepția conform căreia totul este “Voința lui Dumnezeu” era folosită de conducătorii omeiazi în scopul justificării modului de conducere opresiv și ilegitim. Problema libertății umane și a destinului au fost discutate de Ghaylăn al-Dimashqi și lui Ma’bad al-Juhanī, dar concepția acestora era contrară ideilor exprimate de conducătorii omeiazi. Noțiunile de liber arbitru și libertate umană erau respinse de omeiazi, iar Ghaylăn al-Dimashqi și
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
scopul justificării modului de conducere opresiv și ilegitim. Problema libertății umane și a destinului au fost discutate de Ghaylăn al-Dimashqi și lui Ma’bad al-Juhanī, dar concepția acestora era contrară ideilor exprimate de conducătorii omeiazi. Noțiunile de liber arbitru și libertate umană erau respinse de omeiazi, iar Ghaylăn al-Dimashqi și lui Ma’bad al-Juhanī au fost amândoi omorâți.
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
trebui să existe referințe la jocurile anterioare ale seriei, toate jocurile petrecându-se în același univers, cu toate că nu sunt în legătură unul cu altul. Anumite elemente de gameplay au fost luate direct din "Far Cry 3". Locațiile exotice, vânătul și libertatea jucătorilor de a completa misiuni prin metode diferite au fost păstrate și pentru "Far Cry 4". Echipa a sperat că, prin extinderea acestor idei și introducerea altor noi, ei ar putea revoluționa seria cu "Far Cry 4". În acest fel
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
cooperative a fost scopul echipei încă de la începutul dezvoltării jocului. Inițial, a fost intenționat a fi un mod separat, dar a fost integrată, mai tarziu, în campania principala. Modul multiplayer competitiv al jocului a fost proiectat pentru a le oferi libertate jucătorilor, permițându-le să progreseze și să înfrângă inamici folosind diferite metode. Red Storm Entertainment a luat în considerare și feedback-ul primit la "Far Cry 3" și a decis să introducă și vehicule. Compania a ales o structură asimetrica
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
a crezut că lumea însăși a fost captivantă și interesantă. Designul jocului a fost lăudat și el. Carter de la Destructoid a crezut că sistemul cu fortărețe și avanposturi le-a dat jucătorilor un simț de împlinire și succes, și că libertatea de a folosi diferite căi pentru a completa misiunile este una dintre cele mai bune părți ale jocului. În plus, Carter a laudat mecanicile de condus ale jocului, precum și abilitatea de pilot automat, pe care a considerat-o o imbunatatire
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
modul multiplayer asimetric a fost slab În schimb, Splechta de la GameZone a crezut că modul multiplayer competitiv a fost „o surpriză” pentru el. Dyer a avut comentarii similare, crezând că atât modul multiplayer, cât și campania, au oferit destul de multă libertate. Harmon a crezut că "Far Cry 4" a fost o imbunatatire față de "Far Cry 3", dar, chiar și așa, a fost destul de similar cu acesta, adăugând că jocul a fost fără ambiție. Bertz a crezut că viziunea celor de la Ubisoft
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
poate fi schimbat fără înlăturarea bateriei. Camera principală are 8 megapixeli cu focalizarea automată, zoom digital 5x și înregistrare video 1080p. Bliț cu stabilizare continuă, procesor de semnal de imagine dedicat cu frame buffer 64 MB și 4 grade de libertate pentru stabilizare videoclip. Camera secundară are 2 megapixeli cu focalizare fixă, zoom digital 3x și înregistrare video 720p. Are un ecran tactil capacitiv de 4.2 țoli cu rezoluția de 1280 x 768 pixeli, densitate 356 PPI și aspect 15
BlackBerry Z10 () [Corola-website/Science/333583_a_334912]
-
desicronizări, Khalid Albaih a încercat să redea prin creația sa o imagine de ansamblu asupra unor evenimente de interes național petrecute în statele arabe. Implicarea sa a fost notabilă cu precădere în subiecte precum atacurile de la 11 septembrie, incidente privind libertatea de exprimare etc. Aadil Abedi Adam Williamson [ Avaes Mohammad [] Siddiqa Juma [] Ruh Al-Alam [] Într-o societate democratică, libertatea de exprimare reprezintă libertatea de a primi și comunica informații fără amestecul autorităților publice sau al altor instanțe. În realitate, lucrurile nu
Reprezentări artistice ale islamului în secolul al XXI-lea () [Corola-website/Science/333601_a_334930]
-
interes național petrecute în statele arabe. Implicarea sa a fost notabilă cu precădere în subiecte precum atacurile de la 11 septembrie, incidente privind libertatea de exprimare etc. Aadil Abedi Adam Williamson [ Avaes Mohammad [] Siddiqa Juma [] Ruh Al-Alam [] Într-o societate democratică, libertatea de exprimare reprezintă libertatea de a primi și comunica informații fără amestecul autorităților publice sau al altor instanțe. În realitate, lucrurile nu stau întocmai așa. Mulți artiști consideră că a fi parte dintr-o anumită societate implică automat un anumit
Reprezentări artistice ale islamului în secolul al XXI-lea () [Corola-website/Science/333601_a_334930]
-
statele arabe. Implicarea sa a fost notabilă cu precădere în subiecte precum atacurile de la 11 septembrie, incidente privind libertatea de exprimare etc. Aadil Abedi Adam Williamson [ Avaes Mohammad [] Siddiqa Juma [] Ruh Al-Alam [] Într-o societate democratică, libertatea de exprimare reprezintă libertatea de a primi și comunica informații fără amestecul autorităților publice sau al altor instanțe. În realitate, lucrurile nu stau întocmai așa. Mulți artiști consideră că a fi parte dintr-o anumită societate implică automat un anumit nivel de auto-cenzurare bazat
Reprezentări artistice ale islamului în secolul al XXI-lea () [Corola-website/Science/333601_a_334930]
-
este închis din motive politice în închisorile libaneze. În 1961 îl cunoaște pe Ghassan Kanafani, unul dintre cei mai cunoscuți intelectuali palestinieni (asasinat în Beirut în 1972), care îi oferă posibilitatea de a publica lucrările sale în revista الحرية (al-Hurriyah: „Libertatea”). Prin acest mijloc, Al-Ali începe să folosească desenele sale ca un instrument de luptă politică în problema palestiniană împotriva Israelului. Personajul său cel mai cunoscut este Handala, un copil palestinian reprezentat întotdeauna cu spatele, deoarece nu este de acord cu
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]
-
și școli, mai ales in Africa vestică . Mirză Țăhir Aḥmad, cel de-al patrulea calif, ales în 1982, este primul care mută sediul comunității din Pakistan la Londra, ca urmare a Ordonanței XX, promulgată de guvernul pakistanez, care limitează sever libertățile religioase ale membrilor , printre altele interzicându-le să se numească musulmani sau să folosească salutul tradițional isamic . În 2003, Mirză Masrūr Aḥmad devine al cincilea calif. Este o personalitate de seamă din lumea islamică actuală cu rol semnificativ în promovarea
Ahmadiyya () [Corola-website/Science/333605_a_334934]
-
de redistribuție își are originea în tradiția liberală a secolului XX când teoreticieni precum John Rawls sau Ronald Dworkin au încercat să elaboreze principii noi ale dreptății pentru a justifica redistribuția socio-economica al cărei scop era să unească conceptele de libertate individuală cu cel de egalitate propus de social-democrație. Termenul de recunoaștere vine pe filieră hegeliană și presupune să-l consideri pe celălalt egal, dar în același timp diferit de sine și astfel relațiile sociale devin mai presus decât individul, iar
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]