13,524 matches
-
de obicei, pe fund, îngropându-se deseori în acesta. Este răspândit în Europa și Asia: Europa centrală și sud-estică; iar spre răsărit, până la Volga. În România, este frecvent întâlnit începând din delta Dunării până în munți: Bistrița, afluenții Siretului; în toate bălțile, eleșteiele, canalele și în cursul mai liniștit al râurilor: Crișul Negru, Olt, Mureș, Moldova, Bârlad, Cerna, Bega, etc. Uneori, se întâlnește și în limanurile deschise ale Mării Negre. Are o talia obișnuită de 20-25 cm, rareori atinge 32 cm. Corpul este
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
pentru anunțarea timpului rău. Hrana constă din moluște mici, viermi, larve de insecte și insecte, înghite și mâl. Depune icrele pe plante din martie până în iunie. Importanță economică este foarte redusă. Carnea este mediocră, mai ales că uneori miroase a baltă. Se folosește ca nadă la pescuitul sportiv.
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice), unele aflate pe lista roșie a IUCN. Păsări semnalate în arealul sitului: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), caprimulgul ("Caprimulgus europaeus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger")), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus", barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel de scorbură
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
pescăruș mic ("Larus minutus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), gușă albastră ("Luscinia svecica"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), viespar ("Pernis apivorus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cresteț creț ("Porzana parva"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), huhurezul mare ("Strix uralensis") sau fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"). Mamifere cu specii protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
prin aceeași "Directivă a Consiliului European"), care vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla alba"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra", "Carex echinata", "Carex appropinquata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii naturale protejate): Reportaje
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
numele său fiind o referire directă la această caracteristică. Trăiește în apele dulci stătătoare sau încet curgătoare cu funduri nisipoase și pietroase și vegetație abundentă submersă. În râuri, se localizează în coturile cu apă înceată. În apele stătătoare trăiește în bălțile de inundație, lacuri și iazuri. Seamănă mult cu babușca, dar spre deosebire de aceasta are corpul mai lung, capul și ochiul mai mici, fruntea mai bombată, gura inferioară. Lungimea obișnuită de circa 25 cm, lungimea maximă 45 cm. Greutatea medie a majorității
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
rața moțată ("Aythya fuligula"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), fugaci mic ("Calidris minuta"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), lebădă de
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica. Trăiește în apele dulci și ușor salmastre, stagnante sau lent curgătoare, cu funduri cu mult nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare ale râurilor, în lacuri și bălți. Este răspândit în râurile din Europa Centrală și Europa de Est, care se varsă în Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Azov și Marea Caspică. Arealul se întinde de la Rin spre răsărit până la Urali. În Suedia și Finlanda, numai la sud (Lacul Ladoga). În
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
Europa de Est, care se varsă în Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Azov și Marea Caspică. Arealul se întinde de la Rin spre răsărit până la Urali. În Suedia și Finlanda, numai la sud (Lacul Ladoga). În România se întâlnește în Dunăre și în toate bălțile ei până la mare; în cursurile inferioare ale râurilor Mureș, Olt, Tisa, Someș, Criș, Timiș. Este un pește gregar (trăiește în cârduri) în Europa de Nord și în partea de est a arealului, iar în Europa Centrală are o densitate numerică scăzută a
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
mai xerofile (uscate) decât gușterul obișnuit ("Lacerta viridis viridis"), evitând luminișurile pădurilor sau lizierele, dar manifestă un anumit grad de petrofilie, fiind întâlnit adesea în zona stâncoasă. Cu toate că preferă locurile mai uscate, el este întotdeauna găsit în proximitatea apei (pârâu, baltă, lac). Gușterul vărgat dobrogean populează viroagele și râpele colinelor și dealurilor dobrogene, cu sol de loess depus peste aflorimentele de rocă (calcare triasice, sarmațiene, cretacice sau șisturi verzi paleozoice) care ies la suprafață din loc în loc, formând zone de stâncărie
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Primula farinosa") și coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioară ("Calamagrostis nejglecta"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe" și "Gentiana ciliata"), roua cerului ("Drossera angelica"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), sau "Triaphorum latifolium" În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii protejate); astfel:
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
de la Canal și autorul acestora, Andrei Ciurunga. La 28 noiembrie 1958 a fost arestat din nou și a primit o condamnare de 18 ani de muncă silnică, pentru că a lăsat să circule poemele concepute la Canal. A executat pedeapsa în Balta Brăilei și la Gherla. În această perioadă a legat prietenii cu scriitorii Alexandru Ivasiuc, Ion Omescu, Constantin Florin Pavlovici, Alexandru Mihalcea, istoricul Alexandru Zub și cu Mihai Rădulescu. A fost eliberat odată cu toți deținuții politici, în iulie 1964. Abia în
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
pentru a fi compătimit și a arăta tuturor că și-a iubit soția. Într-una din zile, pretextând că se duce la baia publică, Dinu Murguleț închiriază o birjă și pleacă la moșie, rugându-i pe țăranii din Ciulniței și Balta să vină la conac. Anunțat, Tănase Scatiu ajunge și el la conac și îl leagă pe bătrân pentru a-l duce acasă. Sania este oprită de țăranii revoltați și furioși care îl linșează pe fostul arendaș. Dinu Murguleț rămâne la
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
stăpânit încă din vremuri vechi de familia boierească Murguleț. Moșia fusese împărțită mai demult boierului Dinu Murguleț și surorii sale, coana Diamandula, și se învecina cu moșia Comănești - administrată de Sașa Comăneșteanu (fiica boierului revoluționar Costică Comăneșteanu) - și cu moșia Balta - administrată de fostul arendaș Tănase Scatiu, urmașul unui vătaf. Aflată pe patul de moarte, coana Diamandula îl cheamă acasă pe fiul ei, Matei Damian, ce plecase cu șapte ani în urmă pentru a urma studii de medicină în străinătate. Ea
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
câinele său ciobănesc. Matei își vinde bonurile de împroprietărire rămase de la tatăl său și îl ajută astfel pe boierul Dinu Murgiuleț să-și plătească datoria față de Tănase Scatiu. În ziua întoarcerii Sașei de la Paris, reprezentanții tribunalului Călărași descind pe moșia Balta pentru a judeca pricina fostului arendaș cu obștea satului; țăranii se revoltă în fața judecătorilor sosiți să împartă dreptatea, după ce prânziseră anterior în casa lui Scatiu, iar confruntarea capătă aspecte violente, fiind dezamorsată de intervenția pașnică a lui Matei Damian. Tănase
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
ferestraș mic ("Mergus albellus"), ferestrașul mare ("Mergus merganser"), codobatura albă ("Motacilla albă"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), ploier argintiu ("Pluvialis squatarola"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta"), chira de baltă ("Sterna hirundo"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus") și nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, conace
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), ivorașul cu burtă galbenă ("Bombina variegata"), broasca-țestoasă europeană de baltă ("Emys orbicularis"), broască râioasa bruna (Bufo bufo), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"); Nevertebrate (gândaci, fluturi): croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul rinocer ("Oryctes nasicornis"), croitorul mare al stejarului
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
excubitor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlanul de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
ammodytes"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte (Triturus alpestris), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"), broasca-țestoasă europeană de baltă ("Emys orbicularis"); Pești: mreană
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
Bufo bufo"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte (Triturus alpestris), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"), broasca-țestoasă europeană de baltă ("Emys orbicularis"); Pești: mreană vânătă (" Barbus meridionalis petenyi"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri kessleri"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), avat ("Aspius aspius"), fusar ("Zingel streber"), sabiță ("Pelecus cultratus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis"). Printre elementele vegetale
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
din 21 mai 1992; astfel: gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), mojdrean (Fraxinus ornus), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), un arbust cunoscut sub denumirea populară de „ghimpe” ("Ruscus aculeatus") și trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia"), o plantă acvatică plutitoare. Turismul necontrolat, poluarea industrială și menajeră a apei râului Mureș, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
pinata"), alun ("Corilus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul galben de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), narcisa ("Narcissus stellaris"), sânziana albă ("Galium rotundifolium"), sânziana de pădure ("Galium vernum"), mărarul porcului ("Peucedanum rochelianum"), cucuta de baltă ("Circaea lutețiana"), floarea „Paștilor” ("Anemone ranunculoides"), sănișoara ("Saniculea europaea"), dalac ("Paris quadrifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), colțunii-popii ("Violă silvestris"), flămânzica ("Draba nemerosa"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pochivnic ("Asarum europaeum"), ghiocel
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Iurașcu au îndeplinit funcții importante la Curtea Moldovei pe timpul voievozilor Ștefăniță și Petru Rareș: Așa a fost Ion (Ioan) între 1515 și 1528 mare stolnic, după acea din 1528 pârcălab de Hotin și fratele său Mihul pârcălab al Cetății de Baltă. Acesta din urmă a devenit chiar hatman, dar a fost ucis, în 1540, la porunca domnitorului Petru Rareș. Fiul lui Ioan pârcălab, Mateiaș, a fost mai târziu, pe timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, vistiernic, mai târziu, ca și tatăl său, Pârcălab
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
o lumânare sau au depus flori la fața locului. Acțiuni de comemorare au avut loc și la Chișinău, în fața Ambasadei României în Republica Moldova. În săptămâna de după incendiu, doritorii să doneze sânge au făcut cozi la centrele de transfuzie din Chișinău, Bălți și Cahul, iar Ministerul Sănătății a dispus transportarea a 700 litri de sânge spre spitalele din București. Lista persoanelor decedate în urma incendiului: Incendiile care au loc într-un spațiu închis, ca cel din Clubul Colectiv, pe lângă arsuri cutanate, produc leziuni
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]