14,936 matches
-
genunchi, cu nasul în tălpile celor din față. Ne ridicam, făceam semnul crucii și iar ne așezam cu nasul în tălpile celor din față. La un moment dat, preotul a dispărut într-o cămăruță - „|la-i altarul!“, mi-a șoptit bunica - și s-a întors cu o cupă legată cu lanțuri, din care ieșea fum. A tăiat o cărare printre oameni. Vreo doi s-au trântit înaintea lui și preotul i-a călcat pe spate. Toate gesturile alea, care nu aveau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
doi s-au trântit înaintea lui și preotul i-a călcat pe spate. Toate gesturile alea, care nu aveau nici un rost pentru mine, mi se păreau de-a dreptul fascinante. Apoi s-a format o coadă, până la preot, lângă altar. Bunica mi-a pus o bucată de hârtie în mână și m-a așezat în fața ei, la coadă. Pentru nafură, mi-a explicat. Când am ajuns la preot, acesta, din grabă - sau din nebăgare de seamă, cred - m-a sărit. I-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
să sper că nu era el“, zice Rippert. Istoricii speră, în schimb, închiderea cazului, deși au dubii referitoare la autenticitatea mărturisirii veteranului. Dar mă întreb: ce motive ar avea să inventeze o asemenea poveste un fost aviator neamț cu o bunică evreică, reconvertit apoi la jurnalism sportiv, frate al proaspătului decedat Ivan Rebroff (pe numele lui adevărat Rolf Rippert), celebru cântăreț care a vândut vreo 10 milioane de discuri și care, putând să urce peste patru octave și având înfățișarea unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
locuitorii săi trebăluind sau chefuind la instalarea primului stâlp de electricitate din sat. Mai exact, cineva instalat pe colină, acolo unde câteva minute în urmă se afla juniorul Cazane, eroul poveștii, vede totul ca pe un film mut: „În livada bunicilor lui Ilie era adunată multă lume. Georgeta ducea în mână un fund de lemn cu păhăruțe pline. Mai la dreapta, patru oameni îmbrăcați în galben-sclipitor, opintindu-se, încercau să ridice un colac de cablu de înaltă tensiune și să-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
un e-mail sau sms ori la telefon spunându-ți Hei Doru! Ce ai făcut astăzi? Ce ai mâncat? Așa cum și tu mă întrebi de fiecare dată. Uite eu astăzi mam trezit foarte târziu, fiind vacanță îmi permit; am mers la bunica, ea mi-a facut clătite, delicioase, crede-mă! Apoi ți-am scris această scrisoare. Încă nu-mi dau seama de ce, cred că vreau să-ți fac o surpriză sau să te fac să roșești ca de fiecare dată când emoțiile
A doua oară unu by Lungu Andreea-Loredana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92928]
-
dedicat și un studiu complex, lucrare metodico-științifică, publicată într-un volum. La fiecare ediție a Practicilor de Sântandrei, m-au copleșit amintirile copilăriei mele, tot dintr-un sat dintre dealuri, dar de pe lângă Răducăneni, când nu pricepeam nimic, copil fiind, de ce bunica mea ungea tocul ușilor și ferestrelor cu usturoi, în noaptea de Sântandrei. Apoi, ritualurile de care încă se mai povestea pe la porțile satului, în apropierea acestei zile și mai ales nopți și nu în ultimul rând, vărzările și plăcintele cu
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
usturoi, în noaptea de Sântandrei. Apoi, ritualurile de care încă se mai povestea pe la porțile satului, în apropierea acestei zile și mai ales nopți și nu în ultimul rând, vărzările și plăcintele cu bostan, julfa și alte bunătăți ale bucătăriei bunicii din „cartea” rurală, pe care le așteptam în postul Crăciunului. Și, să nu uit de fetele mari, care așteptau această noapte un an întreg, în speranța lor de a-și vedea ursitul! Credem că avem suficiente motive, atunci și acum
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Iași, pagina 5 Sărbătoarea Sfîntului Andrei a început încă de ieri la „Hala Centrală”, unde elevii de la Școala Normală „Vasile Lupu” au organizat o manifestare inedită. Încercând să readucă sărbătoarea în atenția „orășenilor”, ei au golit lăzile de zestre ale bunicilor și străbunicilor, dar și podurile și curțile caselor, pentru a expune costume, podoabe, vase de ceramică, unelte tradiționale, icoane, dar și mulți bostani, pe care i-au transformat în adevărate „opere de artă” și intenționează să-i vîndă, cu prețuri
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
spectacolul susținut de elevii Școlii Normale la Galeriile de Artă "Gh.Asachi", a Bibliotecii județene parteneri constanți în tot ceea ce întreprindem de câțiva ani buni. Vorbesc despre obiectele expuse care sunt adunate de-a lungul anului de către elevi cu ajutorul părinților, bunicilor, vecinilor, și pe care ni le pun apoi la dispoziție. Aparatura țărănească specifică prelucrării lânii, îndeletnicire interzisă la Sf. Andrei, obiecte uzuale din lemn, din fier, din materiale naturale create acum douătrei sute de ani de către străbunici, sau blidele vechi
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
doamna Agapi a devenit în timp un adevărat muzeograf. Mai degrabă muzeolog care a știut să capaciteze energiile celor din jur, ale maturilor și mai ales ale copiilor, să-i facă să cotrobăiască prin lăzile de zestre ale părinților, ale bunicilor, ale străbunicilor și să-i determine să le dea. Să le aducă la oraș, aici, pentru o zi două sau pentru mai mult timp sau poate pentru totdeauna, ca să înfățișeze o atmosferă deosebită, o atmosferă extraordinară. Părinți, copii, poate bunici
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
bunicilor, ale străbunicilor și să-i determine să le dea. Să le aducă la oraș, aici, pentru o zi două sau pentru mai mult timp sau poate pentru totdeauna, ca să înfățișeze o atmosferă deosebită, o atmosferă extraordinară. Părinți, copii, poate bunici, care, iată cred, sper că n-ați venit numai dintr-o obligație fiindcă stiți, Anul Nou pe vremuri când se umbla cu capra sau când se umbla cu uratul, nu numai copiii erau actori, toți erau actori, și cei care
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
nefericit - moartea lui Marcel - Margareta refuză să înfrunte realitatea, căzând în derizoriu, Clea își găsește refugiul în droguri, iar Ela în alcool. Dacă Clea, ajunsă la spital în comă, le întroduce pe asistenta medicală, ce comunică situația sa, și pe bunica din partea tatălui, ce se bucură astfel de un moment de intimitate alături de nepoata sa, mamei îi revine atribuția de a se ocupa de aspecte ce țin de formalitate, și anume, conferințe de presă, recepții, dar și consilierea angajaților, mai exact
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
sa, mamei îi revine atribuția de a se ocupa de aspecte ce țin de formalitate, și anume, conferințe de presă, recepții, dar și consilierea angajaților, mai exact a manichiuristei Bela, ce asigură amplificarea fluxului emoțional, dar și trecerea către personajul bunicii menționat anterior, personaj ce readuce în discuție subiectul inițial, marea dramă a familiei. Inevitabil, sentimentele variază de la disperare, trădare, regret, la revoltă și până la acceptare, iar intervenția unui personaj detașat de întreaga situație dramatică, și care este rezultatul unei situații
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
anterior, personaj ce readuce în discuție subiectul inițial, marea dramă a familiei. Inevitabil, sentimentele variază de la disperare, trădare, regret, la revoltă și până la acceptare, iar intervenția unui personaj detașat de întreaga situație dramatică, și care este rezultatul unei situații speciale, bunica Cleei a corespondat cu o prietenă a acesteia din copilărie, Nbamira din Niger, în numele nepoatei sale, are rolul de a marca indicele în care se desfășoară oscilația înternă a personajelor, prin stabilirea unui punct de reper. Finalul tragic respectă lanțul
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
Crucii pentru care clopotele bisericii de peste calea ferată cântau din când în când. La început, de poza grupului se ocupau unchii mei. Treptat, am devenit eu maestrul acelei ceremonii. O dată, țin minte că am lăsat intenționat două scaune libere, pentru Bunica și Bunicul ce nu mai erau printre noi, dar pe care îi simțeam năprasnic de împreună cu noi. Una dintre ultimele poze de familie pe care le-am făcut este una fotografiată de la mare înălțime. Ziua Crucii În curtea Bunicilor și
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
pentru Bunica și Bunicul ce nu mai erau printre noi, dar pe care îi simțeam năprasnic de împreună cu noi. Una dintre ultimele poze de familie pe care le-am făcut este una fotografiată de la mare înălțime. Ziua Crucii În curtea Bunicilor și a lui Aurel s-a pus piciorul pasarelei ce vine dinspre Podul Roșu și se duce mai departe în cartierul cel nou al Nicolinei. Am urcat pe pasarelă și, de sus, mi-am fotografiat rudele, ce păreau mici de
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
acesteia și de a colabora în orice situație care vizează ansamblul familiei. 3. Se va cere copiilor să-și deseneze familia și să descrie membrii familiei lor. Voi centra discuția pe răspunsul: „Ce îmi place mai mult la mama, tata, bunica, bunicul, fratele, sora mea ......?” și „Ce îmi place mai puțin la mama, tata, bunica, bunicul, fratele, so ra mea ...?” 4. Dacă ai fi un alt membru al familiei, pe care l-ai prefera și de ce. Activitatea nr. 10 - Școala mea
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
va cere copiilor să-și deseneze familia și să descrie membrii familiei lor. Voi centra discuția pe răspunsul: „Ce îmi place mai mult la mama, tata, bunica, bunicul, fratele, sora mea ......?” și „Ce îmi place mai puțin la mama, tata, bunica, bunicul, fratele, so ra mea ...?” 4. Dacă ai fi un alt membru al familiei, pe care l-ai prefera și de ce. Activitatea nr. 10 - Școala mea 1. Vom forma două grupuri. Unul va reprezenta școala și se va prezenta încercând
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
În momente de maximă încărcare emoțională (ziua lui, mu safiri sau prieteni noi) preferă fuga sau izolarea. La vârsta de 5 ani, la grădiniță, când copiii se pregăteau să-i ureze „La mulți ani”, să-1 sărute, Alexandru a fugit la bunici și nu a mai vrut să meargă o săptămână la grădiniță. La 7 ani, de ziua lui, a preferat să se încuie în camera lui și să se joace singur, până ce invitații au plecat. La 9 ani a devenit mai
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
Și-a apreciat de mic copil sora, a considerat că ceea ce face și ce spune ea este bine și s-a conformat, în marea majoritate a situațiilor, îndrumărilor ei. Și-a petrecut majoritatea timpului alături de părinți, mergând în vacanțe la bunici, îi plac spațiile deschise, plimbările în afara orașului, la țară, la munte, îi plac animalele, nu se teme de ele, fi ind totuși prudent la întâlnirea cu animalele mari. Nu a avut o jucărie preferată, îi plac toate, în special una
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
lor; Este obișnuit să i se spună adevărul și are o bună capacitate de înțelegere a situațiilor; Când 1-am întrebat ce locuri are vrea să viziteze, a răspuns: „Interiorul unui dragon de foc!” Întâmplări vesele: pe la cinci ani, la bunici, la țară, a prins o broscuță verde; bunicul îi spusese povestea broscuței fermecate, care se transformă într-o prințesă atunci când este sărutată; așa că Flavius ținea broscuța strâns în mână, îndreptându-se cu ea către ca să; întrebat ce vrea să facă
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
într-adevăr importante au fost rezolvate"284. În această cheie judecând lucrurile, putem spune că Turcia are acum pe străzi o generație de tineri al cărei mod de a gândi și de a fi este mult diferit de cel al bunicilor și părinților lor. Aici nu se deosebește mult de România finalului de an 1989 când, în timp ce tinerii se aflau în stradă și cereau plecarea comunismului, părinții lor apăreau la televizor și, cu mâna încleștată pe strung, jurau credință veșnică lui
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
intelectualii de duzină, manipulatori de idei la mâna a doua, așa cum le spune Hayek. Întâlnim adesea oameni care își laudă prima mașină, deși era un hârb în comparație cu cea pe care o au acum sau laudă longevitatea și traiul liniștit al bunicilor și străbunicilor, deși, ca medie, speranța de viață era atunci mult mai redusă, iar nivelul de trai mult inferior. A emite judecăți cu caracter general, plecând de la un singur caz, este cel puțin un semn de prostie. Vremurile din trecut
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a copiilor pentru colibe și corturi: să te închizi și să te așezi confortabil - iată visul existențial al copiilor și, deopotrivă, al lui Verne." - Domnule Chivu, închideți ochii și amintiți-vă cum vă jucați ore în șir în podul casei bunicilor de la Horezu, cu toate obiectele acelea vechi, inutile și prăfuite, dar atât misterioase! - Asta pot pricepe, dar de ce n-am mai putut citi apoi, fără un oarecare disconfort, aventurile micuților orfani desculți aruncați de cruzimile vieții în lume? - Când domnul
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
mici de grăsime îi tremurau sub pielea delicată. Se vedea că nu mai e așa de frumos pe cât fusese înainte vreme. Poate că s-a decolorat cu anii... - Jenia, sunt om în toată firea, nu-mi ești nici mamă nici bunică... Spune-mi de ce trebuie să-ți dau eu ție socoteală? - Uite Arkadi, explodă Jenia, pentru că noi înșine suntem la urma urmei singurii răspunzători pentru faptele noastre. Și dacă tu ești un om în toată firea, atunci trebuie să răspunzi și
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]