13,417 matches
-
la care Borilă putea apela era cel din partea Ungariei. Ca urmare a apelului său, o armată maghiară comandată de contele Ioachim de Sibiu i-a zdrobit pe rebeli și a asediat Vidinul. În urma acestei intervenții, Borilă a trebuit să recunoască cedarea în favoarea Regatului Ungariei a regiunii Belgradului, ca preț pentru sprijinul acordat. În 1211, Borilă a convocat un sinod bisericesc în capitala sa, Tărnovo, pentru condamnarea ereziei bogomilice, a cărei influență era din ce în ce mai pronunțată. Cam în aceeași perioadă, Borilă a negociat
Borilă () [Corola-website/Science/324373_a_325702]
-
pe bizantini și extinsese stăpânirea Principatului de Antiohia asupra orașelor Tarsos, Adana și Massissa în Cilicia. Încurajați de întoarcerea lui Bohemund, cruciații atacat și ei, în vara anului 1103 pe Ridwan de Alep, cu scopul de a-i impune acestuia cedarea de provizii și plata unui tribut. Între timp, Raymond de Toulouse se instalase în Tripoli cu sprijinul lui Alexios și avea posibilitatea de a stopa expansiunea Antiohiei către sud, astfel încît la începutul lui 1104, Balduin și Bohemond s-au
Boemund de Taranto () [Corola-website/Science/326894_a_328223]
-
Arechis al II-lea, a rezistat pentru o vreme lui Carol, până când, în 787 a fost nevoit să încheie pace cu francii; la îndemnurile Adelpergăi și ale bizantinilor, el a refuzat să ratifice tratatul de pace, care ar fi presupus cedarea unei părți din Ducatul de Benevento către Papalitate. După ce Arechis a murit, Adelperga a continuat politica de intrigi, în special prin susținerea fratelui ei, Adalgis, aflat într-un prelungit exil la Constantinopol, atunci când acesta a revenit în sudul Italiei în
Adelperga () [Corola-website/Science/325102_a_326431]
-
manevre diplomatice i-a obligat pe ruși să semneze păcii de la San Stefano. Acest tratat de pace impunea condiții grele Imperiului Otoman: recunoașterea independenței României, Serbiei și Muntenegrului și a autonomiei Bulgariei, instituirea de reforme în Bosnia și Herțegovina și cedarea în favoarea rușilor a Dobrogei și a unei părți a Armeniei. Influența Rusie creștea considerabil în sud-estul Europei prin semnarea acestui tratat de pace. Pentru a limita influența țaristă în regiune, Marile Puteri (în special Regatul Unit) au insistat ca acest
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
Franței și de cel al contelui de Hainaut, Filip de Alsacia a semnat un tratat de pace cu regele Filip al II-lea August și cu contele Balduin al V-lea de Hainaut în data de 10 martie 1186, recunoscând cedarea regiunii Vermandois către rege, deși avea permisiunea de a-și menține titlul de conte de Vermandois tot restul vieții. În 1190, Filip a luat pentru a doua oară Crucea și s-a raliat contingentelor flamande care deja porniseră către Palestina
Filip I de Flandra () [Corola-website/Science/324543_a_325872]
-
au fost cucerite de creștini în 1443. După doar un an, imperiul a suferit o înfrângere de proporții în bătălia de la Jalowaz. Pe 12 iulie 1444, Murat a fost obligat să accepte în mod oficial dominația ungară în Valahia și cedarea provinciei Varna către aceiași maghiari, cedarea vulgariei apusene (inclusiv a Sofiei) în favoarea Serbiei. În plus, Murat a fost obligat să abdice în favoarea fiului său minor, Mahomed al II-lea. În toamna aceluiași an, creștinii au violat tratatul de pace și
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
1443. După doar un an, imperiul a suferit o înfrângere de proporții în bătălia de la Jalowaz. Pe 12 iulie 1444, Murat a fost obligat să accepte în mod oficial dominația ungară în Valahia și cedarea provinciei Varna către aceiași maghiari, cedarea vulgariei apusene (inclusiv a Sofiei) în favoarea Serbiei. În plus, Murat a fost obligat să abdice în favoarea fiului său minor, Mahomed al II-lea. În toamna aceluiași an, creștinii au violat tratatul de pace și au repornit războiul. Pe 11 noiembrie
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
a acceptat, după moartea tatălui său în 1465, să devină la rândul lui vasalul turcilor. În ciuda tratatului de vasalitate, Ivan nu a reușit să păstreze controlul asupra întregului teritoriu moștenit de la părintele său și a fost obligat să accepte importante cedări teritoriale. Când Ivan a refuzat să mai plătească tributul, Mahomed a organizat în 1477 - 1479 o acțiune militară amplă împotriva Albaniei, Muntenegrului și posesiunilor veneține. Mahomed a ocupat în scurtă vreme aproape tot Muntenegrul. Cuceririle lui Mahomed în Balcanii apuseni
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
acum ferm instalat pe tronul francilor, să acționeze împotriva longobarzilor, după ce deja o repudiase pe fiica lui Desiderius, Desiderata. În anul următor, un nou papă Adrian I, din tabăra opusă lui Desiderius, a întors jocul alianțelor, cerându-i regelui longobard cedarea de noi regiuni, fapt care l-a pus pe Desiderius în situația de a relua atacul asupra orașelor din Romagna. Deși era angrenat într-o campania împotriva saxonilor, Carol cel Mare a răspuns apelului papal, temându-se că ocuparea Romei
Regatul Longobard () [Corola-website/Science/324818_a_326147]
-
aproviziona și fortifica portul, iar garnizoana inundase zone extinse din jurul orașului, unde detașamentele regaliste trimise în Lincolnshire au fost învinse în bătălia de la Winceby. Spre sfârșitul lui 1643, Războiul Civil Englez s-a întețit. Regele Carol I a negociat o „cedare” în Irlanda, ceea ce i-a permis să-și întărească armatele cu regimente englezești revenite în Marea Britanie după ce fuseseră trimise în Irlanda în urma revoltelor din 1641, dar parlamentul a răspuns cu o victorie diplomatică și mai semnificativă, semnând "Solemn League and
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
preia funcția”. Anterior anilor 1970, filozofia inginerească predominantă în ceea ce privește capacitatea stucturilor de avion era aceea că se putea menține cu o singură parte ruptă, de altfel o cerință redundantă cunoscută sub denumirea de autoprotejare. Totuși, progresele din mecanica ruperii, precum și cedarea catastrofică la oboseală a avionului De Havilland Comet, au determinat o schimbare în cerințele structurilor de avion. S-a descoperit că un fenomen numit "defecte în poziții multiple" poate cauza multe rupturi fine în structură, care vor crește lent și
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
dezvoltării structurii. Un exemplu de componentă cu funcționare sigură este pala elicei rotorului elicopterului. Datorită numărului extrem de mare de rotații, o mică fisură nedetectabilă poate crește peste lungimea critică la un singur zbor, înainte ca elicopterul să aterizeze, rezultând o cedare catastrofică pe care întreținerea obișnuită nu o poate preveni. Pentru asigurarea unei operări sigure continue a unei structuri la toleranța la defecte, sunt concepute grafice de inspecție. Aceste grafice se bazează pe mai multe criterii care includ: Acești factori afectează
Toleranță la defecte (structuri aerospațiale) () [Corola-website/Science/322671_a_324000]
-
și Dinastia Qing din China, cu scopul de a obține beneficii economice în urma comerțului în China. În 1842, tratatul de la Nanking—primul din seria celor denumite de chinezi "tratatele inegale"—a acordat Regatului Unit compensații, deschiderea a cinci porturi și cedarea Insulei Hong Kong de către China, punând capăt monopolului asupra comerțului în Sistemul Cantonez. Războiul a marcat sfârșitul izolării Chinei și începutul istoriei chineze moderne. Eșecul tratatului de a satisface obiectivele britanice, de îmbunătățire a relațiilor comerciale și diplomatice, a dus la
Primul Război al Opiului () [Corola-website/Science/322122_a_323451]
-
alt fiu, Ioan al III-lea a devenit Episcop de Liège. Cu toate acestea, la moartea lui William în 1417, a izbucnit un război de succesiune între Ioan și fiica lui William, Jacqueline de Hainaut. Acesta război a dus la cedarea teritoriilor în mâinile Burgunzilor în 1432. Împăratul Ludovic al IV-lea a reunit Bavaria în 1340 însă din 1349 Bavaria a fost despărțită între descendenții săi, care au creat ramura Bavaria-Landshut, Bavaria-Straubing, Bavaria-Ingolstadt și Bavaria-Munich. După Războiul Landshut de Succesiune
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
perioadă suplimentară de 14 ani pentru drepturile autorilor (cu condiția ca aceștia să mai fie în viață la expirarea primului termen), durata de 21 de ani a subminat eforturile de a avantaja autorii. Multe contracte dintre autori și editori prevedeau cedarea "drepturilor, titlului, proprietății și intereselor" lucrării către editor, iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în cazuri precum "Millar și Dodsley" v "Taylor" (1765) și "Carnan" v "Bowles" (1785), tribunalele au tratat asemenea contracte ca un transfer asupra dreptului de
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
Austria. Astfel, Frederick a încercat să încurajeze Rusia să-și îndrepte expansiunea către Polonia cea slabă și disfuncțională, în locul Imperiului Otoman. Omul politic austriac Wenzel Anton Graf Kaunitz, a propus în schimb ca Prusia să ia unele teritorii poloneze în schimbul cedării Sileziei către Austria, dar Frederick nu a fost de acord. Deși timp de câteva decenii (de pe vremea Seimului Tăcut), Rusia considera Polonia ca fiind protectoratul său, Polonia fusese devastată și de un război civil în care forțele Confederației de la Bar
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
contextul neîntreruptelor războaie ale acestuia cu principele Guaimar al IV-lea de Salerno (1048). În anul următor însă, Guiscard l-a abandonat pe Pandulf, potrivit cronicii lui Amato de Montecassino, din cauză că acesta because Pandulf nu și-a ținut făgăduiala cu privire la cedarea unui castel și la acordarea mâinii fiicei lui. Guiscard a revenit alături de fratele său Drogo, căruia i-a solicitat acordarea unui fief. Drogo, care tocmai încheiase campania din Calabria , i-a acordat lui Guiscard comanda asupra fortăreței de Scribla. Nemulțumit
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
largă pregătire pentru expediția planificată asupra Siciliei, să se întoarcă încă o dată în Calabria, unde fratele său mai mic, Roger Bosso îl aștepta cu aparatele de asediu. Capitularea bizantinilor din Reggio, după un lung și anevoios asediu, ca și ulterioara cedare a Scillei, o citadelă insulară în care garnizoana din Reggio se retrăsese, au deschis calea către Sicilia. Roger Bosso a condus o mică forță pentru a ataca Messina, însă a fost cu ușurință respins de către sarazinii din fortăreață. Grosul forței
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
uzurpat tronul pentru scurte perioade de timp. Cei doi au fost sprijiniți în acțiunile lor de Manuel I Comnen. Împăratul bizantin a schimbat la un moment dat alianțele, ajutându-l pe Ștefan al III-lea să-și recupereze tronul în schimbul cedării în 1165 a Dalmației și a regiunii Szerém (Śrem, Serbia). Ștefan al III-lea a continuat politica de colonizare a „oaspeților” valoni în Székesfehérvár, acordându-le anumite privilegii, precum imunitatea judiciară în fața ispánilor. În schimb, valonii au devenit promotorii dezvoltării
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
s-a născut în data de 21 august 1927 în comuna Sculeni Târg, plasa Copou, județul Iași (actualul Punct vamal Sculeni-Sculeni, prin care se face trecerea peste Prut). Școala primară o face în satul natal. Se refugiază în Iași după cedarea Basarabiei unde începe studiile secundare la Liceul Internat Costache Negruzzi (actualul Colegiul "Costache Negruzzi" din Iași), apoi își continuă studiile la Liceul Gheorghe Lazăr din București, absolvind în 1946. După ce frecventează 2 ani cursurile Facultății de Construcții din Iași, urmează
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
eliberare a statelor coaliției balcanice“, soldată cu distrugerea a numeroase așezări românești, victime, închiderea școlilor și dărâmarea bisericilor, mulți români de la sud de Dunăre s-au refugiat în Regat, unde viața li se părea mai sigură. În 1913, imediat după cedarea Dobrogei de Sud (Cadrilaterul) României, îl găsim pe inginerul Sterie Ciumetti la Silistra Așa cum s-a dus la Bitolia când liceul românesc avea nevoie de profesori, tot așa vine în Cadrilater să își aducă contribuția la îmbunătățirea regiunii, în dorința
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
Rupert's Land" a fost cumpărat de Canada de la Marea Britanie, fiind cea mai mare achiziție canadiană de terenuri, comparabilă cu cumpărarea Louisianei de către SUA). În schimb SUA a cedat Mării Britanii teritoriul său de dincolo de paralelă 49, fiind printre puținele cedări de teritoriu pe care le-a făcut SUA pe continentul nord-american. Tratatul Adams-Onís din 1819 cu Spania prevedea cedarea a East Florida și a statului liber Sabine de către Spania și încetarea oricăror pretenții spaniole asupra comitatului Oregon. Articolul III al
Expansiunea teritorială a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/327102_a_328431]
-
cu cumpărarea Louisianei de către SUA). În schimb SUA a cedat Mării Britanii teritoriul său de dincolo de paralelă 49, fiind printre puținele cedări de teritoriu pe care le-a făcut SUA pe continentul nord-american. Tratatul Adams-Onís din 1819 cu Spania prevedea cedarea a East Florida și a statului liber Sabine de către Spania și încetarea oricăror pretenții spaniole asupra comitatului Oregon. Articolul III al tratatului a dus la achiziționarea unei mici zone din centrul statului Colorado. Statele Unite au primit drepturi teritoriale asupra Floridei
Expansiunea teritorială a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/327102_a_328431]
-
teritoriului "Rupert's Land" a fost cumpărat de Canada de la Marea Britanie, fiind cea mai mare achiziție canadiană de terenuri, comparabilă cu cumpărarea Louisianei de către SUA). În schimb SUA a cedat Marii Britanii teritoriul său de dincolo de paralela 49, fiind printre puținele cedări de teritoriu pe care le-a făcut SUA pe continentul nord-american.
Țara lui Rupert () [Corola-website/Science/327132_a_328461]
-
să crească odată cu sosirea unor noi recruți. Forțele polono-lituaniene a reușit să reziste în parte datorită artileriei lor superioare. Pe 13 mai 1648, Hmelnițki s-a întâlnit cu reprezentanții lui Stefan Potocki. Polonezii au negociat libera trecere a trupelor în schimbul cedării pieselor de artilerie. Când negocierile au eșuat, Potocki a decis în noaptea de 15 mai să încerce să se streacoare la adăpostul întunericului, parăsindu-și artileria. Polonezii au fost surprinși în timpul retragerii de arcașii tătari. Sub ploaia de săgeți, polonezii s-
Bătălia de la Żółte Wody () [Corola-website/Science/327315_a_328644]