14,411 matches
-
corelație cu alte discipline de învățământ, muzica facilitează însușirea sau consolidarea cunoștințelor, stimulând în același timp gândirea, imaginația și sensibilitatea copiilor; pe de altă parte, prin mijloacele utilizate în cadrul activităților de educație muzicală (cântece, jocuri muzicale), copiii își însușesc sau consolidează cunoștințele specifice altor discipline de învățământ cu mare plăcere. În cadrul orelor de limba și literatura română pentru copiii de clasa I sau pentru preșcolari se pot utiliza diverse jocuri muzicale pentru stimularea și dezvoltarea vorbirii. Astfel, pentru pronunțarea corectă a
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
vom pretinde toți banii noștri. Astfel o bancrută recunoscută va arăta în mod definitiv lipsa de legături între interesele poporului și guvernanții lor. Atrag toată atenția voastră asupra acestui fapt și asupra aceluia care urmează: astăzi toate împrumuturile interne sunt consolidate prin datorii cărora li s-a zis flotante, adică, prin datorii ale căror scadente sunt mai mult sau mai puțin apropiate. Aceste datorii se compun din banii depuși în casele de economii și în casele de rezerve. Cum aceste fonduri
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
supervizor de proiecte comunitare etc. Volumul de față se subscrie acestui trend al profesionalizării în dezvoltarea comunitară din România. Drumurile profesionalizării unor noi practici sunt multiple - cursuri, manuale, teoretizări, reglementări, asociații profesionale, evaluări, transferuri de experiență de la comunități care au consolidată practica în domeniu la cele noi, începătoare etc. În forme și grade diferite, toate acestea sunt prezente și în spațiul public românesc interesat de dezvoltarea comunitară. Deficitare îmi par a fi, în special, difuzarea bunelor practici locale, cristalizate deja în
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
înlătura eventualele erori în evaluare. S1. Recomandarea evaluatorului privind aprobarea sau respingerea proiectului este amânată până la data fixată de acesta pentru revizuirea de către solicitant a proiectului/completarea dosarului proiectului. Modelul actual de evaluare utilizat de FRDS s-a construit și consolidat în timp. Dincolo de nevoia de suport a beneficiarilor, conștientizată încă de la început atât la nivel comunitar, cât și la nivelul managementului FRDS, transformările intervenite pe parcursul celor opt ani de activitate a organizației s-au datorat atât intervenției unor factori interni
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Yuko Miyo au intervievat 500 de adolescenți și adulți din Statul Wisconsin în timpul campaniei prezidențiale americane din 1980, când aceste familii erau expuse la mesajele de campanie ale candidaților. S-a constatat că, în urma campaniei mediatice, majoritatea subiecților și-au consolidat părerile inițiale, mai ales părerea bună despre candidatul pe care îl preferau de la început. Cum și-au consolidat opiniile inițiale? Privind preferențial mesajele care le confirmau părerile și evitând să se uite la celelalte. Nu se expuneau decât informațiilor care
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
când aceste familii erau expuse la mesajele de campanie ale candidaților. S-a constatat că, în urma campaniei mediatice, majoritatea subiecților și-au consolidat părerile inițiale, mai ales părerea bună despre candidatul pe care îl preferau de la început. Cum și-au consolidat opiniile inițiale? Privind preferențial mesajele care le confirmau părerile și evitând să se uite la celelalte. Nu se expuneau decât informațiilor care mergeau în direcția opiniilor prealabile. Acest fenomen de „expunere selectivă la informație” explică de ce rareori ne schimbăm opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
patrimoniul nostru genetic și asupra căreia e bine să ne punem întrebări. Este uimitor să constatăm că cele mai mari progrese ale tehnologiei, care permit transmiterea informațiilor prin unde hertziene și proiectarea lor pe un ecran-plasmă, nu fac decât să consolideze pornirile umane moștenite din vremuri preistorice. Nu ar fi oare timpul să se dezvolte o etică mediatică la fel de strălucită ca mijloacele tehnice de comunicare cu care ne dăruiește tehnologia de ultimă generație? Pentru mai multe informații Aharon, I., Becerra, L.
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cerebrale ne predispun la a resimți emoții pozitive în fața unor stimuli de acest fel și toată mass-media care reușește să provoace emoții pozitive (susținătorilor ambelor tabere, care sunt și la o egalitate perfectă) este în situația ideală pentru a-și consolida poziția pe piață. Situația este simptomatică în evoluția informației: este vorba despre vinderea emoțiilor independent de calitatea analizei. Pentru mai multe informații Critchley, H.D., Mathias, C.J., Dorlan, R.J., (2001). „Neural activity in the human brain relating to uncertainty and arousal
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
conduce la o creștere a stimei de sine prin cumpărături diverse. Concluzie Mediul publicitar este vectorul unor norme extrem de constrângătoare. Una dintre acestea este silueta. Iar sora sa geamănă - plăcerea de a mânca. Departe de a se concura, acestea se consolidează reciproc, prima provocând frustrarea, iar a doua aducând consolarea la această frustrare. Cuplul acesta are atâtea în comun, încât noi trăim într-o lume obsedată în același timp de slăbire și de atracția spre o alimentație compulsivă. Un bilet câștigător
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
edificatoare 48. Eroii erau de asemenea preocupați și de modul în care erau percepuți. Reputația lor trebuia să fie imaculată. Astfel, ori se lăudau, ceea ce era considerat o calitate, ori se bazau pe barzi să le apere sau să le consolideze reputația (Beowulf: 399-455; 530-606). O a patra valoare a codului germanic era răzbunarea, reminiscență a doctrinei precreștine "dinte pentru dinte" (Beowulf: 506-28). Acest "crez" provoca de fapt faptele eroice și activa celelalte virtuți. Grendel atacă din dorința de răzbunare castelul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nord-estul continentului), și nici nu era un eveniment anual legat de sărbători religioase. Spre deosebire de carnavalul medieval, pe care Bahtin îl descrie ca "devenire", în sensul deschiderii unor noi oportunități pentru participanți prin subminarea ordinii ierarhice oficiale, carnavalul american încerca să consolideze identitatea emigrantului alb prin scoaterea în evidență sau ,,sărbătorirea" alterității, a celuilalt 217. Spectacolele din cadrul carnavalurilor din America între 1850 și 1900 înfățișau diverse tipuri de anormalitate (pitici, giganți, gemeni siamezi, ființe cu pilozitate excesivă sau cu două capete)218
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nevoie la care s-a făcut referire de-a lungul anilor, și anume posibilitatea de a avea acces la studii propriu-zise, nu doar la sfaturi despre realizarea lor. Referințele la anumite capitole din lucrarea anexă ce Împânzesc cartea de față consolidează relația Între principiile practicii (În această carte) și mostre de practică (În cealaltă). În ciuda acestor schimbări și actualizări, În mare, textul și capitolele vor apărea la fel ca În ediția a doua. Stabilitatea (nu sterilitatea!) este de dorit deoarece contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
a folosit două studii de caz pentru a exemplifica strategii contrastante În consolidarea comunității la nivel de vecinătăți. Cadrul conceptual general al autorului, care a constituit tema principală a investigației, a afirmat că ar putea exista două abordări pentru a consolida comunitatea - folosind o organizație colaborativă pentru (a) Întărirea rețelelor existente de organizare comunitară sau (b) crearea unei noi organizații În zona respectivă. După aerarea minuțioasă a cadrului stabilit pe baze teoretice, autorul prezintă cele două studii de caz, demonstrând viabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
complexe ca bază pentru studii pe cazuri multiple. În general, deși o serie de timp mai complexă pune probleme mai mari În privința colectării datelor, ea va avea ca rezultat și o tendință (sau serie de tendințe) mai amănunțită, care poate consolida analiza. Orice potrivire Între o serie temporală prezisă cu una reală, atunci când ambele sunt complexe, va oferi dovezi consistente În favoarea ipotezei teoretice inițiale. Cronologiile. Compilarea evenimentelor cronologice este o tehnică frecventă În studiile de caz și poate fi considerată o
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
bine stabilite șidocumentate de către cercetător, au urmat o succesiune prezisă și nu una din succesiunile alternative foarte probabile, cazul individual poate deveni baza inițială a deducțiilor cauzale. Comparația cu alte cazuri, precum și luarea În considerare a amenințărilor la adresa validității vor consolida și mai mult deducțiile. Condiții pe scurt ale analizei seriilor de timp. Oricare ar fi natura stipulată a seriilor temporale, obiectivul cel mai important al investigației este examinarea unor Întrebări relevante din seria „cum” și „de ce” despre legăturile dintre evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
acestei poziții comune. Fie că e vorba de Goethe (1749-1832), Herder (1744-1803), Schiller (1759-1805), Fichte (1762-1814), Hölderlin (1770-1843), Hegel (1770-1841) sau Schelling (1775-1854), toți împărtășesc această concepție de unitate a poporului, a culturii și a limbii acestuia. Ei și-au consolidat viziunea procedând la o întoarcere genealogică spre caracterul originar al poporului german. Respingând, în O altă filozofie a istoriei (1774), universalitatea uniformizantă a prin-cipiilor abstracte, dragă mișcării iluministe, Herder se întâlnește cu Fichte, care, într-unul din cele paisprezece Discursuri
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
les ouvriers français, Cujas, Paris, 1968) analizează muncitorii în termeni de "lipsă" și de "frustrare culturală" și arată că ei preferă întotdeauna odihna, au o activitate intelectuală scăzută și puțină creativitate sau sensibilitate estetică. Și aici, grupul de referință este consolidat printr-un studiu al cărui scop este să-l caracterizeze. • Cazul 2: anchetele confirmă cu ușurință existența claselor sociale Aici, sociologul se străduiește să precizeze sau să retraseze contururile "adevăratelor" grupuri sociale, așa cum au fost ele obiectivate, în omogenitatea lor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1979, Introducere, pp. II, VIII și 60. În numeroase alte anchete, scopul explicit este de a caracteriza o "cultură de clasă". În loc să se evoce "practicile culturale ale muncitorilor" (presupuse diverse), se vorbește de "cultura muncitorească". Consistența și obiectivitatea acesteia sunt consolidate prin datele empirice care abundă, până când rezultă autonomia grupului (Michel Verret, La Culture ouvrière, Albaron, Thonon-les-Bains, 1988; Hoggart, 1970, despre "clasele populare"). • Cazul 3: anchetele relativizează existența grupurilor inițiale Alte anchete arată că există o eterogenitate în interiorul grupului de referință
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mișcare a colectivelor, ele realizează "ideea grupului", o reînvie și contribuie la întărirea unei coeziuni colective în jurul acestei credințe. De unde importanța sărbătorilor, a dansurilor, a cântecelor, a ritmurilor, a reprezentărilor, a rugăciunilor, indiferent de domeniu, care sunt mijloace de a consolida și reactiva grupurile. Duvignaud se înscrie pe deplin în această abordare când insistă pe natura pozitivă a festivului, a efervescenței sociale și a anomiei (în sens pozitiv). Weber (1917) arată, la rândul său, că riturile și tabuurile au contribuit la
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și al expozițiilor publice (Crow, 1985; Haskell, 1986) pentru a înțelege resorturile autonomizării artistice; ca urmare a Revoluției și a bulversărilor socioeconomice din secolul al XIX-lea, o altă transformare în viața artistului materială, nu doar simbolică va accentua și consolida imaginea unui artist independent. Această transformare va ajunge chiar să se impună ca încununare a vieții de artist. Lumea artelor liberale este dublă: pe de o parte, este formată din învelișul de judecăți, doctrine și canoane academice care-l aruncă
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
diferențele sociale. Școala este în centrul acestei ambivalențe: ea se reclamă oficial, prin laicitate, de la acest universalism, reînnoind totodată, de fapt, anumite inegalități. Politizarea culturii înseamnă, apoi, postularea unei ideologii a "dezinteresului cultural" ca ferment al consensului social. Ideologia dezinteresării consolidează postura universalistă. Ea este o "credință" care constă, în schimb, în a nega existența ambivalențelor sau a opozițiilor precedente. Dacă, într-adevăr, cultura generează un consens, cum ar putea fi ea traversată de clivaje diferențiatoare și sursă de inegalități? "A
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
între medii, servesc la marcarea frontierelor cel mai adesea de netrecut: îți place sau nu-ți place. Estetica angajează etica, prima este o manifestare a celei de-a doua. Gustul estetic și etos-ul de clasă își răspund și se consolidează. Scopul consumatorilor este de a se distinge de celelalte clase sociale și, totodată, de a-și afirma identitatea de clasă. La rândul lor, producătorii acționează cu o intenție (mai mult sau mai puțin conștientă) de demarcare. Dorinței de distincție a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
caz. Și aici, sociologul este preocupat de acțiunea de desemnare a acestei calități, ceea ce poartă numele de labelling theory (teoria etichetării). Definițiile au o eficacitate socială prin faptul că desemnează norma (și anormalul), includ sau exclud indivizii din comunități și consolidează (sau distrug) identitățile. "A defini sau a determina un lucru înseamnă a-i circumscrie limitele" (Strauss, 1992a, p. 22). Problematica identitară Noțiunea de identitate, orice ar spune și ar gândi unii, constituie o problematică sociologică, prin faptul că implică un
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu ar fi arbitrară, ci necesară. Componentele semnului se află într-o per-fectă simbioză, unul îl convoacă pe celălalt și această "consubstanțialitate" a semnificatului și semnificantului asigură "unitatea structurală a semnului lingvistic". Definirea diferențială și opozițională a valorii saussuriene este consolidată de noțiunea de necesitate, perfect compatibilă cu cea de sistem. Ideea saussuriană a arbitrariului semnului lingvistic are o profundă rezonanță filosofică: ea trasează separarea între lucrurile care țin de principiul general al cauzalității și lucrurile care țin de principiul convenției
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
orice discurs este deci narativ. Narativitatea este din acest moment vidată de conținutul său conceptual" (Greimas, 1983: 17-18). Cincisprezece ani mai tîrziu, nenumăratele sinteze teoretice și analize consacrate parabolelor biblice, spoturilor publicitare, romanelor și benzilor desenate nu fac decît să consolideze centralitatea narațiunii în orizontul de așteptare al publicului contemporan (fascinat de mit și istorie, de fapt divers și ficțiune) și al cercetării pentru că "cel mai bun gen de dovadă în istorie" (dar și în multe alte domenii)," cel mai apt
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]