13,465 matches
-
Genul "" poate fi considerat ca un grup intermediar între șerpii pur tereștri și formele cățărătoare adevărate. Multe specii ale acestui gen își petrec cea mai mare parte din timp în arbori, unde își găsesc hrana, devastând cuiburile de pasări de pe crengi sau din scorburi. Se hrănesc cu rozătoare de talie mare și mijlocie (șoareci de câmp, șobolani, popândăi, hârciogi), iepuri tineri, păsări (de mărimea unui porumbel) și cu puii și ouăle lor, mai rar cu șopârle. După ce au apucat prada cu
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
pentru uzul clasei I primară, cunoscută și ca "Abecedarul" lui Creangă, a fost o lucrare didactică redactată de Ion Creangă, în colaborare cu colegii săi institutori C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu. A apărut la Iași, în 1868, și a avut 23 de ediții succesive până în
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
pentru uzul clasei I primară, cunoscută și ca "Abecedarul" lui Creangă, a fost o lucrare didactică redactată de Ion Creangă, în colaborare cu colegii săi institutori C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu. A apărut la Iași, în 1868, și a avut 23 de ediții succesive până în 1893. În epocă și ulterior după aceea până în perioada
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
și adoptate în școle, și în totu modu să fie superioare cărților esistente”". Un an mai târziu, Consiliul permanent al instrucțiunii a constatat că nu s-a putut obține rezultatul dorit și a propus reluarea concursului. În 1864, tânărul Ion Creangă, pe atunci diacon înscris la Școala preparandală de la Trei Ierarhi din Iași, unde îl avea ca profesor și director pe Titu Maiorescu, a fost numit prin decret domnesc institutor provizoriu la clasa I-a, secțiunea a II-a, a școlii
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
a școlii primare (vasiliene) Trei Ierarhi. Începe astfel o lungă carieră în care scriitorul a slujit cu pasiune în învățământ (chiar și pe timpul destituirii sale vremelnice, între 1872 și 1874), până la agravarea bolii sale, spre sfârșitul vieții. La intrarea lui Creangă în învățământ, în epocă era în uz abecedarului lui Iarca, într-un context în care activitatea de predare se desfășura după două metode - una mai veche numită lancasteriană și cu care viitorul autor de manuale intrase în contact încă de la
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
scriptologic al evreului Schwartz, compilat după manuale străine și adaptat pentru copii din școlile confesionale iudaice. Acesta avea însă din păcate ca principal defect probleme de limbă, deoarece Schwartz nu știa bine limba română. Încă din primii ani de institutorat, Creangă a început să strângă material pentru redactarea unui manual destinat învățării scrierii și citirii. A făcut-o, probabil, la îndemnul lui Maiorescu și mai ales datorită nevoii grabnice de cărți școlare din acea perioadă. În relatarea lui George Călinescu, Ion
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
a început să strângă material pentru redactarea unui manual destinat învățării scrierii și citirii. A făcut-o, probabil, la îndemnul lui Maiorescu și mai ales datorită nevoii grabnice de cărți școlare din acea perioadă. În relatarea lui George Călinescu, Ion Creangă se uni cu alți cinci institutori "„spre a compune un abecedar ca lumea. Până atunci copiii învățaseră cum da Dumnezeu și după cum era și dascălul, cărți fiind puține și proaste”". Gheorghe Ienăchescu (poreclit „Ghiță Chițibuș”) era un vechi prieten al
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
și dascălul, cărți fiind puține și proaste”". Gheorghe Ienăchescu (poreclit „Ghiță Chițibuș”) era un vechi prieten al diaconului de pe vremea Seminarului teologic de la Socola. C. Grigorescu era un dascăl mai vechi de la Școala primară din Trei Ierarhi unde preda și Creangă. Institutorii V. Răceanu, A. Simionescu și A. Climescu erau și ei colegi de generație de la aceeași școală. Colaboratorii (care conform celor spuse de Creangă s-au reunit încă din perioada 1863-1864) și-au împărțit sarcinile, Creangă păstrându-și "„partea literară
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
C. Grigorescu era un dascăl mai vechi de la Școala primară din Trei Ierarhi unde preda și Creangă. Institutorii V. Răceanu, A. Simionescu și A. Climescu erau și ei colegi de generație de la aceeași școală. Colaboratorii (care conform celor spuse de Creangă s-au reunit încă din perioada 1863-1864) și-au împărțit sarcinile, Creangă păstrându-și "„partea literară și dreptul de a trece prin ciur totul din punctul de vedere al corectei vorbiri”". Pentru discuții și redactare, colegii se reuneau fie seara
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
Ierarhi unde preda și Creangă. Institutorii V. Răceanu, A. Simionescu și A. Climescu erau și ei colegi de generație de la aceeași școală. Colaboratorii (care conform celor spuse de Creangă s-au reunit încă din perioada 1863-1864) și-au împărțit sarcinile, Creangă păstrându-și "„partea literară și dreptul de a trece prin ciur totul din punctul de vedere al corectei vorbiri”". Pentru discuții și redactare, colegii se reuneau fie seara în localul școlii ori acasă la Răceanu, fie probabil mai ales în
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
partea literară și dreptul de a trece prin ciur totul din punctul de vedere al corectei vorbiri”". Pentru discuții și redactare, colegii se reuneau fie seara în localul școlii ori acasă la Răceanu, fie probabil mai ales în locuința lui Creangă, "„pentru că diaconul lucra în sudori și voia să se simtă la largul său. Țăranul, când prășește, stă cu piciorul gol și cu pieptul desfăcut și scuipă-ntâi în palme.”" Lucrarea a fost finalizată în 1867 și propusă inițial spre publicare
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
a servit inclusiv ca suport de curs pentru instruirea adulților, în armată. La ediția a cincea, din 1871, cartea a ajuns la tirajul, rar pentru acea vreme, de 36.000 de exemplare. "" a fost prima lucrare publicată sub semnătura lui Creangă. Ea i-a adus autorului un "„câștig proporțional bunișor”", care i-a permis să-și cumpere casă și să trăiască "„fără a se umili tagmei preoțești”". Totodată, încurajat de succesul ei, Creangă a redactat în continuare și alte lucrări didactice
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
a fost prima lucrare publicată sub semnătura lui Creangă. Ea i-a adus autorului un "„câștig proporțional bunișor”", care i-a permis să-și cumpere casă și să trăiască "„fără a se umili tagmei preoțești”". Totodată, încurajat de succesul ei, Creangă a redactat în continuare și alte lucrări didactice, tot în colaborare: "Învățătorul Copiilor, Carte de cetire în clasele primare de ambele secse" (1871), "Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică" (1876) și "Geografia Județului Iași" (1879). Manualul cuprindea trei
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
literaturii române. Bine conceput și suport al aplicării în România a unei noi metode de învățare, manualul a fost apreciat de către corpul profesoral, fiind utilizat pe scară largă în România timp de mai multe decenii. Chiar și după moartea lui Creangă, noi ediții au continuat să apară. După destituirea sa din învățământ, în vara anului 1872, pentru a nu fi stânjenită difuzarea, din anunțurile referitoare la "„Metodă nouă de scriere și cetire”" publicate în ziare în preajma deschiderii noului an școlar, numele
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
ediții au continuat să apară. După destituirea sa din învățământ, în vara anului 1872, pentru a nu fi stânjenită difuzarea, din anunțurile referitoare la "„Metodă nouă de scriere și cetire”" publicate în ziare în preajma deschiderii noului an școlar, numele lui Creangă a fost îndepărtat dintre autori (faptul că acesta fusese înlăturat de la catedră prin aplicarea celei mai severe pedepse disciplinare, nu putea contribui la răspândirea cărții). Existența unor manuale paralele, a dat naștere unei lupte între diverși autori pentru impunerea manualelor
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
între diverși autori pentru impunerea manualelor proprii în cât mai multe școli, prin excluderea cărților rivale. În 1876 Aron Densușianu a dat startul - prin acuzația de plagiat după abecedarul din 1864 al lui Schwartz, unei serii de critici adresate lui Creangă - în ceea ce privește manualul, critici căreia i s-au asociat în 1877 în ziarele "„Liberalul”" din Iași și "„Lupta”" cele exprimate de către I . Pop. Florentin - profesor secundar și suplinitor al lui Titu Maiorescu la Universitate. Creangă i-a răspuns în 1888 lui
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
unei serii de critici adresate lui Creangă - în ceea ce privește manualul, critici căreia i s-au asociat în 1877 în ziarele "„Liberalul”" din Iași și "„Lupta”" cele exprimate de către I . Pop. Florentin - profesor secundar și suplinitor al lui Titu Maiorescu la Universitate. Creangă i-a răspuns în 1888 lui Florentin apărându-și lucrarea, prin "„Răspuns la criticele nedrepte și calomniile înverșunate îndreptate contra cărților noastre de școală de către domnul Ioan Pop Florantin”". Deși cu unele defecte și stângăcii, abecedarul a avut meritul de
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
mulți de u”. În partea a doua a manualului se făcea prea de timpuriu analiza gramaticală, iar în partea a treia textele nu aveau „culoarea” descriptivă care să „izbească” închipuirea copilului (cu excepția unora în care se poate bănui contribuția lui Creangă).
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
20, în prezent cele două expertize aflându-se la Inspectoratul de Stat în Construcții pentru analiză și pentru stabilirea încadrării corecte în clasa de risc seismic a imobilului. Un alt teatru unde Municipalitatea desfășoară lucrări de modernizare este Teatrul Ion Creangă, sediul din Piață Amzei nr 13. În cadrul întâlnirii s-a discutat și despre alocarea sumelor necesare pentru că Grădină de Vară Herăstrău a Teatrului de Revista " Constantin Tănase" să fie acoperită, astfel încât aceasta să poată fi folosită că sala de spectacole
Gabriela Firea, promisiuni pentru managerii instituțiilor de spectacole by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105294_a_106586]
-
numărului ridicat de participanți la fiecare ediție, domeniile de interes reprezentate sunt extrem de diverse, de la materiale și software educațional pentru copii, literatură de toate genurile până la studii de specialitate de un înalt nivel științific. Salonul de Carte pentru Copii „Ion Creangă”, ediția a 13-a, una dintre cele mai dinamice și interactive secțiuni ale Târgului, va fi punctul de atracție numărul 1 pentru cei mai mici vizitatori ai Târgului GAUDEAMUS. Atelierul de creație GAUDEAMUS, amenajat în colaborare cu Display Group, într-
850: număr record de evenimente la Gaudeamus 2016 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104295_a_105587]
-
se află casele chilii din satul monahal unde trăiesc 400 de măicuțe care au creat aici un paradis floral. Aici încă se mai păstrează și astăzi meșteșugul broderiei și țesutului, iar covoarele se exportă în întreaga lume. • Casa lui Ion Creangă din Humulești și Parcul tematic Ion Creangă, cu scene din Amintirile din copilărie ale scriitorului. • Muzeul etnografic Nicolae Popa. Casă tipică din ținutul Neamț (tradiții, obiceiuri, meșteșuguri din zona Neamț).
Program "Vacanțe la Țară". Hanu Ancuței, week-end cu pensiune completă, cu doar 295 de lei by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101790_a_103082]
-
unde trăiesc 400 de măicuțe care au creat aici un paradis floral. Aici încă se mai păstrează și astăzi meșteșugul broderiei și țesutului, iar covoarele se exportă în întreaga lume. • Casa lui Ion Creangă din Humulești și Parcul tematic Ion Creangă, cu scene din Amintirile din copilărie ale scriitorului. • Muzeul etnografic Nicolae Popa. Casă tipică din ținutul Neamț (tradiții, obiceiuri, meșteșuguri din zona Neamț).
Program "Vacanțe la Țară". Hanu Ancuței, week-end cu pensiune completă, cu doar 295 de lei by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101790_a_103082]
-
la o întâlnire cu preotul care urmează să predea ora de religie la clasa fiului său. Ne-a chemat preotul la școală Asta a venit totuși ca o surpriză, ținând cont că suntem în 2015, nu în anul școlii lui Creangă. Dar așa am aflat că anul acesta ora de religie este ținută de un preot, nu de profesoara din trecut. Și acum, ca și în primăvară, ni s-a cerut să facem cerere să scoatem copilul de la religie. "Pardon, e
Ce a descoperit Cătălin Striblea când se pregătea pentru o întâlnire importantă by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101814_a_103106]
-
Artista ne-a acordat un interviu în exclusivitate în care ne-a vorbit despre Buzău, orașul său natal, despre Andrei Duban, partenerul ei de viață, dar și despre locul în care se simte poate cel mai bine: scena Teatrului Ion Creangă. DC News: Ce știai despre Andrei Duban înainte să-l cunoști personal și ce știi acum despre el? Grațiela Teohari Duban: Nu știam foarte multe lucruri despre el. Așa fugitiv... știam că a prezentat Loto și am fost avertizată că
Grațiela Duban, dezvăluiri în exclusivitate. Povestea neștiută a buzoiencei căsătorite cu Andrei Duban by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104829_a_106121]
-
pe care le-ai interpretat, care este cel mai apropiat de sufletul tău? Grațiela Teohari Duban: Mi-a plăcut mult rolul Oxana din piesa "Ultima șansă" pe care am jucat-o la Târgoviște, iar acum, de când sunt la Teatrul Ion Creangă, iubesc ceea ce fac în spectacolul "Crăiasa zăpezii". DC News: Care a fost momentul când lucrurile au început să meargă bine pentru tine în actorie? Grațiela Teohari Duban: Pot să spun că am avut șansA să joc într-un teatru chiar
Grațiela Duban, dezvăluiri în exclusivitate. Povestea neștiută a buzoiencei căsătorite cu Andrei Duban by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104829_a_106121]