14,519 matches
-
a atacat Bavaria și a ocupat temporar Viena. Ca răspuns, împăratul a organizat o altă expediție împotriva regelui polonez, de data aceasta prin organizarea unei coaliții împotriva acestuia. Deja din 1030 Iaroslav I cel Înțelept a început ofensiva și a cucerit Rutenia Roșie și unele castele din Bełz. În 1031, împăratul a încheiat o pace cu Regatul Ungariei. Probabil, în schimbul sprijinului său, Conrad al II-lea i-a dat regelui Ștefan I teritoriile dintre râurile Leitha și Fischa. Prin urmare, împăratul
Mieszko al II-lea Lambert () [Corola-website/Science/327681_a_329010]
-
toamna anului 1031 la o ofensivă împotriva Poloniei și a asediat Milsko. Ofensiva s-a încheiat cu un succes total, iar Mieszko al II-lea a fost nevoit să cedeze unele ținuturi. Astfel, regele polonez a pierdut porțiuni din pământurile cucerite de tatăl său, Bolesław I, care a luptat de multe ori împotriva împăratului Henric al II-lea. Istoricii consideră că Mieszko al II-lea a capitulat așa de repede din cauza situației interne grave. Bolesław I cel Viteaz i-a lăsat
Mieszko al II-lea Lambert () [Corola-website/Science/327681_a_329010]
-
a invadat și devastat țara: Polonia Mică și Mare au fost grav jefuite, Poznań a fost capturat și Bretislaus a demis Gniezno, luând moaștele Sfântului Adalbert, Redim Gaudentius și a altor cinci eremiți. În drumul său de întoarcere, acesta a cucerit o parte din Silezia, inclusiv Wrocław, a jefuit mormântul lui Mieszko I și a distrus clădirile religioase, care au fost construite de Mieszko I, în timpul sărbătoririi de convertire a Poloniei. După ce a reușit să scape din Ungaria, Cazimir a plecat
Cazimir Restauratorul () [Corola-website/Science/327697_a_329026]
-
schimbe fața” - caracteristica ghildei - și duce la bun sfârșit primul asasinat, ceea ce-i permite să fie primită oficial în rândul organizației, ca acolită. În orientul îndepărtat, Daenerys Targaryen - despre care mulți cred că este singura moștenitoare a Casei Targaryen a cucerit Meereenului și se străduiește să mențină pacea între zidurile orașului, precum și să facă față amenințării dușmanilor, venită pe două căi: atacul asupra cetății și „iapa albă”, plaga care le decimează rândurile. Dragonii ei au crescut și au devenit tot mai
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
Tyrion să-și ia soarte în propriile mâini în loc să caute compania lui Daenerys, Aegon Targaryen decide să debarce în Westeros împreună cu Jon Connington și armata de mercenari din Compania de Aur. Campania lor este încununată de succes: patru castele sunt cucerite, deschizând drumul spre Capătul Furtunii. Epilogul prezintă Debarcaderul Regelui acoperit de ninsoare și Casele Lannister și Tyrell blocate în discuții în care niciuna nu vrea să cedeze și să să încreadă în cealaltă. Kevan îi face o vizită lui Pycelle
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
primilor conducători Piast. Începând cu o suprafață foarte mică în jurul Gniezno, extinderea Piast a durat în cea mai mare parte a secolului al X-lea, transformându-se într-un teritoriu aproape la fel de mare ca Polonia de astăzi. Tribul Polan a cucerit și s-a unit cu alte triburi slave și a format o federație tribală, iar mai târziu, un stat centralizat. După adăugarea Poloniei Mici, regiunea Vistulans și Silezia (ambele luate de Mieszko de la Cehi în timpul ultimei părți a secolului al
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
Luzacia), spre sud și spre est. Campaniile câștigate s-au dovedit a fi doar o importanță trecătoare care a tensionat resursele tinerei națiuni. Boleslav a pierdut importantul punct economic Pomerania Posterioară, împreună cu noua sa episcopie din Kołobrzeg; regiunea fusese anterior cucerită cu mare efort de Mieszko. Boleslav Chrobry (a domnit între 992 și 1025) și-a început domnia lăsată moștenire de tatăl său, continuând politica de alianță cu Sfântul Imperiu Roman. Boleslav a l-a primit și l-a ajutat pe
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
țara, datorită abilităților armatei sale și datorită mobilizării naționale. Zbigniew fusese eliminat. Altă realizare majoră a lui Boleslav a fost cucerirea tuturor teritoriilor Pomeraniei, o sarcină începută de tatăl său și completată de Boleslav, în jurul anului 1123. Szczecin a fost cucerit după lupte sângeroase, iar Pomerania de Vest până la Rügen, cu excepția părții de sud, a devenit proprietatea lui Boleslav, fiind condusă pe plan local de către Vladislav I, primul duce a dinastiei Griffin. Înainte de a muri, Boleslav al III-lea a împărțit
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
prusacii vechi au fost supuși spre creștinizare (s-au purtat cruciade de către papalitate) însă eforturile au fost ineficiente. Ordinul teutonic a depășit repede autoritatea și s-a mutat dincolo de zona acordată de Kondrad (Chełmno sau Kulmerland). În următoarele decenii, au cucerit zone mari de-a lungul coastei Mării Baltice și și-au stabilit statul lor monarhal. Toți păgânii din zona occidentală s-au convertit sau au fost exterminați. Războaiele teutonilor cu Polonia și Lituania au continuat în secolele XIV și XV. Statul
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
1304-1036. Asasinarea lui Vaclav al III-lea a dus la finalizarea dinastiei Přemyslid și a implicării lor în Polonia. Ulterior, Vladislav a preluat Polonia Mică, a intrat în Cracovia de unde a preluat terenurile din nord. În 1308, Pomerania a fost cucerită de statul Brandenburg. Într-un efort de recuperare, Vladislav a fost deacord să ceară ajutorul Cavalerilor Teutoni; cavalerii au preluat brutal regiunea Gdańsk Pomerania și au păstrat-o pentru ei. În 1313-1314, Vladislav a cucerit Polonia Mare. În 1320, Vladislav
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
În 1308, Pomerania a fost cucerită de statul Brandenburg. Într-un efort de recuperare, Vladislav a fost deacord să ceară ajutorul Cavalerilor Teutoni; cavalerii au preluat brutal regiunea Gdańsk Pomerania și au păstrat-o pentru ei. În 1313-1314, Vladislav a cucerit Polonia Mare. În 1320, Vladislav a devenit regele Poloniei, însă nu a fost încoronat la Gnieznot, ci în Catedrala Wawel din Cracovia. Încoronarea a fost acordată de către Papa Ioan al XXII-lea, în ciuda opunerii lui Ioan de Boemia, care pretindea
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
își îndeplinească misiunea decât în 1064. Richard și Iordan au depus eforturi pentru a-și extinde dominația către nord, în Latium și Abruzzi. Ei au constituit singura contrapondere față de puterea crescândă a normanzilor din dinastia Hauteville, care la acea vreme cucereau Calabria și Sicilia. În acest context, papalitatea s-a orientat către principii de Capua, cărora le-a solicitat sprijinul, astfel încât Richard și Iordan au devenit susținători ai papilor, intervenind chiar în alegerea acestora. Prin forța armelor, ei au impus pe
Dinastia Drengot () [Corola-website/Science/327721_a_329050]
-
ani, el i-a sărăcit pe aceștia. La 13 decembrie, Salerno a capitulat, iar principele și susținătorii săi s-au retras în citadelă, care la rândul ei a căzut în luna mai a anului următor. Pământurile lui Gisulf au fost cucerite, iar el a plecat la Capua, unde a încercat să îl stimuleze pe Richard să pornească război împotriva lui Robert, însă fără succes. Ulterior, el a plecat la Roma pentru a-l înștiința pe papă în legatură cu soarta sa
Gisulf al II-lea de Salerno () [Corola-website/Science/327743_a_329072]
-
În același timp, Regatul Ungariei a fost slăbit de răscoalele țărănești. În plus, disensiunile interne au fragmentat solidaritatea nobilimii maghiare în timpul domniei regelui Ludovic II Iagello (1516-1526). Soliman Magnificul (1520-1566) a atacat Regatul Ungariei pretextând o ofensă diplomatică. După ce au cucerit Belgradul în 1521, otomanii au provocat o înfrângere decisivă a unei armate maghiare inferioare din punct de vedere numeric în Bătălia de la Mohács de pe 29 august 1526. Soliman Magnificul a mai trebuit să facă față pretențiilor asupra tronului Ungariei ale
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
1526. Soliman Magnificul a mai trebuit să facă față pretențiilor asupra tronului Ungariei ale vasalului său, Ioan I Zápolya, principe al Transilvaniei, și ale împăratului Ferdinand I. Suleiman a încercat să-și zdrobească adversarii, dar el nu a reușit să cucerească Viena datorită condițiilor grele din iarna anului 1529. Titulul de rege al Ungarie a fost disputat de Zápolya și Ferdinand până în 1540. După cucerirea orașului Buda de către otomani în 1541, teritoriile Ungaria de nord și de vest l-a recuoscut
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
altă parte, otomanii au încercat să se folosească de disensiunile dintre puterile creștine și, plecând de la bazele stabilite în Ungaria, i-au atacat pe habsburgi în 1620 și din nou în 1683, când au încercat pentru a doua oară să cucerească Viena. Teritoriul Ungariei s-a schimbat profund de-a lungul ocupației otomane. Teritorii întinse au rămas nepopulate și s-au acoperit de păduri, iar câmpiile nelucrate s-au trensformat în mlaștini. Viața creștinilor sub ocupație otomană era nesigură. Țăranii au
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
a schimbării definitive a balanței de forțe în regiune. Prin semnarea tratatului de la Karlowitz, prin care s-a pus capăt războiului dintre Imperiul Otoman și Liga Sfântă în 1699, otomanii au cedat cea mai mare parte a teritoriilor Regatului Ungariei cucerite după Bătălia de la Mohács din 1526. După acest semanrea acestui tratat, membrii dinastiei Habsburg au administrat un teritoriu mult mai mare decât Ungaria Regală, aproape egal cu cel al Regatului medieval al Ungariei. La mijlocul secolui al XVI-lea, forțele otomane
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
sau medicină. Societatea otomană era caracterizată printr-o relativă toleranță religioasă. Creștinismul nu era interzis, dar creștinii erau tratați ca niște cetățeni de rang inferior. Orientalistul britanic Thomas Walker Arnold susține că islamul nu era promovat cu forța în regiunile cucerite de otomani, dar amintește că un autor din secolul al XVII-lea apreciază că turcii foloseau alte metode prin care „...Îl alungau pe Cristos din inimile oamenilor. Căci turcii, este adevărat, în momentul de față nu obligă nicio țară prin
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
la Universitatea din Cracovia. În 1434, unchiul lui Dlugosz, primul pastor la Klobuck, l-a numit pe el să preia funcția de canonic al bisericii Sf. Martin din Klobuck. Orașul făcuse parte din teritoriul Opole din Silezia, dar fusese recent cucerit de Władysław al II-lea Jagiello. Dlugosz a plecat de la universitate fără dobândirea vreunei diplome și că notar public a mers la episcopul de Cracovia, Zbigniew Oleśnicki, devenind asociat al său de încredere, secretar și cancelar între 1433 - 1455. În
Jan Długosz () [Corola-website/Science/327752_a_329081]
-
Conrad al III-lea al Germaniei, regele Germaniei din dinastia Hohenstaufenilor, l-a deposedat pe vărul lui Albert, Henric "cel Mândru" de ducatul său saxon, care a fost atribuit lui Albert, în cazul în care acesta l-ar fi putut cuceri. După câteva succese inițiale în eforturile sale de a prelua posesiunile vărului său, Albert a fost alungat din Saxonia, ca și din Marca Nordului de către Henric, și constrâns să caute refugiu în sudul Germaniei. Atunci când pacea s-a încheiat cu
Albert I, Margraf de Brandenburg () [Corola-website/Science/327779_a_329108]
-
carolingian Carloman împotriva saxonilor, urmată de o a doua expediție din anul următor a aceluiași, de această dată alături de fratele său Pepin cel Scurt. În 747, răsculându-se, fratele celor doi, Grifo s-a aliat cu triburile saxonilor și a cucerit vremelnic Bavaria. Pepin, devenit rege al francilor din 750, a invadat încă o dată Saxonia și a supus câteva triburi din Westfalia până în 758. În 772, fiul lui Pepin, Carol cel Mare a inițiat cucerirea definitivă a teritoriilor saxonilor. Deși campaniile
Ducatul de Saxonia () [Corola-website/Science/327948_a_329277]
-
9 februarie 1921 a fost ucis ultimul exemplar de bizon european. Înainte de noua împărțire a Poloniei, această pădure era sub administrarea acestei țări. Ea s-a opus din toate puterile tendințelor expansioniste ale Armatei Roșii, în încercarea acesteia de a cuceri noi teritorii înspre vest. N-a fost însă sorți de izbândă, statului polonez revenindu-i o suprafață de 46 de kilometri pătrați de regiune împădurită din fosta zonă Kronjagd. Autoritățile poloneze s-au preocupat intens, începând cu anul 1929, să
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
creat în Acra (pe teritoriul Israelului din zilele noastre). Când ultima fortăreață a cruciaților a căzut în fața musulmanilor, Ordinul și-a mutat sediul la Veneția, înainte de a ajunge în Polonia. Malbork a devenit și mai important după ce Cavalerii Teutoni au cucerit Gdansk (Danzig) si Pomerania în 1308. Centrul administrativ al Ordinului a fost mutat la Malbork din Elblag (Elbing). Marele Maestru al Cavalerilor Teutoni, Siegfried von Feuchtwangen, care a venit la Malbork din Veneția, a preluat următoarea fază de construire a
Castelul Malbork () [Corola-website/Science/327998_a_329327]
-
52 î.Hr., între o armată galica condusă de Vercingetorix pe de-o parte și armata română condusă de Iulius Cezar. După ce a fost numit guvernator al provinciei române Gallia Narbonensis (astăzi Provența) în 58 î.Hr., Iulius Cezar a pornit să cucerească triburile galice în anii următori, menținând controlul printr-o strategie atentă „dezbina și conduce”. S-a folosit de discordia din sânul elitelor galice, arătându-se binevoitor cu unii nobili față de ceilalți, oferindu-le sprijin politic și delicii române precum vinul
Bătălia de la Alesia () [Corola-website/Science/327073_a_328402]
-
răscoalei, dar nobilii orașului, inclusiv Gobanitio, unchiul lui Vercingetorix, i-au izgonit pe el și pe adepții săi, considerând că a opune rezistență lui Cezar era un risc prea mare. Neclintit, Vercingetorix a ridicat o armată a celor săraci, a cucerit Gergovia și a fost întâmpinat că rege. Vercingetorix și armata lui au câștigat câteva conflicte inițiale minore cu unitățile române conduse de Cezar și Titus Labienus, prim-locotenent. Cu toate acestea, românii au cucerit capitala de trib de la Avaricum (Bourges
Bătălia de la Alesia () [Corola-website/Science/327073_a_328402]