14,718 matches
-
și profesor de gimnaziu la mai multe școli din Capitală. S-a ilustrat prin scrieri de lingvistică deosebit de apreciate de elevi și studenți și care au cunoscut mai multe ediții: Îndreptar ortografic, ortoepic, morfologic și de punctuație al limbii romane, "Dicționar de termeni lingvistici", Gramatica esențială a limbii române, "Dicționar de arhaisme și regionalisme, vol. I-II" (împreună cu Gh. Bulgăr), "Mic dicționar de terminologie lingvistică" ș.a. 1952. După studii de filosofie și pedagogie la Universitatea din București a devenit doctor în
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Capitală. S-a ilustrat prin scrieri de lingvistică deosebit de apreciate de elevi și studenți și care au cunoscut mai multe ediții: Îndreptar ortografic, ortoepic, morfologic și de punctuație al limbii romane, "Dicționar de termeni lingvistici", Gramatica esențială a limbii române, "Dicționar de arhaisme și regionalisme, vol. I-II" (împreună cu Gh. Bulgăr), "Mic dicționar de terminologie lingvistică" ș.a. 1952. După studii de filosofie și pedagogie la Universitatea din București a devenit doctor în științe ale educației (1980). A fost inspector școlar la
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și studenți și care au cunoscut mai multe ediții: Îndreptar ortografic, ortoepic, morfologic și de punctuație al limbii romane, "Dicționar de termeni lingvistici", Gramatica esențială a limbii române, "Dicționar de arhaisme și regionalisme, vol. I-II" (împreună cu Gh. Bulgăr), "Mic dicționar de terminologie lingvistică" ș.a. 1952. După studii de filosofie și pedagogie la Universitatea din București a devenit doctor în științe ale educației (1980). A fost inspector școlar la Inspectoratul Școlar al Municipiului București (1987-1990), consilier de stat și șef de
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
1787, când se menționează în relație cu arderea palatului lui Constantin Ipsilanti de pe moșia Cotroceanca. La jumătatea lunii noiembrie, în organizarea autorităților locale, se serbează Ziua Doamnei Chiajna, cu depuneri de flori la statuia realizată de sculptorul Nicolae Popa. Marele Dicționar Geografic al Romîniei afirmă, însă, că satul de reședință al comunei a fost fondat de imigranți bulgari în 1828, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea populația era încă majoritar bulgară. Comuna făcea atunci parte din plasa Snagov a județului
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
Știri din Moscova" (Moskov-skie-novosti), care cuprinde în patru pagini, o mulțime de noutăți scurte despre ceea ce se petrece în Rusia și în Europa. Este tradusă "Viața lui Alexandru Macedon" de Quintus Curtius, se pregătesc manuale de aritmetică și chiar un dicționar. În 1708 a creat opt enorme divizii teritoriale (gubernii) conduse de câte un guvernator care răspundea de siguranța publică, drumuri, administrarea justiției și taxe. Curând își dă seama că sistemul nu este satisfăcător. Necesitatea unui organism care să administreze Rusia
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
dar acesta s-a extins la spionajul care include corporații, cunoscut sub numele de spionaj industrial. Multe națiuni spionează la o anumită perioadă atât dușmanii cât și pe aliați, desi mențin o politică de a nu comenta asupra acestui fapt. Dicționarul legislativ al lui Henry Campbell Black (1990) definește spionajul ca fiind "...strângerea, transmiterea sau pierderea informațiilor referitoare la apărarea țării." Spionul este un agent angajat să obțină astfel de informații. Termenul de ofițer de informații este de asemenea folosit pentru
Spionaj () [Corola-website/Science/298651_a_299980]
-
abilitatea unui ansamblu de caracteristici intrinseci ale unui produs, sistem sau proces de a îndeplini cerințe ale clientului sau ale altor părți interesate." Această definiție este apropiată ca semnificație de cea dată în standard. Într-o definiție foarte generală din "Dicționarul explicativ al limbii române DEX online" se afirmă: "Calitatea este totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelate lucruri. Însușire (bună sau rea), fel de a fi (bun sau rău)." Enciclopedia Britanică
Calitate () [Corola-website/Science/298716_a_300045]
-
se referă la abilitatea acestuia de a satisface necesități exprimate sau implicite; 2. un produs sau un serviciu fără deficiențe". Este de observat că definiția de la punctul 1 este identică cu cea din Standardul Internațional ISO 8402:1994. "Business Dictionary" (Dicționarul de Afaceri) include definiții generale, obiective și subiective ale calității: 1. "Generală" : Măsură a excelenței sau starea de a fi lipsit de defecte, deficiențe și variații semnificative. 2. "Fabricație" : Aderarea strictă și consistentă la standarde măsurabile și verificabile pentru a
Calitate () [Corola-website/Science/298716_a_300045]
-
fiecare persoană le are în viața sa și reflectă interacțiunea cu factorii personali și de mediu. Acest concept are însă caracter subiectiv: calitatea vieții poate fi înțeleasă în moduri diferite, de diferite persoane din diferite zone geografice sau contexte culturale. Dicționarul Dex online oferă următoarea definiție „Calitatea vieții este o categorie sociologică desemnând totalitatea posibilităților oferite individului de către societate în vederea organizării existenței sale după cerințele și dorințele proprii.” Cercetările asupra calității vieții s-au concentrat pe două metodologii principale de măsurare
Calitate () [Corola-website/Science/298716_a_300045]
-
mai ales, ale poliției parisiene François Villon s-a născut ca François de Montcorbier, alias Moultcorbier, alias Des Loges, alias Des Logos, (numele de naștere al poetului a rămas incert, Pinkernell susține că numele de „Montcorbier”, preferat de manuale și dicționare, nu este decât o supoziție bazată pe un document al Sorbonei: „Franciscus de Montcorbier alias Moultcorbier, B.A. în 1449 și M.A. în 1452”, pe vreme ce alt document menționează „maestrul François des Loges, zis de Villon” (în ), iar
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
o nerăbdare, o voință de acțiune și de afirmare, un spirit de aventură care îi deschide calea către toate cutezanțele: de la cele ale sculpturilor comestibile, ale sculpturilor palpabile, ale ciclurilor ANTHROPOCOSMOS și HYPHEN, până la cel cu aspirații cosmice, al STELELOR...” (Dicționar de Artă Contemporană). Amintind de personalitățile renascentististe, arta lui sfidează clasificările, fiind capabil să producă o "artă totală" ce sintetizează cunoștințe din cele mai diverse domenii: filosofie, lingvistică, fizica cuantică, arhitectura. Printre contribuțiile sale monumentale se află ""Crucea Secolului"" din
Paul Neagu () [Corola-website/Science/298746_a_300075]
-
că scăderea este mai accentuată la Panticeu (119 locuitori) și Cubleș (157) și mai redusă la Sărata (45) și Dârja (20). După un deceniu, în 1930, se reia creșterea demografică. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Conform Dicționarului istoric al localităților din Transilvania, cele cinci sate ale actualei comune Panticeu sunt atestate documentar în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Cea dintâi mențiune o cunoaște Cubleșu Someșan - în anul 1306, urmat de Panticeu - 1314, Cătălina și Sărata
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
atunci când a crescut interesul pentru cunoaștere și pentru scepticismul pyrrhonian antic grec. Prezentarea cea mai importantă a scepticismului din acea vreme a fost cea a lui Montaigne în "Apologie de Raymond Sebond". Apogeul scepticismului secolului al XVII-lea apare în "Dicționar istoric și critic" a lui Pierre Bayle. Locke a propus o cale de a evita scepticismul, admițând că nu putem avea o cunoaștere reală dincolo de intuiție și de demonstrație, dar susținând că nimeni nu e atât de nebun încât să
Scepticism () [Corola-website/Science/299607_a_300936]
-
XX rămân să fie în afara oricărui pericol de dispariție la nivelul mondial, fiind totuși amenințate în unele țări. Cuvântul "râs" își are origine slavă, cuvinte înrudite se pot găsi spre exemplu în cehă ("rys"), poloneză ("ryś") și rusă ("рысь" / "rysi"). Dicționarul Etimologic Român, opunându-se părerii populare, nu prezintă nicio legătură între acest cuvânt și verbul "a râde". Pe cealaltă parte, cuvântul "linx" este un împrumut mai recent din franceză, care mai are origine în limba latină și este derivat de
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]
-
Eseistul se remarcă prin "Paradoxul semnelor" (1996); iar tâlmăcitorul din limba franceză, prin traducerea unor vestite lucrări semnate de Mircea Eliade - "Istoria credințelor și ideilor religioase", vol. I, II, III, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, 1986 și, respectiv, 1988; "Dicționar al religiilor" (de M. Eliade și Ioan P. Culianu), București, Ed. Humanitas, 1993; etc. Al. Piru observa la «un stil tot mai oracular; și-a încifrat sensurile și a ajuns la un ermetism greu traductibil, chiar dacă ascunzând realmente un sens
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
aspectul său facial și perii săi lungi, enotul se aseamănă cu ratonul spălător numai că are o coadă mai scurtă și de culoare uni spre deosebire de raton a cărui coadă este mai lungă și în formă de inele. Deseori, în traducerile dicționarele întocmite în pripă confuzia dintre cele două specii este foarte frecventă Greutatea enotului variază în funcție de sex, vârstă și anotimpuri și poate oscila între 4 și 6 kg vara, și între 6 și 10 kg în timpul iernii. RATONUL SPALATOR "Origine" Originar
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
din mărginile eĭ." Observații: În 1860 și 1862 se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost "Dicționarul limbii române" scris între 1871 și 1876 de August Treboniu Laurian și Ion C. Massim, într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de Ovid Densusianu în "Istoria limbii române" (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
a fost criticată de Ovid Densusianu în "Istoria limbii române" (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul "băiețel" — în grafia originară: În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care Aron Pumnul) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.” Se revine la â pentru cuvântul "român" și derivatele lui. Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate "Dicționar enciclopedic romîn", sub egida Academiei Republicii Populare Române. Însă în aceste două volume (literele A-C și D-J), "romîn" și derivatele nu au putut fi modificate. Spre exemplu: De asemenea: "Decorații ale Republicii Populare Romîne", "Frescă romînească", "Grafică romînească
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
o singură excepție cu "â" pentru "român" și derivatele lui”. În „Gramatica limbii române” (1937), Iorgu Iordan afirma: "Distincția dintre "î" și "â" ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul August Scriban (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în 1939) susținea că „litera "î" e totuna cu "â" și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , Alexandru Graur promova aceeași idee: „De ce să
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
impune să se scrie într-un singur cuvânt "niciunul", "niciuna", "niciun", "nicio", după modelul "vreunul" etc. Excepție se face atunci când "nici" are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos). Tot atunci se mai schimbă următoarele: Ediția a doua a "Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române" precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului "niciunul" și a derivatelor sale: Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, Dumitru Irimia scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
parte autoarea Mariana Zavati Gardner este membră a "Academiei Româno-Americană de Arte și Științe (ARA)", a "LiterArt XXI: The Internațional Association of Romanian Writers and Artist UȘA" și a "The Internațional Society of Poets UȘA." Autoarea figurează în mai multe dicționare biografice din Marea Britanie. De asemenea, este membră a "Uniunii Scriitorilor din România"; membră a "The Royal Society of Literature UK"; membră a "Academiei ARA - Academia Româno-Americană de Arte și Științe"= "The American Romanian Academy of Arts and Science, UȘA/Canada
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Academia Româno-Americană de Stiinte și Arte - ARA - "Români în știință și cultură occidentală"”, 1996; 2/"”Who is Who - Românii din America - 500 personalități din SUA și Canada"”, enciclopedie editata de Dan Fornade, Editura ”Luceafărul românesc”, Montreal, 2000; 3/ Aurel Sasu - "“Dicționarul Scriitorilor Români din SUA și Canada”;" Aurel Sasu - "Dicționarul biografic al literaturii române", Editura Paralelă 45, București, 2006. Despre creațiile lui G.B., s-au mai pronunțat: Ana Blandiana, scriitoare, la rubrică de corepondență literară din ziarul "Steagul Roșu", București, 1969
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
știință și cultură occidentală"”, 1996; 2/"”Who is Who - Românii din America - 500 personalități din SUA și Canada"”, enciclopedie editata de Dan Fornade, Editura ”Luceafărul românesc”, Montreal, 2000; 3/ Aurel Sasu - "“Dicționarul Scriitorilor Români din SUA și Canada”;" Aurel Sasu - "Dicționarul biografic al literaturii române", Editura Paralelă 45, București, 2006. Despre creațiile lui G.B., s-au mai pronunțat: Ana Blandiana, scriitoare, la rubrică de corepondență literară din ziarul "Steagul Roșu", București, 1969; Leonard Nathan, traducător și critic literar american, în "Introducere
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]
-
Lină"”, New York; Ion Dumbrăveanu, profesor universitar, Facultatea de limbi romanice, Universitatea de Stat din Chișinău, în revistă "“Litertura și arta"” (Chișinău); Silvia Cinca, scriitoare, în ziarul “"Meridianul Românesc”" (Anaheim, California), Aurel Sasu, profesor univ. și critic literar, Universitatea Cluj, în "“Dicționarul Scriitorilor Români din Statele Unite și Canada"”, Editura Albatros, 2001 și în Dicționarul biografic al literaturii române (DBLR, A-L), Ed. Paralelă 45, Buc., 2006; Titu Popescu, critic literar, în revistă "“Dorul”" din Danemarca nr. din sept. 2005 și alții.
George Băjenaru () [Corola-website/Science/299751_a_301080]