14,078 matches
-
Perspectiva judicativ-constitutivă este funcțională și dominantă în aceste reconstrucții, care conțin certe elemente non-judicative sau chiar anti- judicative, având, așadar, un sens opus față de cel acreditat prin dictatura judicativului? Dar dacă acest din urmă scenariu normativ este încă funcțional și dominant în filosofia actuală, cum am putea căpăta o perspectivă de fapt, o minimă distanță față de însăși modalitatea noastră de a gândi pentru a-i evalua semnificația și a dobândi o șansă în proiectarea rostirii filosofice după alte canoane, poate după
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
angajează natura relațiilor dintre "subiectul" rațional și obiectul nonrațional, dintre forma logică și obiectul ei real sau reel. De unele dintre aceste probleme s-a ocupat însuși Aristotel în Analitici și în Topica. Dar, de fapt, ideea de corectitudine "logică", dominantă în întreg Organon-ul, subordonând însuși conceptul adevărului-corespondență, ține, în esența sa, de miezul dictaturii judicativului. De aceea adevărul (corespondență) este proprietate (exclusivă) a judecății și aduce în locul strâmt al acesteia întreaga bogăție a logicului (descins direct din logos, prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la obiecte proprii, care, astfel, nu pot fi obiecte ale unei experiențe). Dialectica, atâta vreme cât rămâne la un sens foarte general, stabilit de Kant atunci când precizează sarcinile celor două părți ale logicii transcendentale, pare să nu mai aibă un rol normativ dominant, de vreme ce scopul ei este mai degrabă "restrictiv" (de aici și aparența normativă a sarcinilor ei): indicarea limitelor până la care se poate întinde rațiunea, în așa fel încât ea să nu-și impună, prin argumentele aparente (falacioase), judecăți ale sale care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectica transcendentală; 2) adevărul-corespondență ipostaza adevărului proprie dictaturii judicativului este funcțional în proiectul critic, chiar dacă este instituită diferența dintre adevărul empiric și adevărul transcendental, noțiuni care introduc variații semantice semnificative, fără să fie vorba, totuși, despre o abatere de la sensul dominant al corespondenței; și în acest caz avem de-a face, așa cum am avut și pentru judecată, prezentată mai sus, cu o întărire a sensului judicativ- constitutiv: judecata sintetică a apriori, corespunzătoare cunoștinței veritabile, este ea însăși condiționată de o corespondență
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în exercițiul constitutiv al acesteia. Aparența poate fi, astfel, schemă de aplicare constitutivă a Ideii transcendentale; și sunt atâtea scheme câte Idei. De aceea aparența suportă variații de la o idee la alta. Sub aspect tehnic, judicativul constitutiv este cu totul dominant în dialectica transcendentală, ca parte a unei critici a rațiunii pure. Mai sus a fost arătat că raționamentul, în sens logic, reprezintă operația principală rațională. Dar raționamentul, cum însuși Kant susține, nu este altceva decât o judecată. De altfel, în privința
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fenomenul" preeminent, ci persoana, ușor de identificat cu "ființa" umană. Pe linia aceasta, dar adăugând, pentru a stabili sensul persoanei, experimente teologice și filosofice din alte spații culturale decât cel căruia îi aparține Max Scheler, anume din Estul european, unde dominant este "apofatismul persoanei", nu cel al esenței, îi găsim pe cei doi filosofi și teologi greci, amintiți și în alte locuri ale lucrării de față: Chr. Yannaras și I. Zizioulas. Tocmai pentru că sensul de preeminență, acordat ființării umane, de cele mai multe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
întreținerea conflictului între mithos și logos; marginalizarea, din această perspectivă, a sensurilor survenite prin forme discursive non-logic formale, cum sunt maximele înțelepciunii; e) preeminența lui "este" copulativ, dar și angajarea lui "este" existențial în reconstrucții filosofice de tipul ontologiei; poziția dominantă, printre instanțele lui "este" ființa, ființa ființării, ființarea -, a ființării; f) identificarea timpului cu instanțele lui "este" și prefigurarea unei structuri formale valabilă pentru orice "ontologie". Aceste trăsături ale discursului de tip judicativ, legate și de aspectul formal și de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
semnele unei căi de lucru la capătul căreia s-a dezvăluit o (re)construcție, anume cea a structurii formale a dictaturii judicativului. Fără îndoială, se poate lucra și altfel pe această temă; dar "corespondența" dintre spiritul acestui univers de fapte dominant formal s-a impus, cumva, operării reducției. Întrucât aceasta "readuce" un ansamblu de fapte (gândite unitar, ca un univers de fapte) la elementul lor originar, constituit tocmai reductiv, ea însăși a preluat caracterul dominant al "obiectului" său. Dar, încă o dată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintre spiritul acestui univers de fapte dominant formal s-a impus, cumva, operării reducției. Întrucât aceasta "readuce" un ansamblu de fapte (gândite unitar, ca un univers de fapte) la elementul lor originar, constituit tocmai reductiv, ea însăși a preluat caracterul dominant al "obiectului" său. Dar, încă o dată, acest fapt nu interzice extinderea tematizărilor pornind de la fiecare element al structurii formale a dictaturii judicativului. În plus, schemele de constituire de mai sus trebuie umplute cu constituiri obiectuale ca atare, chiar dacă operațiile reductive
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau alta dintre "poziții". Ambele sensuri sunt prinse de o anume concentrare a "ecstazelor" temporale în prezentuire (fără a fi aduse aici, cu sens de ne-prezență, atât chemarea trecutului, cât și survenirea viitorului). Și de aici nota formalistă uneori dominantă a reconstrucțiilor filosofice din orizontul dictaturii judicativului. A doua timporizare a subiectului și predicatului, al cărei sens a fost doar descoperit aici, face loc, în orizontul reducției, "termenului" care a însoțit de cele mai multe ori, în istoria filosofiei, timpul: este vorba
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
autorizare din orizontul dictaturii judicativului. Părtinirea (împărțirea funcțiilor "logice" și ontologice), ordonarea (așezarea ierarhică a funcțiilor logice și a "demnităților" ontologice) și autorizarea (supunerea față de "autorități" și acreditarea gândurilor, rostirilor și făptuirilor "bune", "reale", "bine formate") sunt înseși formele "raționalității dominante" în "lume". Din ele au rezultat, prin accentuarea rolului reglator al ideologiilor formele desăvârșite ale gândurilor, rostirilor și făptuirilor de sens judicativ pentru "spațiul public", din ce în ce mai larg de-a lungul istoriei, fenomene precum: publicizarea, massificarea, plebeizarea. Sensul ultim pe care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ține de o simplă constatare, în acest moment al discursului despre dictatura judicativului. Dar am putea spune mai mult: ideologia este prin excelență o ipostază a judicativului constitutiv, pentru că adevăratul ei temei este reprezentat de cele trei forme ale raționalității dominante în spațiul public, despre care a fost vorba legat de a doua timporizare a elementelor judecății în faza anterioară a operării reducției judicative a dictaturii judicativului. Este vorba despre: părtinire, ca împărțire a funcțiilor logice și ontologice în orizontul judicativului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecății. Pe toată această cale nu am întâlnit ideologia ca atare; dar am întâlnit, la un moment dat precizat mai sus fenomenele care îi aparțin acesteia. De fapt, ideologia doar arată ca un discurs; altminteri, ea este un fenomen social dominant într-un context al lumii vieții umane, în care se exercită părtinirea, ordonarea și autorizarea; în orizontul administrării bunurilor în vederea satisfacerii nevoilor, orizont al vieții umane înseși, ideologia este necesară: formal, pentru că astfel avem prezentă însăși dictatura judicativului cu "autoritatea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nivelului de eficiență, concurență și transparență pe piață și pentru prevenirea/descurajarea practicilor anticoncurențiale și a celor care pot afecta siguranța sistemului. Articolul 2 (1) Prin întreg ansamblul de reglementări emise, Autoritatea competentă are în vedere prevenirea abuzului de poziție dominantă. (2) - ANRE sesizează Consiliul Concurentei ori de câte ori constata nerespectarea unei prevederi legale referitoare la concurenta și transparenta, ca și în cazul în care are motive întemeiate să considere producerea unui abuz de poziție dominanta. ... Articolul 3 Aplicarea prezentei metodologii asigură: a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184058_a_185387]
-
participanți. Articolul 28 Corespunzător practicilor și documentelor elaborate la nivel UE, valorile lui C1 pot fi interpretate astfel: a) Valori mai mari de 20% pot fi îngrijorătoare pentru concurenta. ... b) O valoare a C1 40% poate sugera existenta unei poziții dominante pe piață. ... c) O valoare a C1 50% este interpretată aproape unanim ca indicând o poziție dominanta pe piață. Articolul 29 Autoritatea națională de concurenta analizează existenta unei poziții dominante atât pe baza calculului cotei de piață, cât și prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184058_a_185387]
-
O valoare a C1 40% poate sugera existenta unei poziții dominante pe piață. ... c) O valoare a C1 50% este interpretată aproape unanim ca indicând o poziție dominanta pe piață. Articolul 29 Autoritatea națională de concurenta analizează existenta unei poziții dominante atât pe baza calculului cotei de piață, cât și prin evaluarea influentei altor factori, precum dimensiunea barierelor la intrare, concurenta existenta și potențială etc. și definește/analizează piața relevanta pentru care sunt calculați acești indicatori, în baza unor proceduri specifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184058_a_185387]
-
care evidențiază imobilul asupra căruia se constituie, fâcându-se mențiune la rubrica observații din partea B a cărții funciare, în dreptul poziției la care este înscris dreptul de proprietate asupra imobilului respectiv. ... (2) Servitutea va fi înscrisă și în cartea funciară a imobilului dominant. ... Articolul 97 (1) Dacă uzufructul, uzul sau servitutea au ca obiect doar o parte dintr-un imobil, se vor întocmi schite care să ilustreze această situație. ... (2) Dacă dreptul de abitație are ca obiect o parte dintr-un imobil-construcție, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184073_a_185402]
-
viață umană, cu structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție de specificul activităților de productie dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturala și de echipare tehnico-edilitara. În funcție de specificul și de ponderea activității economice dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populației și a locuințelor, de nivelul de dotare social-culturala și de echipare tehnică localitățile se împart în două mari grupe: localități urbane și localități rurale. 2. Localitate urbană - localitate în care majoritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185166_a_186495]
-
viață umană, cu structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție de specificul activităților de productie dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturala și de echipare tehnico-edilitara. În funcție de specificul și de ponderea activității economice dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populației și a locuințelor, de nivelul de dotare social-culturala și de echipare tehnică localitățile se împart în două mari grupe: localități urbane și localități rurale. 2. Localitate urbană - localitate în care majoritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185167_a_186496]
-
viață umană, cu structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție de specificul activităților de productie dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturala și de echipare tehnico-edilitara. În funcție de specificul și de ponderea activității economice dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populației și a locuințelor, de nivelul de dotare social-culturala și de echipare tehnică localitățile se împart în două mari grupe: localități urbane și localități rurale. 2. Localitate urbană - localitate în care majoritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185169_a_186498]
-
viață umană, cu structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție de specificul activităților de productie dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturala și de echipare tehnico-edilitara. În funcție de specificul și de ponderea activității economice dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populației și a locuințelor, de nivelul de dotare social-culturala și de echipare tehnică localitățile se împart în două mari grupe: localități urbane și localități rurale. 2. Localitate urbană - localitate în care majoritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185170_a_186499]
-
viață umană, cu structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție de specificul activităților de productie dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturala și de echipare tehnico-edilitara. În funcție de specificul și de ponderea activității economice dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populației și a locuințelor, de nivelul de dotare social-culturala și de echipare tehnică localitățile se împart în două mari grupe: localități urbane și localități rurale. 2. Localitate urbană - localitate în care majoritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]
-
de înzăpezire a căilor de comunicație, ca urmare a ninsorilor abundente, viscolelor puternice și uneori a furtunilor de zăpadă, cu implicații majore asupra desfășurării circulației rutiere și feroviare. Zonele afectate în ultimii ani sunt Moldova, Dobrogea, Muntenia și Oltenia. Vânturile dominante care au generat înzăpezirea căilor de comunicații au fost cu preponderenta cele din direcțiile N, N-E și E, atingând viteze de până la 80-100 km/oră. Efectul acestor fenomene a fost producerea de troiene de zăpadă viscolita pe căile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178296_a_179625]
-
viață umană, cu structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție de specificul activităților de productie dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturala și de echipare tehnico-edilitara. În funcție de specificul și de ponderea activității economice dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populației și a locuințelor, de nivelul de dotare social-culturala și de echipare tehnică localitățile se împart în două mari grupe: localități urbane și localități rurale. 2. Localitate urbană - localitate în care majoritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
suferit refunctionalizare în cadrul ciclului de viață. I.7.1. Clasificarea clădirilor în raport cu poziția în mediul construit ține seama de: - Amplasament (acces, vecinătăți, însorire/umbrire, expunere la vânt, condiționări impuse de peisajul natural ș.a.); - Orientarea în raport cu punctele cardinale și față de vântul dominant; - Poziția față de vecinătăți (clădiri, obstacole naturale etc.) La stabilirea performanței energetice a unei cladiri și la elaborarea certificatului energetic al acesteia, fie că este vorba de o cladire nouă sau de una existența, se va ține seama de o serie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]